RENATEREA N LITERATUR LITERATURA RENASCESTIST Apariia scrierilor n

RENAŞTEREA ÎN LITERATURĂ

LITERATURA RENASCESTISTĂ

● Apariţia scrierilor în limbile naţionale a dus la dezvoltarea literaturii naţionale

REPREZENTANŢI AI LITERATURII UMANISTE

ITALIA • Dante Alighieri (1265 -1321) -opere: DIVINA COMEDIE - este una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale

• Francesco Petrarca Italia (1304 -1374) -opere: Cantonierul

Italia • Giovanni Boccaccio (13131375) -opere: DECAMERONUL - este o operă medievală alegorică, cunoscută pentru povestile sale despre iubire, care apare sub toate aspectele sale, de la punctul de vedere erotic până la cel tragic

Italia • Torquato Tasso (1544 -1595) -opere: IERUSALIMUL ELIBERAT

FRANŢA • Rebelais Francois Rabelais -opere: GARGANTUA ŞI PANTAGRUEL

Franţa • Pierre de Ronsard (1524 -1585) -opere: SONETE PENTRU ELENA

SPANIA • Miguel de Cervantes (1547 -1616) -opere: DON QUIJOTE

Spania • Lope de Vega (1562 -1635) -opere: -teatru -sonete

ANGLIA • William Shakespeare (1564 -1616) -opere: TEATRU SONETE

FILOZOFIA MARSILIO FICINO (1433 – 1499) Operă principală: TEOLOGIA PLATONICA G. PICO DELLA MIRANDOLA (1463 – 1494) Operă principală: ORATIO DE DIGNITATIS HOMINIS

Filozofia NICCOLO MACHIAVELLI (1469 – 1527) Operă principală: PRINCIPELE TOMMASO CAMPANELLA (1568 – 1639) Operă principală: CETATEA SOARELUI THOMAS MORUS (1478 – 1535) Operă principală: UTOPIA

• Umanismul critic şi erudit care s-a manifestat prin redeşteptarea interesului pentru cultura antică, pentru cercetarea manuscriselor, a operelor antichităţii, ceea ce a dat un impuls activităţii culturale din toate domeniile, prin credinţa în superioritatea gândirii şi raţiunii. Cel mai important reprezentant este Erasmus din Rotterdam – „prinţul umaniştilor”, „lumina lumii”; în cărţile sale critică abuzurile Bisericii, moravurile timpului său, nedreptatea, sărăcia poporului.

ERASMUS DIN ROTTERDAM (1469 – 1536) Operă principală: ELOGIUL NEBUNIEI “… Deşi mă grăbesc, nu pot trece sub tăcere pe aceia care, măcar că nu se deosebesc întru nimic de ultimul cârpaci, totuşi se mândresc grozav cu un titlu zadarnic de nobleţe; îşi arată în fiece colţ chipuri sculptate sau pictate de-ale strămoşilor lor, cu străbunele lor titluri. Ei înşişi nu prea se deosebesc de statuie mute, ba sunt chiar mai lipsiţi de duh decât chipurile acestea cu care se fălesc…”

Literatura în spaţiul românesc Scrisul cronicăresc s-a născut dintr-o necesitate stringentă: § Prima intenţie a istoricilor – cronicari a fost să recupereze trecutul: „ca să nu să înece a toate ţările anii trecuţi şi să nu să ştie ce s-au lucrat…” ( Gr. Ureche ); „ca să nu să uite lucrurile şi cursul ţării…” ( Miron Costin ). § În viziunea umaniştilor noştri, un popor fără istorie, care îşi ignoră trecutul, nu va şti să-şi construiască prezentul şi nici să-şi imagineze viitorul. Un astfel de popor nu are conştiinţă, nici forţă vizionară, asemănându-se „fiarelor şi dobitoacelor mute şi fără minte” ( Gr. Ureche ). Aşadar, istoria unui neam este purtătoarea unor valori educative şi scrierea ei devine o responsabilitate integral asumată: „Eu voi da samă de ale mele, câte scriu”( Miron Costin )

Reprezentaţii literaturii române • Nicolaus Olahus-a fost un umanist, istoriograf și om politic de origine română care a activat în Regatul Ungariei, ocupând demnitatea de arhiepiscop de Esztergom (în latină • Strigonium), regent al Ungariei și apoi guvernator al țării Johannes Honterus-a fost un învățat umanist sas, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, • • actualul liceu Johannes Honterus Neagoe Basarab- („Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie”); Constantin Cantacuzino – a redactat o „Istorie a Ţării Româneşti” şi a alcătuit, în anul 1700, prima hartă acestui stat;

• Grigore Ureche-Unul din primele portrete din literatura română reprezintă primul portret literar al atât de cunoscutului domnitor Ştefan cel Mare realizat de cronicarul Grigore Ureche. Efigia lui Ştefan cel Mare, modelul clasic, este realizat din linii simple, dovedind o incontestabilă artă de portretist, de altfel istoria literară i-a reţinut o bună parte din portrete drept model. • Miron Costin-”Viaţa Lumii” este prima operă originală, un poem filozofic pe tema fortuna labilis, scris cam în aceeaşi perioadă cu psalmii lui Dosoftei. În Predoslovia voroavă la cititor prezintă scopul lucrării: de a arăta în româneşte ce este stihul. Opera pune în circulaţie mai multe motive: timpul trecător şi ireversibil, viaţa ca vis, amintirea, soarta nedreaptă. Unele versuri au avut un ecou considerabil în literatura noastră veche, fiind amintite în aproape toate compunerile lirice ale vremii.

• Ion Neculce-”O samă de cuvinte” este o operă care cuprinde 42 de legende cu un conținut educativ și o narațiune simplă după cum spune și Alexandru Piru în "Istoria literaturii române de la origini până la 1830: „Ceea ce farmecul legendelor lui Neculce este conținutul lor educativ fără ostentație sau cumpănit anectodic, epicul cuminte, bătrânesc, narațiunea simplă, ● populară. Dimitrie Cantemir-a fost domn al Moldovei, autor, cărturar, compozitor, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic și scriitor român (moldovean).

REALIZATORI: • Baidoc Raul • Filip Mihaela • Şandor Cristina • Torma Georgeta • Varga Anamaria Prof coordonator: Matiş Ramona Diana

Bibliografie: DIVINA COMEDIA-DANTE ALIGHIERIed. MINERVA/BUCURESTI 1982 DON QUIJOTE-MIGUEL DE CERVANTES- EDITURA PENTRU LITERATURA DECAMERONUL-GIOVANNI BOCCACCIO-ed. PARALELA 45 OPERE-WILLIAM SHAKESPEARE-ed. UNIVERS www. webromana. wordpress. com www. wikipedia. ro www. google/imagini. ro