Republi ca Moldov a Moldova se afl localizat

Republi ca Moldov a

• Moldova se află localizată în sud-estul • • Europei, la vest râul Prut formează granița cu România , iar la nord, sud și est se învecinează cu Ucraina. Majoritatea teritoriului este constituită de podișul deluros dintre Prut și Nistru. Dunărea formează pentru 569 de m granița de sud a țării. Poziționare Europa de Est, Nord-Est de România; Coordonate geografice: 45° 28’ - 45° 28’ Nord (350 km), 26° 40’ - 30° 06’ Est (150 km); Litoralul : Republica Moldova dispune de un acces de 569 m la Dunăre, care în acest loc este navigabilă pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar dispune de o flotă maritimă, cu condiția ca navele să fie mici și să nu fie multe.

Limbă oficială Limba moldovenească (denumire in Moldova pentru limba română) Sistem politic republică Suprafata totala 33. 843 km² Populaţie totala 3. 938. 579 Densitate. Loc 111 loc. /km² Moneda leu(mld)=100 bani Membru: ONU, Uniunea Latina

Relieful Republicii Moldova reprezintă un podiș cu dealuri, având o înclinare de la nord-vest spre sud-est, cu o înălţime medie deasupra nivelului mării de 147 m. Rețeaua hidrologică a țării include mai mult de 3000 de râuri mari şi mici, dintre care 10 depăşesc lungimea de 100 km. Particularităţile amplasării geografice, topografia şi climatul contribuie la formarea unor condiții benefice diversității florei și faunei – pe acest teritoriu sunt 5 500 de specii de plante sălbatice şi peste 15 500 de specii de animale. Din punct de vedere al zonelor climaterice, teritoriul Republicii Moldova include trei zone: pădure de foioase, semi-stepă şi stepă. Pădurile acoperă aproximativ 9% din teritoriu. Datorită fertilității solurilor și climei favorabile Moldova este o ţară agrară. • Resursele naturale sînt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil.

• Apele interne. Umiditatea insuficientă, relieful de câmpie şi podiş şi alţi factori • • • fizico-geografici explică rezervele modeste ale apelor Republicii Moldova. Râurile aparţin bazinului Mării Negre. Predomină râurile mici. Dintre cele mai mari sunt fluviul Nistru, râurile Prut, Răut, Bâc, Botna, Ialpug ş. a. După specificul său râurile pot fi grupate astfel: râurile bazinului Nistru, râurile bazinului Prut şi râurile sudice ce se varsă în limanele dunărene sau în cele ale Mării Negre. Lacurile. Pe teritoriul ţării noastre se găsesc puţine lacuri naturale. Dintre acestea majoritatea lor sunt lacuri din luncile râurilor Prut (Beleu, Rotunda, Foltane), Bâc, Cahul, Cuciurgan. Este mare însă numărul de lacuri (peste 3500) antropice, construite pentru alimentarea cu apă a hidrocentralelor, pentru irigaţii, pescuit, nevoile de apă ale industriei şi ale aşezărilor omeneşti. Lacuri mari şi centrale hidroelectrice au fost amenajate pe r. Prut (Costeşti-Stânca) şi pe r. Nistru (Dubăsari). Apele subterane. Ca şi apele de suprafaţă cele subterane au o importanţă majoră în activitatea omului dar rezervele lor de asemenea sunt reduse. Un rol important, dintre aceste ape, revine apelor freatice care servesc în aprovizionarea cu apă potabilă a majorităţii populaţiei rurale. Apele subterane de profunzime, cu un regim mai constant, în raport cu cele freatice, uneori sunt mineralizate, având calităţi curative (Cahul, Camenca, Varniţa ş. a. ).

Capitala Republicii Moldova este Chisinau Acestea sunt portile orasului ! Chişinăul este legat prin căi ferate şi autostrăzi cu toate municipiile, oraşele şi centrele raionale şi multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia, etc. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râşcani şi Ciocana.

BALTI ORHEI CAHUL RIBNITA TIRASPOL SOROCA TIRASPOL DUBASARI

Clima • Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat- • • continentală, influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. Mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-Vest. Temperatura medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8, 0 °C (Briceni) și 10, 0 °C (Cahul) semnalându-se o încălzire a climei, iar a solului între 10 °C și 12 °C. Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la 35 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai temperatura se stabilește în jurul gradației 15 °C și scade pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19, 5 °C — 22 °C, dar uneori poate atinge cota de 35 °C — 40 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale. Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C — 5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.

Structura etnică • Moldova este o țară multietnică. Aici locuiesc moldoveni (64%), ucraineni (14%), ruși (13%) şi cetăţeni de alte naţionalităţi (găgăuzi, bulgari, evrei, greci, turci, romi). Populaţia totală la începutul anului 2010 constituie 3, 563, 700 de oameni. Reieșind din faptul că Moldova este locuită de diferite naţionalităţi, este de înţeles că aici se vorbește în diferite limbi, deşi în baza Constituţiei, limba oficială este una – cea moldovenească. Limba moldovenească este un dialect al limbii române, și aparţine grupului de limbi romanice, provenind de la limba latină.

Moldovenii sunt etnici români care locuiesc sau sunt originari de pe teritoriul fostului stat feudal Moldova, cât si din Transnistria (teritoriu care a avut strânse legături istorice cu Moldova si unde s-au stabilit îndeosebi în cursul evului mediu târziu, la sfârşitul sec. XVIII si la începutul sec. XIX români originari din acest stat, dar si mocani din Transilvania care au fost ulterior moldovenizaţi) si care vorbesc graiul moldovenesc al limbii române. Numărul moldovenilor se ridică la aproximativ 9 milioane de persoane, din care majoritatea traieste în România (ca. 5, 5 milioane, din care 4, 5 milioane alcătuiesc populatia românească din cele 8 judeţe moldovenesti. Restul trăieste în afara acesor judeţe, fiind fie refugiaţi basarabeni si nord-bucovineni din anii '40, fie moldoveni din estul României stabiliţi în perioada comunistă în diverse centre industriale din România: Brasov, Bucuresti, Constanta, Timisoara, Ploiesti, Cluj, Valea Jiului etc). De asemenea, numerosi moldoveni trăiesc în Republica Moldova (3, 6 milioane, adică întreaga populaţie românească a acestui stat), Ucraina (0, 4 milioane), Rusia (0, 2 milioane)

Activități economice Industria • Republica Moldova este asigurată cu 4 -5% de resurse energetice și de combustibil proprii, restul fiind importate. Principalul furnizor de carburanți este Federația Rusă, urmată de Ucraina și România. Gazul natural este principalul tip de combustibil în balanța energetică a țării și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat). Consumul de combustibil lichid (ex. benzină, motorină ș. a. ) constituie 40% din volumul total al resurselor energetice utilizate și consumul combustibilului solid (cărbunele și lemnele) - mai puțin de 10%.

Agricultura • Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 16, 2% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile parvenite din export. Peste 40, 7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390. 380 de producători agricoli individuali. • Suprafața terenurilor cultivabile se estimează a fi de 1. 483 mii de ha, ceea ce reprezintă 43, 8% din suprafața republicii. Din suprafața totală cultivabilă, circa 60, 6% sunt destinate culturilor cerealiere (mai cu seamă grâu, care reprezintă 18, 5% din terenul arabil și porumb, care reprezintă 22, 1%), floarea soarelui (25, 7%) și furaje (5, 2%).

• Turismul rural • Comunitățile agricole pot oferi diferite servicii turiștilor care doresc să se odihnească în sînul naturii: • Cazare în case tradiționale de tip rural; • Posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale; • Familiarizarea cu folclorul, distracțiile și tradițiile locale; • Familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea dată, precum și posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meșteșugăritului; • Posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.

Turismul vitivinicol Podgoriile moldovenești, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiții de cultivare a viței de vie și de producere a vinului. În prezent, în țară funcționează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Aici turiștii au posibilitatea de a lua cunoștință de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sînt îmbuteliate și, desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în țara se bucură de o bună reputație pe plan internațional.

MONEDE MOLDOVENESTI BANCNOTE

Mihai Eminescu, născut la Botoşani, este poet naţional atât al României cât şi al Republicii Moldova La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă.