rile Romne i problema oriental Cuvinte cheie problem

Țările Române și problema orientală Cuvinte cheie: problemă orientală; regim turco-fanariot; monopol comercial; revoluție; Regulamente Organice. 1. Problema orientală. 2. Secolul fanariot. Caracteristici. 3. Revoluția de la 1821. 4. Regulamentele Organice. Asediul Vienei-1683

1. Problema orientala. • Problema Orientală: reprezintă problema împărțirii teritoriilor europene ale Imperiului Otoman considerat , , omul bolnav al Europei”. • Sfârșitul secolului al XVI-lea: Imperiul Otoman intră într-o perioadă de criză și decădere; din punct de vedere tehnologic și economic și pe fondul corupției politice și militare turcii nu reușesc să își mențină teritoriile în Europa. • În 1683 turcii sunt învinși la Viena context în care Ungaria și Transilvania intră sub stăpânirea Imperiului Habsburgic (pacea de la Karlowitz).

• Criza otomană deschide chestiunea orientală: însemna moștenirea Imperiului Otoman; de acestă criză caută să profite Rusia și Austria. • Situația face ca poziția strategică a Țărilor Române să joace un rol important în disputele dintre Marile Puteri. 2. Secolul fanariot. Caracteristici. • Deschiderea problemei orientale coincide secolul fanariot: turcii își pierd încrederea în domnii români și impun pe tronul Țărilor Române domni greci din cartierul Fanar (Constantinopol).

• Regimul fanariot este impus în Moldova, 1714 (după îndepărtarea lui Dimitrie Cantemir) și Țara Românească, 1716 (după îndepărtarea lui C-tin Brâncoveanu). Dimitrie Cantemir Constantin Brâncoveanu

• Primul domn fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. • Regimul fanariot s-a caracterizat prin: a. restrângerea autonomiei Țărilor Române (domnii sunt numiți direct de către Poartă); b. pierderea puterii militare a Țărilor Române; c. creșterea obligațiilor materiale față de turci (tribut, daruri, Peșcheșuri); impunerea monopolului otoman asupra comerțului românesc; d. Țările Române suferă pierderi teritoriale: 1718, Banatul anexat de habsburgi, iar în 1775 Bucovina; în 1812, Basarabia luată de Imperiul Țarist;

e. Țările Române devin teatre de operațiuni militare dintre Rusia, Austria și Turcia cu grave pierderi materiale și umane.

• În acest context Rusia deschide problema românească în cadrul problemei orientale. • Țarina Ecaterina cea Mare a Rusiei vorbea despre Proiectul grec: - reconstituirea Imperiului Bizantin în Balcani; - Moldova și Țara Românească unite sub numele de Regatul Daciei.

• Napoleon Bonaparte dorea realizarea Imperiului universal iar orașul Constantinopol și Țările Române urmau să joace un rol esențial. • În ciuda situației dificile Țările Române au reușit să supraviețuiască datorită disputelor dintre Marile Puteri și conștiinței istorice a boierimii românești.

• La începutul secolului al XIX-lea Țările Române erau în pragul falimentului. • În acest context se produce revoluția lui Tudor Vladimirescu care a avut drept consecințe restabilirea domniilor pământene și sfârșitul celor fanariote. 3. Regulamentele Organice. • Perioada de după 1821 este marcată de tensiunile dintre Imperiul Țarist și cel Otoman care în 1826 încheie Convenția de la Akkerman iar în 1828 Pacea de la Adrianopol.

• O mare importanță pentru Țările Române a avut-o tratatul de la Adrianopol care prevedea printre altele: - autonomia Principatelor Române și retrocedarea raialelor; - desființarea monopolului otoman asupra comerțului Țărilor Române; - introducerea Regulamentelor Organice (primele constituții din spațiul românesc) în Țara Românească (1831) și Moldova (1832).

• Regulamentele Organice prevedeau următoarele: - principiul separării puterilor în stat; - desființarea vămilor interne; - învățământ public în limba română; - înființarea arhivelor statului; - desființarea șerbiei; Gheorghe Bibescu - introducerea impozitului unic (capitația). • Ca domni regulamentari au fost numiți: Gh. Bibescu (Țara Românească) și Mihail Sturdza (Moldova). Mihail Sturdza