RESURS EDUCAIONAL DESCHIS n n n Denumire Procese

RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ n n n Denumire: Procese geomorfologice actuale in comuna Tesluiprevenirea si combaterea lor Autor: DICU CRISTINA Unitatea de învăţământ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 SLATINA Disciplina: GEOGRAFIE n Scopul materialului propus: DE DOCUMENTARE PENTRU CADRELE DIDACTICE n

Procese geomorfologice actuale in comuna Tesluiprevenirea si combaterea lor

Teritoriul comunei Teslui prezinta un relief variat, specific Podisului Getic in care se incadreaza. Constitutia petrografica a reliefului din roci friabile a favorizat declansarea proceselor de eroziune si alunecare, la acestea contribuind si alti factori. n

Cadrul natural atesta existenta unei zone piemontane. Din punct de vedere geologic zona se incadreaza molasei pericarpatice, alcatuita din pietrisuri, nisipuri, orizonturi marnoase si argiloase.

n Procesele geomorfologice cum sunt alunecarile, torentialitatea, siroirea, conduc la degradarea terenurilor si a mediului inconjurator. Vulnerabilitatea acestora la pagube materiale este mare si se manifesta atat direct, in timp scurt, asupra populatiei prin victime sau distrugeri de bunuri materiale, cat si indirect, in timp indelungat, prin reducerea capacitatii de productie a terenurilor si alte degradari ale mediului (Florina Grecu, 1997)

Procese geomorfologice actuale Pluviodenudarea si eroziunea de suprafata; n Alunecari de teren; n Ravenarea si torentialitatea; n Prabusiri si rostogoliri; n Sufoziunea; n

Pluviodenundarea si eroziunea de suprafata n Au cea mai mare eficienta primavara si vara cand se produc ploi torentiale cu o agresivitate mare. Afecteaza aproape orice suprafata lipsita de covor vegetal cu protectie suficienta si care au inclinari mari de 2 -3 o.

n Aceste procese determina indepartarea paturii de sol si scoate din circuitul agricol suprafete insemnate de terenuri

Alunecari de teren n Constituie principalul proces de instabilitate a versantilor si de degradare a terenurilor. Suprafetele cu un potential mare de alunecare pot fi considerate ca nuclee de degradare pentru perimetrele limitrofe. Frecventa mare a suprafetelor cu diferinte potentiale de alunecare face posibila reactivarea continua a lor.

Relieful este suficient de accidentat si uneori prezinta pericol asupra populatiei. Pentru combaterea acestor fenomene in aceasta zona nu se ia nicio masura din partea autoritatilor, nici pentru siguranta populatiei si nici pentru a evita posibile dezastre ecologice. n

Ravenarea si torentialitatea n Cuprind procese de eroziune regresiva (ogase, torenti) produse in masa unor depozite, in general conglomeratice, eroziune in adancime, in albia sistemelor torentiale : transport cu caracter torential. In zona localitatilor Comanita si Schitu. Deleni aceste procese sunt des intalnite. Suprafata unor areale este complet lipsita de vegetatie iar solul este infertil.

Prabusiri si rostogoliri n Pot genera depozite de prabusire la baza versantului. Se produc incepand de sub creasta dealurilor sau din partea superioara a bazinelor de receptie. In urma acestora, atunci cand au loc, vegetatia si patura de sol din partea inferioara a versantului este distrusa, uneori pe zeci de metri patrati.

Sufoziunea Are loc mai ales in nisipurile fine. Aceasta da nastere unor forme de relief putin evoluate si creeaza degradari totale in terenul care se desfasoara. n Pe suprafata arealurilor in care acest proces se manifesta vegetatia are de suferit, in sensul ca nu are conditiile necesare dezvoltarii. n

Influenta antropica asupra proceselor de modelare Modelarea actuala a reliefului este puternic influentata de activitatile antropice prin : -suprapasunat intensiv; -utilizarea unor drumuri locale in conditii ce favorizeaza instalarea torentialitatii; -defrisarile efectuate in zonele cu declivitate medie. n

Principalele actiuni antropice care au influentat morfodinamica actuala n n n Defrisarileextinderea si accelerarea proceselor de eroziune si declansarea pe suprafete intinse a alunecarilor de teren, intensificarea scurgerilor pe versanti, indepartarea padurii de sol. Pasunatul intensiv si aratul de-alungul pantelor=intensificarea eroziunii de suprafata, a eroziunii fluvio-torentiale, declansarea si reactivarea alunecarilor de teren. Reteaua de drumuri=amplasarea in panta a avut ca efect concentrarea scurgerii apelor si formarea ogaselor.

Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren n n n Regularizarea scurgerilor de pe versanti, in special a torentilor ; Captarea apelor care se scurg pe versanti, ape de siroire, torenti, prin amenajarea de santuri de captare speciale; Mentinerea padurilor pe versanti, plantarea de noi paduri care sa impiedice scurgerea cu viteza mare a apelor pe versanti. Executarea de drenaje in stratele acvifere, in scopul evitarii patrunderii apei in versant; Consolidarea versantilor cu ajutorul unor stalpi (DJ 545) Acoperirea cu iarba a portiunii alunecate si plantarea de arbusti sau copaci cu radacinile adanci si puternic ramificate.

Bibliografie n n n Urucu V. -Judetul Olt, Editura Academiei, Bucuresti 1975 Cucu V. -Sistematizarea teritoriala si a localitatilor din Romania, E. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1977 Grecu F. -Fenomene naturale de risc-geologice si geomorfologice , E. Universitatii din Bucuresti 1997 Vespremeanu E. -Probleme geografice ale mediului inconjurator, Bucuresti 1976 Posea Gr. -Geomorfologia generala, E. D. P