Resursele naturale Terrei Material de facilitare a invatarii

Resursele naturale Terrei Material de facilitare a invatarii clasa a-x-a; geografie Profesor: Grozavu Florentina

Ce sunt resursele naturale? Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale şi de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor şi apelorde care dispune o anumită ţară.

Geosferele terestre… 1)Atmosfera: Înveliș gazos care înconjoară pământul(aer) 2)Litosfera: este partea solidă de la exteriorul unei planete. 3)Hidrosfera: descrie, în geografia fizică, masa totală de apă liberă în stare lichidă sau solidă de pe suprafaţa Pământului. 4)Biosfera: este un termen generic care desemnează spaţiile de pe Pământ unde există viaţă. 5)Pedosfera: este stratul solidificat de la suprafaţa Pământului, compus din sol şi supus procesului de pedogeneză, care serveşte ca izvor de hrană pentru plante.

Atmosfera terestra

Unghiul de incidenta al razelor solare

Utilizarea resurselor solare fotosinteza bioconversia Energia eoliana üFotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă), în prezența radiațiilor solare, cu eliminare de oxigen și formare de compuși organici (glucide, lipide, proteine) foarte variați. Deși apa participă în fotosinteză, ca și dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor limitant pentru toate speciile. Intensitatea fotosintezei se exprimă cantitativ prin volumul de gaz degajat pe unitate de timp. ü (‹ bio + conversie) s. f. Proces de transformare a unei forme de bioenergie în alta, în cadrul proceselor biologice. üEnergia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea vântului

LITOSFERA- INVELISUL DE PIATRA AL TERREI Litosfera include crusta (continentală sau oceanică) și exteriorul mantalei superioare. Grosimea litosferei variază de la câtiva km, in zonele de rift din oceane la 100 -150 km sub parțile mai vechi ale bazinelor oceanice, grosimea crescând pană la 250 -300 km sub zonele plăcilor continentale. Grosimea medie a litosferei e de cca 100 km. Litosfera plutește pe stratul inferior al pământului numit astenosferă. Astenosfera este un strat slab , in stare vâscoasă. Din cauza mișcărilor de convectie din interiorul astenosferei, litosfera este fragmentată in părți solide, numite plăci tectonice, care se mișcă independent una față de cealaltă. Aceste mișcări se numesc mișcări tectonice.

TIPURI DE ROCI Cristaline: a). cuart b). sisturi cristaline c). marmura a-> Vulcanice(magmatice) a) granit b)diorite c) riolite a-> q. Sedimentare a)nisipuri b)pietrisuri c)calcare a-> b-> b-> c->

Formarea carbunilor, petrolului si a gazelor naturale Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun - neagră cu proprietăți combustibile formată prin (carbonizare) îmbogățirea în carbon (în condițiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani în urmă, prin două procese mai importante: 1 -faza biochimică produsă de bacterii și ciuperci care transformă celuloza și lignina din plante; 2 -faza geochimică, faza propriu zisă de incarbonizare, care se produce la temperaturi și presiuni ridicate formându-se într-un timp îndelungat huila și antracitul. q q Petrolul este format in cea mai mare parte din hidrocarburi desi si cativa compusi cu oxigen si sulf intra in componenta lui. Petrolul contine elemente solide, gazoase si lichide fiind un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate in hidrocarburi lichide. Gazul natural este un amestec de gaze, care poate fi foarte diferit după așezarea zăcământului. Cea mai mare parte este constituită din metan, la care se adaugă uneori cantități apreciabile de hidrocarburi saturate (alcani), metan (CH 4), etan (C 2 H 6), propan (C 3 H 8), hidrocarburi nesaturate, alchene sau olefine, și hidrocarburi aromatice sau arene care în lanțul formulei chimice au o legătură dublă (=) ca etena (etilena) C 2 H 4. q

Viitorul energetic al Romaniei Rezervele actuale de ţiţei ale Romaniei sunt estimate la 73, 7 milioane de tone. - producţia anuală de ţiţei a scăzut de la 14, 7 mil t in 1976 la 5 milioane tone in 2006, şi va continua să scadă. Specialiştii Ministerului Economiei şi Finanţelor estimează că rezervele vor ajunge, in 2020, la doar 28 milioane de tone, iar in 2030 se vor epuiza complet. ( 23 de ani ) Gazele naturale-rezervele actuale sunt estimate la 184, 9 miliarde metri cubi, in 2020 - 77 miliarde. Producţia anuală de gaze naturale a fost de 12, 3 miliarde in 2006, 69 % din consumul naţional, gazele din subsolul romanesc se termină in 2025 -2028. Carbunele (Rezervele de huilă şi lignit) sunt estimate la 3390 milioane de tone, dar numai 1200 de milioane sunt exploatabile cu tehnologia actuală. Directivele europene privind protecţia mediului nu permit extinderea producţiei de cărbune. Pană in 2017, Romania este obligată să reducă la jumătate consumul de cărbune in termocentrale. Potenţialul hidroenergetic amenajabil al Romaniei este de 36. 000 GWh/an, din care se pot valorifica in condiţii de eficienţă economică circa 30. 000 GWh/an. Cum la finele anului trecut, producţia din hidrocentrale era de 17. 340 GWh/an, rezultă că sectorul se poate, practic, dubla. Romania are un potenţial remarcabilde energie nepoluanta ptr. energia solara avem un potenţial egal cu al Germaniei, paradoxal, cea mai scumpă soluţie, intre 110 şi 340 euro/MWh, cauza fiind costul mare al investiţiei iniţiale. la energia eoliană putem ajunge la 23. 000 MWh pe an, respectiv la un nivel cu 40 la sută mai mare decat ce se produce actualmente in hidrocentrale. potenţial considerabil şi in privinţa energiei geotermale, din biomasă şi din prelucrarea deşeurilor. biogazul pare sursa cea mai ieftină, preţul MWh de energie fiind cuprins intre 25 şi 110 euro. (energia produsă in hidrocentralele mari costă 40 -260 euro/MWh, iar cea produsă in microhidrocentrale 40 -220 euro/MWh) energia din deşeuri, mai exact 30 -170 euro/MWh, in vreme ce MWh produs in centralele eoliene costă intre 47 şi 150 euro. Energia solară este,

State prod petrol Prod (mil t) Arabia Saudita 455 Fed. Rusa 421 SUA 342 Mexic 188 Iran 184 China 170 Norvegia 151 Venezuala 144 Canada 138

Hidrosfera v Hidrosfera (din limba greacă: hidros = apă și sphaira = sferă) descrie, în geografia fizică, masa totală de apă liberă în stare lichidă sau solidă de pe suprafața Pământului, precum și de dedesubtul sau de deasupra acestei suprafețe.

Resursele de apa ale Terrei

REPARTITIA RESURSELOR HIDROSFEREI

Biosfera este un termen generic care desemnează spațiile de pe Pământ unde există viață. Biosfera conține o multitudine de organisme și de specii care formează numeroase ecosisteme. Structura biosferei cu toată marea varietate a fiintelor vii acestea pot fi grupate in doua mari categorii : plante si animale.

§HTTP: //RO. WIKIPEDIA. ORG/WIKI/TIPURI_DE_ROCI §http: //www. google. ro/images? um=1&hl=ro&client=qsbwin&rlz=1 R 3 GFRE_ro. RO 411&biw=1003&bih=568&tbs=isch%3 A 1&sa=1&q=ca lcar&aq=f&aqi=g 1&aql=&oq= §http: //ro. wikipedia. org/wiki/C%C 4%83 rbune §http: //www. e-scoala. ro/referate/chimie_petrol. html §http: //ro. wikipedia. org/wiki/Gaz_natural

Adrese net: http: //ro. wikipedia. org/wiki/Pedosfer%C 4%83 http: //ro. wikipedia. org/wiki/Biosfera http: //www. google. ro/search? hl=ro&biw=1280&bih=886&q= hidrosfera&aq=f&aqi=g 10&aql=&oq= http: //ro. wikipedia. org/wiki/Resurse_naturale

www. google. ro http: //ro. wikipedia. org/wiki/Biosfer%C 4%83 http: //www. google. ro/images? um=1&hl=ro&rlz=1 W 1 ADFA_en&biw=1131&bih=565&tbs=isch%3 A 1&sa=1&q=bernabeu+stadium&a q=1&aqi=g 2&aql=&oq=bernabeu http: //www. google. ro/imgres? imgurl=http: //assets. panda. org/img/hpim 1794_275559. jpg&imgrefurl=http: //romania. panda. org/c e_facem/carpati_arii_protejate_paduri/&usg=__nhm 6 AAbkeab. Mo. ENlyiid 9 wd 9 YT 4=&h=523&w=700&sz=81&hl=ro&start =34&zoom=1&tbnid=yug. W 7 dt 8 cq. R 03 M: &tbnh=128&tbnw=163&ei=NNs 2 Tcr 8 N 9 KEswa 35 Jy. RAQ&prev=/images%3 Fq%3 Dpaduri %26 um%3 D 1%26 hl%3 Dro%26 rlz%3 D 1 W 1 ADFA_en%26 biw%3 D 1131%26 bih%3 D 565%26 tbs%3 Disch: 10%2 C 919&um=1&itbs=1&iact =hc&vpx=614&vpy=226&dur=2281&hovh=194&hovw=260&tx=141&ty=97&oei=JNs 2 TY 80 xrfx. A 67 M 6 Zo. M&esq=3&page=3&ndsp=17 &ved=1 t: 429, r: 9, s: 34&biw=1131&bih=565 http: //www. google. ro/imgres? imgurl=http: //poze. exn. ro/poze-animale. jpg&imgrefurl=http: //poze. exn. ro/pozeanimale/&usg=__KU 5 sat. Mv_G 7 e. Rru 49 NQm. P 9 Ty. Li. Q=&h=450&w=600&sz=34&hl=ro&start=0&zoom=1&tbnid=OQIm. RIn. U_QJq k. M: &tbnh=123&tbnw=157&ei=69 s 2 TZ 6 NM 9 O 38 QOY 5 We. DA&prev=/images%3 Fq%3 Danimale%26 um%3 D 1%26 hl%3 Dro%26 rlz%3 D 1 W 1 ADFA_en%26 biw%3 D 1131%26 bih%3 D 565%26 tbs%3 Disch: 1&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=846&vpy=106&dur=1594&hovh=194&hovw=259&tx=164&ty=107&oei=69 s 2 TZ 6 NM 9 O 3 8 QOY-5 We. DA&esq=1&page=1&ndsp=18&ved=1 t: 429, r: 5, s: 0 http: //www. google. ro/imgres? imgurl=http: //images 04. olx. ro/ui/8/17/36/1282072766_62151136_1 -vand-paunirategastecolorate-de -ornament-lebedefazanipotarnichi-wwwzoolandaradro-cicir-1282072766. jpg&imgrefurl=http: //aradcity. olx. ro/vand-pauni-rategaste-colorate-de-ornament-lebede-fazani-potarnichi-www-zoolandarad-ro-iid 62151136&usg=__aruyvsf. Aiemp. Eww 8 h. VA 4 gz. Wp. UUE=&h=262&w=400&sz=20&hl=ro&start=69&zoom=1&tbnid=o. Fq. Xeby. YBly. M 5 M: &tbnh=134&tbnw=179&ei=qtw 2 Ta 2 e. EMTMswb 2 y 9 m. QAQ&prev=/images%3 Fq%3 Dpasari%2 Bcolorate%26 um%3 D 1%26 hl%3 D ro%26 rlz%3 D 1 W 1 ADFA_en%26 biw%3 D 1131%26 bih%3 D 565%26 tbs%3 Disch: 10%2 C 1940&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=289&vpy=24 1&dur=15484&hovh=182&hovw=278&tx=124&ty=95&oei=kdw 2 TYx. Oh. KPx. A 7 btm. YYM&esq=5&page=5&ndsp=18&ved=1 t: 429, r: 13, s: 69&biw=1131&bih=565