Reprezentana Comisiei Europene n Romania OPINIA PUBLIC N

Reprezentanța Comisiei Europene în Romania OPINIA PUBLICĂ ÎN ROM NIA ÎN CONTEXT EUROPEAN Structuri și tendințe pe spații sociale și regionale 2007 -2011 Suport pentru prezentarea la Reprezentanța CE în România, 14 martie 2012 Studiul care sta la baza planselor este D. Sandu, Opinia publica din Romania in context european. Structuri si tendinte pe spatii sociale si regionale. 2007 -2011. Bucuresti, decembrie 2011: Reprezentanta Comisiei Europene in Romania Dumitru Sandu Universitatea București Punctele de vedere adoptate în interpretarea datelor aparțin în exclusivitate autorului și nu derivă din cadrul instituțional al producerii analizei.

Teme și surse de date INTREBARILE 3 CONCLUZII 4 INRODUCERE: România-profil de stare de spirit în context european, 7 macroregiuni socioculturale UE 8 OPTIMISM 10 DIRECȚIA GREȘITA 14 SATISFACȚIE FAȚĂ DE VIAȚĂ 16 ÎNCREDERE 17 AGENDE PUBLICE ȘI PERSONALE 19 PATRU TIPURI DE REGIONALISM 22 SENSUL SOCIAL ALE UE 23 ALTE: orizont de planificare in gospodarie, opinii pe reg. de dezvolt. , plata facturilor 28 Anexe 31 Acronime: UE 15 –vechea Uniune Europeană a celor 15 NSM – noile state membre ale UE din valurile de aderare 2004 și 2007 NSM 10 – NSM incluse în UE în 2004 NSM 11 – NSM 10 plus Bulgaria Sursa de date: Eurobarometrul standard (EB). Sondajele de primăvara sunt marcate în text, după specificarea anului, cu 1 iar cele de toamna cu 2. Valurile incluse în analiză sunt EB 66 (2006/2), EB 67(2007/2), EB 69(2008/1) , EB 71(2009/1), EB 73(2010/1) , EB 74(2010/2) ȘI EB 75 (2011/1). Eurobarometrul special 73. 5 (2010/1) 2

TRECUTUL CARE CONTEAZĂ: SPECIFIC DE ȚARĂ? Intrebări Drumuri spre răspuns Care sunt principalele schimbări de opinie din România ultimilor cinci ani de zile care contează cel mai mult în înțelegerea României de azi (ca stare de spirit și mișcări sociale)? Opiniile puternic asociate cu șocurile economice și politice (optimismpesimism și încredere-neîncredere). Unde se află România socială ”subiectivă”, cea a stărilor de spirit, în prezent, în context UE? Este, mai degrabă un specific regional decât unul de țară. Funcție de tema în discuție, starea de spirit din România este mai aproape de țările de extremitate estică din UE, de cele sudice sau de cele central-estice* Temele de agendă personală care apar și în sondaj și în mișcările sociale (sănătatea, plata facturilor, prețurile etc. ) * Este probabil că România are particularități de țară mai accentuate sub aspectul mentalităților decât al stărilor de spirit. Cercetările comparative, cu date convingătoare , pe profilurile de mentalitate ale țărilor din UE sunt relativ puține. 3

O primă schiță a concluziilor analizei 1. 2. 3. MISCARILE SOCIALE din ianuarie 2012 din România nu puteau fi prevăzute numai din analiza unor date de sondaj de tipul celor folosite în acest studiu. Analizele întreprinse pe total țări UE pentru cinci ani de zile, folosind datele Eurobarometrului standard permit , însă, o mai bună înțelegere a factorilor structurali care au favorizat aceste mișcări și o diagnosticare a stării sociale a României de azi. PESIMISMUL. Una dintre cele mai puternice consecințe ale crizei începute în 2008 -2009 la nivelul bunăstării subiective a fost cea de pierdere a optimismului pentru un segment foarte larg de populație. ◦ In doi ani de zile, între 2008 și 2010 indicele de optimism a coborât în Romania cu 28 de puncte procentuale, de la 44% la 16% (numai Grecia a mai avut un astfel de șoc în UE). Declinul corespunzător în UE a fost de la 32% la 24%. ◦ Pentru tinerii de 15 -29 de ani declinul a fost și mai puternic, de 36 puncte procentuale, atât în România cât și în Grecia. Pe total UE scaderea corespunzatoare a fost de numai 13 puncte procentuale (de la 54% la 41). ◦ Ulterior, România intră într-un proces de reconsolidare a optimismului în zigzag pentru ca în toamna anului 2011 să ajungă la o pondere de 23% optimiști, peste media UE de 21%. DIRECȚIA GREȘITĂ. Reflexul direct al pesimismului personal ridicat este convingerea ca ”lucrurile merg într-o direcție greșită în țară”. 70% dintre români susțineau acest punct de vedere și în primăvara și în toamna anului 2011 (față de 51% pe total UE în primăvara 2011 și 58% în toamnă). Mișcări sociale de tipul ianuarie-2011 sau similar cresc direct din astfel de stări de spirit. 4

O primă schiță a concluziilor analizei (2) 4. 5. 6. ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚIILE NAȚIONALE (GUVERN, ÎN MOD PARTICULAR). România avea un nivel de 12% încredere în guvern, în primăvara anului 2011 și de 10% în toamna aceluiași an (la o medie de 32% pe total UE în primăvară și de 24% în toamnă) , valori apropiate de cele ale Sloveniei, Greciei, Litiuaniei, Italiei sau Spaniei. În momentul în care întrebi datele de sondaj ce anume condiționează hotărâtor opinia că ”lucrurile merg într-o direcție greșită”, neîncrederea în guvern apare ca răspuns ”obligat”, alături de pesimism și precaritate a situației sociale proprii. Pentru alte societăți mai sunt și alți factori, detaliați în prezentare. DECALAJUL DE ÎNCREDERE ÎNTRE INSTITUȚIILE NAȚIONALE ȘI CELE EUROPENE. În 2006, încrederea românilor în UE era cu 40 de puncte procentuale mai mare decât cea în guvern. În primăvara anului 2011 decalajul respectiv era de aproximativ 50 de puncte procentuale. În UE 15, în ultimii cinci ani de zile decalajul respectiv a variat între 10 și 4 puncte procentuale. Pentru NSM 10 a avut loc o reducere de la un decalaj de 41 puncte procentuale la 24. NOI ”LENTILE” UTILE ÎN ÎNȚELEGEREA FENOMENELOR DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL SAU DE UE. Comparațiile pe care le prilejuiesc sondaje internaționale de tipul Eurobarometru sunt extrem de utile. Ele favorizează însă tendința de a considera că aceste fenomene variază în principal între țări , pe spații naționale. Uneori este așa dar de multe ori, nu. În acest context analizele din acest material accentuează utilitatea abordării opiniei publice pe spații macroregionale în UE, pe regiuni de dezvoltare în cadrul țărilor și prin raportare la structura socială. 5

O primă schiță a concluziilor analizei (3) 7. 8. 9. 10. SANĂTATEA. In agendele publice și personale românilor sănatatea este o temă prioritară, în special pentru cei cu nivel de educație redus, și, implicit, situație materială vulnerabilă. Constatarea face inteligibilă în mai mare măsură sensibilitatea pe care românii o au față de acestă tema. SENSUL SOCIAL AL UE. Sensurile pe care oamenii le atribuie UE atunci când nu mai au în față o plajă redusă de opțiuni e răspuns sunt puternic diferențiate. Pentru români dominante sunt sensurile de mobilitate intraeuropeana, democratie si protecție socială. Sensurile negative ale instituției continentale sunt percepute mai ales în nordul și vestul continentului ( șomaj, infracționalitate, birocrație și risipă de bani). PATRU TIPURI DE REGIONALISME ÎN UE. Analiza atașamentului regional și în raport cu Uniunea Europeană, folosind date dintr-un Eurobarometru special (EB 73. 5/2010), a permis identificarea a patru tipuri de regionalism în spațiul UE – estic de regiuni sărace, sudic de regiuni cu competitivitate redusă dar buna calitate a vieții, nordic specific regiunilor competitive economic, și central-estic diferențiat pe doua subtipuri regionale. O mai bună explorare a acestor tipuri de regionalism ar putea oferi puncte de referință utile asupra dezbaterii în domeniu. INTERPRETARE. Miscarile sociale de tipul celor din ianuarie 2012 și stările de spirit actuale populației României stau sub semnul a trei mari procese: a) reducerea responsabilității instituților publice în relația cu cetățeanul, b) puternica segmentare a comuncării pe verticală și orizontală între instituții și cetățean și instituții și c) consolidarea gândirii sociale critice în societatea românească în special în legătură cu impactul experiențelor de migrație in strainatate, directe sau indirecte, prin familie si prieteni. 6

INTRODUCERE: Câteva dintre extremele de stare de spirit pe care se situează România ( R ) în contextul țărilor UE (date EB 75/2011/1) • • Cu cea mai mare pondere de tineri de 15 -29 de ani îngrijorați de propria stare de sănătate (19% R/ 9% UE). Cu cea mai mica încredere în guvern in cadrul UE (13% R), la egalitate cu Slovenia, Lituania și Cehia (media pe UE – 32%) • Cu cel mai mare declin de optimism în ultimii trei ani ( de la 44% la 20%) în UE, după Grecia • Cu cea mai mare încredere în UE (62% R, 41% UE). • Pe penultimul loc la satisfacție față de viață (40% R/79%UE) • Pe penultimul loc, la egalitate cu Grecia, referitor la satisfacția financiară (36%R/64%UE) • Pe locul trei în susținerea ideii că ”țara merge în direcție greșită” ( 70%), după Grecia (82%) și Slovenia (74%), cu o medie pe UE de 52%. Sursa de date: EB 75 7

INTRODUCERE: Schimbările de stare de spirit în UE , în ultimii cinci ani de zile ”merg” mai mult pe macroregiuni socioculturale UE decât pe vechea versus noua Uniune Europeană Satisfacția cu viața, spre exemplu, este deja mai ridicată în regiunea Central_Estică a UE (74%) decât în cea Sudică (71%). Percepția problemelor economice la nivel de gospodărie este mai puternică în Sud decât în zona Central-Estică. (EB 75). România este geografic și prin similitudine de stare de spirit în macroregiunea Estică a UE. Sub aspectul preocupării pentru problemele economice (35%) se aseamănă mai mult cu țările sudice ale UE. 8

INTRODUCERE: Profiluri de stare de spirit pe macroregiuni socioculturale în UE (%), 2011/1 Încrederea în UE este, în bună măsură, efect de percepere a avantajelor țarii ca urmare a apartenenței la UE 9

OPTIMISM: ponderea persoanelor care cred ca peste un an vor trai mai bine 50 45 40 35 35 37 31 30 28 25 20 15 Sursa de date EB 44 43 40 30 34 30 10 28 22 5 27 27 23 22 24 20 22 2010/1 2010/2 2011/1 25 16 0 2006/2 2007/1 2008/1 Romania • • • 2009/1 NSM 11 UE 15 In intervalul 2008 -2010 România a avut cea mai mare cadere a optimismului, cu 28 puncte procentuale. Romania pare să fie, alaturi de țările Baltice, Nordice și de Franța , una dintre țările europene care au o cultură a optimsmuli bine structurată. În 2011 , între mai și noiembrie câștigă 3 puncte procentuale pe scara optimismului. Aparent este putin, în fapt, este singura țară din UE care a inregistrat o sporire a optimsmului în intervaul respectiv. În acest fel țara revine la un nivel de optimism peste media din UE. Pe total UE, optimsmul a scazut in 2012 de la 26% la 21%. 10

OPTIMISM: Ponderea tinerilor de 15 -29 de ani care cred ca vor trai mai bine peste un an pe macroregiuni si val de sondaj Sursa de date EB In trei ani de zile (2008 -2011) tineretul din România înregistrează cel mai puternic declin de optimism din UE (peste 30 puncte procentuale) 11

OPTIMISM: Persoane optimiste pe categorii de vârstă și valuri de sondaj, Romania și Bulgaria (%) Tineretul din România a trăit cel mai puternic declin de optimism , între 2008/1 și 2010/1, în spațiul UE. Ulterior fenomenul se menține la intensități oscilante. Și panta de declin și oscilația sunt fenomene favorizante pentru mișcările sociale. Sursa de date: EB 75. Exemplu de citire: numai 27% dintre tinerii de 15 -29 ani din România considerau, în primăvara anului 2010 , că peste un an vor trăi mai bine. 12

OPTIMISM: Persoane optimiste pe categorii de vârstă și valuri de sondaj, Noile State Membre 2004 (NSM) și Vechea Uniune Europeană (UE 15) (%) Sursa de date: EB 75, 2011/1 13

DIRECȚIEA GREȘITĂ: Ponderea românilor care consideră că ”lucrurile merg în direcție greșită” pe straturi sociale și optimism/pesimsm, 2011/1 O cincime dintre români consideră că aparțin stratului social de la baza societății (”de jos”). Peste trei sferturi dintre ei apreciază că ”direcția în care merg lucrurile este greșită”. Ponderea corespunzătoare este și mare, de 87%, pentru săracii care sunt și pesimiști. Sursa de date: Eurobarometru 75, primavara anului 2011. 14

DIRECȚIEA GREȘITĂ: Cine sunt cei care cred că ”direcția în care merg lucrurile este proasta”* Romania Satisfacție față de viață NSM 11 UE 15 Nemulțumiti de viață Optimist Pesimiști încredere în guvern Fără încredere în guvern Strat social autoperceput Mediu-inferior sau ”de jos” Educație universitară Fără educație universitară Vârstă Peste 30 de ani Gen Satisfacție financiara Cu educație universitară femei Nemulțumit sub aspect financiar Tabel bazate pe rezultate a trei modele de regresie logistică, neincluse în text 15

SATISFACȚIA față de viață pe macroregiuni europene (%) Sursa de date EB • • O Uniune Europeana puternic stratificată pe capital de satisfacție față de viață O stratificare de durată, cu Nordul foarte bogat și Estul constant-sărac Regiunea Central-Estică devine mai bogată în capital subiectiv decât cea Sudică , începând din 2008 În 2011 România are o puternică revenire , ajungand , in toamna anului 2011, la 50% mulțumiți. A fost, din primăvară până in toamna, o creștere cu 10 puncte procentuale (cea mai mare in UE). În același interval satiusfacția față de viață scae în UE de la 79% la 75% 16

ÎNCREDEREA în guvern și în Uniunea Europeană, 2006 -2011 (%) 70 67 65 66 65 ROMANIA 56 60 54 62 60 50 40 30 27 20 25 40 21 12 12 13 10 60 2006/2 2007/1 2008/1 2009/1 2010/2 2011/1 56 63 63 54 61 43 65 21 22 17 60 30 17 NSM 10 53 53 58 52 22 25 25 23 30 31 28 20 0 2006/2 2007/1 2008/1 2009/1 2010/2 2011/1 55 60 50 42 40 30 20 47 incred. in guvern UE 15 44 39 39 29 28 45 32 33 34 38 34 10 10 0 59 incredere in UE BULGARIA 34 40 20 30 incred. in guvern 50 30 66 10 incredere in UE 70 59 50 20 0 70 0 2006/2 2007/1 2008/1 2009/1 2010/1 2010/2 2011/1 incredere in UE incred. in guvern Încrederea în UE era cu 40 puncte procentuale mai mare decât încrederea în guvern, în 2006/2. În 2011/1 decalajul respectiv ajunge la aproape 50 puncte. Tendința este izolată în cadrul UE. 17

ÎNCREDEREA în Uniunea Europeană este puternic diferențiată pe straturi sociale și macroregiuni socioculturale Europei O mare provocare a construcției identitare și a integrării europene rezidă în faptul că încrederea cea mai mică în UE este la straturile de bază ale ierarhiei sociale. Încrederea în UE se reduce de la țările/macroregiunile relativ sărace spre cele bogate. 18

AGENDA PERSONALĂ a românilor… mult mai încărcată decât în restul UE cu probleme marcată de preocuparea pentru prețuri/inflație ca și în restul Europei cu focalizare mult mai mare decât în restul UE pe situația economică proprie Preocupare foarte mare a românilor, în special a celor săraci, (vezi plansa următoare) pentru starea proprie de sănătate se regăsește, concordant, și în sondajele EB și în mișcările sociale din ianuarie 2012. 19

AGENDA PERSONALĂ, pe principalele ei componente, în funcție de educație Îngrijorările legate de prețuri și inflație cresc , în România, odată cu nivelul de educație. Tendința este contrară celei din majoritatea țărilor din UE unde nivelul de educație sporit aduce un spor de siguranță în confruntarea cu inflația. Ierarhiile de îngrijorări personale sunt puternic diferențiate funcție de educație în Romania. Sănătatea , spre exemplu, preocupă mult mai mult pe cei cu educație redusă comparativ cu cei care au educație medie sau superioară. La nivel de NSM 11 și de UE 15 educația diferențiază mult mai puțin aceste preocupări. În România ca și în NSM 11 preocuparea pentru șomaj este semnificativ mai mare pentru cei cu educație medie în România și NSM 11. Sursa de date: EB 75, 2011/1 20

AGENDE publice și personale, 2011/1 (%) Agendele personale sunt structurate diferit de cele publice. În Romania pe plan public se află în primul rând situația economică dar în plan personal contează mai ales inflația. În majoritatea țărilor din UE agenda publică este dominată de șomaj iar cea personală, ca și în Romania, de inflație. În România discuția de agendă publică despre sănătate este sub nivelul de structurare din plan personal. În NSM 11 și în UE 15 cele două planuri de dezbatere au un grad similar de focalizare pe probleme de sănătate. Sursa de date: EB 75, 2011/1 21

REGIONALISM: Ponderea persoanelor care declară că sunt puternic atașate de regiunea* în care trăiesc (R) și Uniunea Europeană (U) , 2010 (%) Regiuni culturale în cadrul UE Tip de regiune NUTS 2 Estica Sudica R 58/U 62 Central Estica R 59/U 48 R 51/U 59 * R 54/U 55 R 51/U 73 R 29/U 40 R 42/U 56 R 45/U 62 Nivel ridicat de competitivitate și capital uman R 49/U 60 R 51/U 62 R 41/U 49 R 43/U 27 R 44/U 44 Nivel general ridicat de dezvoltare socialeconomică R 48/U 72 R 26/U 53 R 31/U 50 R 35/U 34 R 35/U 46 R 54/U 65 R 48/U 58 R 39/U 52 R 39/U 30 R 47/U 53 Necompetitivă dar cu bună calitate a vieții Săracă Mediu dezvoltată Total R 59/U 48 Vestica R 49/U 51 Nordica Total R 58/U 61 Sursa de date de sondaj: Eurobarometru special 73. 3 din martie-aprilie 2010. *Pentru definirea tipurilor de NUTS 2 și a regiunilor culturale din UE vezi (Sandu, 2011 a). Exemplu de lectură: 59% dintre persoanele din regiunea Estică a UE (Bulgaria, Romania, țările baltice), din NUTS 2 sărace, se declară a fi foarte atașate de regiunea în care trăiesc dar numai 48% dintre ele declară un atașament puternic față de UE. Tabel extras din Dumitru Sandu, In căutarea regionalizării optime pentru dezvoltare, Urbanismul, 2012 (in curs de publicare) 22

ÎNȚELEGEREA UE *: ”Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal Uniunea Europeană? ” (alegeri multiple %) UE are trei sensuri majore , durabile, pentru români: mobilitatea intracomunitară, democrația și protecția socială. Este un model cultural tipic pentru extremitatea estică a UE. România va urma, foarte probabil, drumul țarilor Central-Estice in structurarea așteptărilor față de UE. Percepțiile sociale negative majore asupra UE - șomaj și infracționalitate pe de o parte, birocrație și risipă de bani, pe de altă parte, sunt prezente mai ales în regiunile nordice și vestice ale UE. Percepția cea mai apropiată de media europeană este localizată în regiunea Central. Estică a UE Sursa de date EB 69 din 2008/1 și EB 75 din 2011/1 23

ÎNȚELEGEREA UE : Identificare factorilor care favorizează diferite sensuri sociale atribuite UE la nivelul României* Sensuri sociale majore atribuite UE Caracteristici ale celor care opteză pentru sensul înțelesul social specificat pe rând - caracteristici de status-preocupați în special de … mobilitate intraeuropeana Educație superioară, calificare profesională medie sau ridicată, căsătoriți cu copii. Locuiesc în Moldova de Nord și Transilvania de Nord-Vest Educație și prețuri democratie (inclusiv diversit. cult. ) Studii superioare, vârstă peste 30 de ani, cu bună poziție socială. Locuiesc mai ales în Transilvania de Vest și în Sud-Muntenia Educație și prețuri protectie sociala si În/apropiați de straturi sociale superioare dar cu prosperitate dificultăți în plata facturilor. Locuiesc mai ales în economică Transilvania de Vest Ne-peocupați de educație dezvoltare prin EURO Tineri localizați mai ales în afara regiunilor sudice Situația economică sau în nord-vestul țării proprie, prețuri și educație Somaj, infractionalitate, anomie Nu sunt muncitori necalificați dar au dificultăți în Infracționalitatea din plata facturilor lunare. Locuire în Moldova de Nord. țară birocratie si risipa de bani Muncitori necalificați cu dificultăți în plata facturilor, localizați mai mult în București Fără agendă personală puternic structurată *Pentru argumentare vezi anexa 2 24

ÎNȚELEGEREA UE: Unde locuiesc , în România, cei care cred că înțeleg cum ”lucrează” Uniunea Europeană Credința/ideologia în înțelegerea UE este de maximă structurare în orașele mici sau medii din Transilvania de Nord-Vest. Pare să fie vorba de o credință-combinație de cunoaștere și încredere în raport cu UE . • • În orașele mici sau medii din Transilvania Centrală, în cele mari din regiunea Gurilor Dunării și în satele din Moldova de Nord sunt cele mai mici rate ale ideologiei de înțelegere a UE. De ce este așa? Parte din răspuns in slideul următor. Exemplu de mod de lectură: 79% dintre românii din orașele medii sau mici din Nord-Vestul Transilvaniei consideră că ”înțeleg cum lucrează Uniunea Europeană” 25

ÎNȚELEGEREA UE: Cine crede că înțelege cum ”lucrează” UE (1)* Credința în înțelegerea modului în care funcționează UE este puternic influențată de resursele pe care le au oamenii, de poziția lor pe scara socială, informațiile de care dispun, teme ale agendei publice pe care o susțin, încrederea în UE etc. Acesta este temeiul care a dus la structurarea informațiilor pe care le prezentăm participanților la Conferință, parte din rețelele de comunicare pe teme europene. Pe ansamblul UE, competența subiectivă (autoatribuita) în înțelegerea Uniunii tinde să fie mai mare pentru : ◦ bărbații de peste 30 de ani (dar nu în vârstă) de ani, cu educație sporit, cu poziție socială bună, familiarizați cu internetul, cu bună calificare profesională și cu grad superior de cunoaștere a instituțiilor europene. ◦ Sub aspect subiectiv este vorba de persoane mulțumite de viață și de veniturile pe care le obțin, cu încredere în UE, satisfacuți de beneficiile pe care le are țara ca membru în Uniune iar în planul agendei publice sunt preocupați de educație și energie. ◦ Locuiesc în principal în țări cu nivel relativ redus al PIB pe locuitor. Românii care se consideră capabili să înțeleagă UE sunt mai ales mulțumiți d eveniturile pe care le au, manifestă un nivel sporit de încredere în UE și obțin un scor bun la testul de cunoaștere a instituțiilor UE. Pentru argumentare vezi slideul următor și anexa 1 26

ÎNȚELEGEREA UE: Cine crede că înțelege cum ”lucrează” Uniunea Europeană(2) Pentru detalii tehnice vezi anexa 1 cu modelele de regresie 27

Valurile regionale crizei economice se regăsesc în reducerea orizonturilor de planificare în gospodăriile familiale Sursa de date: EB 75 pentru 2011/1 28

O Românie puternic diferențiată pe stări de satisfacție-optimism, 2011/1 29

Dificultățile în plata facturilor lunare sursă de nemulțumire, 2011/1 Exemplu de mod de citire a datelor din tabel: din totalul romanilor care în anul 2011 se încadrau în categoria nemulțumiților de continuitate (este rău si va fi la fel sau chiar mai rău în viitor), 28 % declarau că au avut dificultăți la modul frecvent în plata facturilor pentru întreținerea gospodăriei proprii. 30

Anexa 1: Predictori ai gradului de înțelegere a modului în care funcționează UE Sursa de date: EB 75 31

Anexa 2: predictori ai sensurilor personale/sociale atribuite UE 32

Anexa 3: Dezvoltare economică și capitaluri de încredere și satisfacție pe țări și macroregiuni din UE, 2011/1 33

Anexa 4. ”Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal Uniunea Europeană? ” Două sensuri ale UE câștigă teren independent de regiune – interesul pentru zona EURO și îngrijorarea legată de aspectele birocratice ale UE Sursa de date EB 69 din 2008/1 și EB 75 din 2011/1 34