Renaterea n sculptur Sculptura Devine art independent se

Renaşterea în sculptură

Sculptura. . . Devine artă independentă, se desprinde total de arhitectură. Operele pun în evidenţă corpul uman Materiale utilizate – marmură, bronz, piatră Surse de inspiraţie – Antichitatea, creştinismul, viaţa cotidiană –dintre toate domeniile artei, sculptura a fost cel mai mult influenţată de antichitate; –sculptura s-a desprins de arhitectură, devenind o artă de sine stătătoare; –a fost redescoperit nudul, dar şi alte genuri specifice antichităţii romane, cum ar fi bustul-portret, medalia şi statuia ecvestră;

Reprezentanţi ai renaşterii în sculptură Donatello Donato di Niccolò di Betto Bardi cunoscut sub numele de Donatello (n. c. 1386, Florenţad. 13 decembrie 1466, Florenţa) a fost un sculptor şi pictor italian, primul şi cel mai strălucit sculptor din pragul renaşterii.

Sf. Ioan Botezătorul Fecioara cu pruncul Sf. Evanghelist Ioan

Michelangelo-Michelangelo Buonarroti (n. 6 martie 1475, Caprese, Provincia Arezzo - d. 18 februarie 1564, Roma) a fost, alături de Leonardo da Vinci, cel mai important artist în perioada de vârf a renaşterii italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură şi arhitectură.

Pieta David Moise

Andrea Verrocchio • 1435— 1488 a fost un sculptor, aurar şi pictor italian ce a lucrat la curtea lui Lorenzo de' Medici in Florenţa. El a lucrat în stilul renascentist timpuriu din Florenţa.

Îngeraş delfin Iisus si Toma Necredinciosul David

Lorenzzo Ghiberti-Florenţa • • bijutier, sculptor, arhitect şi scriitor de artă italianflorentin, din promotorii renaşterii italiene (italiană Rinascimento), autorul porţilor de est ale baptisteriei florentine Sfântul Ioan Botezătorul (italiană San Giovanni Battista), din faţă Domului Santa Maria del Fiore, numite mai târziu de către Michelangelo "Porţile Paradisului" (1425– 1452), capodoperă a artei italiene din Quattrocento (Sec. XV).

Sf Matei Uşa Baptiseriului Florenţa Fântâna Baptiseriului din Siena

Sculptura În Ţara Românească • • • Secolul XVI constituie faza de formare a unei şcoli locale în arhitectura bisericeasca din ţara Ro manească ; se dezvoltă aşa numitul stil vechi românesc sau muntenesc. Se formează o şcoală de meşteri constructori, sculptori şi decoratori băştinaşi, care nu mai copiază modele străine, ci recurg la imitarea ve chilor construcţii din ţară, transformând elementele straine într-un spirit nou, adaptat la gusturile, posibilitaţile şi condiţiile locale. Se înalţă astfel o numeroasă grupă de biserici de mici dimensiuni, cele mai multe la ţara, şi, în majoritate, ctitorii boiereşti. Ca element nou apare acum, deocamdata sporadic, la faţadă de apus, pridvorul pe arcade deschise.

Bibliografie: • ISTORIA ARTEI –MARIN NICOLAU, VOLUMUL I SI II, EDITURA EDP, BUCURESTI, 1970 • webromana. wordpress. com • Google Images • www. michelangelo. com/led 234 erd • www. arhitectura. euro. net • www. wikipedia. org/ro

Realizatori: Baidoc Cristina Chirilă Adelina Dărăban Gabriela Maioş Lavinia Şandor Florina Prof coordonator: Matiş Ramona