RELATIA DE CAUZALITATE DINTRE FACTORII DE RISC SI

RELATIA DE CAUZALITATE DINTRE FACTORII DE RISC SI INDICATORII BIOLOGICI ALTERATI AI LUCRATORILOR DINTR-UN PARC EOLIAN STUDIU DE CAZ

SCOPUL LUCRARII Realizarea unui studiu de caz care sa conexeze expunerea anumitor categorii de lucratori la factorii de risc identificati si reflectarea acestora in starea de sanatate. Nivelul de risc calculat pentru locul de munca „lacatus mecanic” este de 3, 41 Nivelul de risc calculat pentru locul de munca “electrician „ este de 3, 46

1. EFECTELE OBOSELII PROFESIONALE ASUPRA SANATATII Atributiunile prevazute in fisa postului pentru ambele categorii de personal ii incadreaza pe acesti lucratori in categoria celor predispusi la oboseala profesionala. Se considera efort musculo-osteo-articular intens , fiind vorba de un efort ce necesita un consum de oxigen ce depaseste de 3 ori consumul de oxigen in repaus (750 -800 ml O 2/min ). Fisa nr. 127 din anexa 1, HG 355/2007 -suprasolicitarea aparatului locomotor: a. examen medical la angajare: -examen clinic general b. examen medical periodic : -examen clinic general-anual -ECG-anual -oboseala profesionala datorata responsabilitatii profesionale, sau asa- numitul surmenaj survenit in urma unei stari de oboseala fizica indelungata. Efectele acestui tip de oboseala nu se pot evidentia prin indicatori biologici uzuali (ar fi utile determinarile de Calciu si Potasiu ionic).

2. EFECTELE MUNCII IN SCHIMBURI ALTERNANTE ASUPRA SANATATII Programul de lucru este de 8 ore, in 2 schimburi ceea ce duce la incadrarea in categoria ” munca in schimburi alternante, adica inversarea ritmului de baza al organismului “ veghe-somn” /”somn-veghe” ritmurile biologice -tensiune arteriala, frecventa cardiaca, frecventa respiratorie, temperatura centrala, calcemia, procesele de excitatie si inhibitie corticala-sunt concordante cu munca ce se desfasoara ziua, mai precis cu cea care se desfasoara dimineata. In momentul trecerii de la un schimb la altul apare suprasolicitarea organismului deoarece: -se fac eforturi din partea organismului de a modifica ritmurile biologice circadiene la noul ritm profesional -se fac eforturi de a mentine aceste noi adaptari pe perioada schimbului inversat -se fac eforturi cand se revine la schimbul de dimineata din schimbul de noapte.

Timpul minim de adaptare este , in medie de 5 zile, timp necesar dpdv biologic ca secretia glandei suprarenale sa se inverseze. Alternarea saptamanala a schimburilor, fara intrerupere duce la un grad deosebit de oboseala.

Sincronizarea ritmului biologic la noul ritm profesional este corelata si cu urmatorii factori: tipul activitatii profesionale: Salariatii care desfasoara o activitate predominant musculo-osteoarticulara se adapteaza mai usor decat cei ce efectueaza activitati profesionale predominant senzoriale. varsta: Salariatii tineri se adapteaza mai usor decat cei varstnici (nu este unitar definit in literatura de specialitate pragul fiziologic de “tanar” , respectiv “varstnic”). In cazul prezentat, media de varsta pentru lacatusi este de 32, 2 ani, iar pentru electricieni de 47, 3 ani. somnul: -somnul adanc, cu mare capacitate de recuperare, se observa in principal la tineri; aceasta calitate a somnului se pierde cu varsta si astfel se explica de ce lucratorii mai in varsta se adapteaza mai greu la munca in schimburi alternante; -somnul usor, cu capacitate de recuperare redusa, se observa la lucratorii din functiile de coordonare , supraveghere, cu mare responsabilitate in luarea deciziilor, deci activitati profesionale care solicita functiile nervoase superioare

Patologia legata de munca in schimburi alternante 1. tulburari digestive -epigastralgii, regurgitatii, anorexie, crampe intestinale, -“ dispepsia de munca alternanta” apar sau se accentueaza cand se trece de la un schimb de lucru la altul. s-au identificat la un numar de 4 lacatusi si 31 electricieni (in total 35 lucratori). Teoretic , medicina muncii avanseaza un procent cu limite foarte largi, intre 4572%. In cazul studiului actual frecventa este de 24, 5%. Tulburarile digestive se observa la lucratorii tineri. In patogenia lor un rol important il are decalajul orelor de masa care modifica la randul lor secretia gastrica si apetitul. In schimbul de noapte s-au constatat erori alimentare de tipul: ingerarea exclusiva de alimente consistente, excesul de tutun, excesul de cafea pentru mentinerea capacitatii de munca , pentru a un adormi. Datele statistice sunt contradictorii si au concluzionat ca ulcerul gastric si duodenal nu constituie o contraindicatie majora si nu ar fi un motiv de schimbare numai la munca de zi. Totusi, in perioada activa a ulcerului , cand se impune un tratament complex, cu regim alimentar strict respectat se recomanda schimbarea temporara numai in munca de dimineata.

2. tulburari neuropshice iritabilitae, cefalee, vertij, scaderea atentiei, stare depresiva, anxietate. Caracteristica acestor tulburari este ca ele apar sau se accentueaza cand se trece de la un schimb de lucru la altul. Apar mai frecvent la lucratorii mai varstnici. Prin completarea unui check-list s-a ajuns la un rezultat surprinzatorfrecventa tulburarilor este de 70%, comparativ cu 53% la cei care lucreaza numai in schimbul de dimineata. Frecventa mai ridicata a simptomatologiei nu corespunde cu gradul de absenteism din cauza de boala (zile de concediu medical datorate incapacitatii temporare de munca) ; dimpotriva lucratorii au o incapacitate de munca mai mica decat cei care lucreaza numai ziua, cercetarile dovedind ca exista o motivatie puternica prin satisfactii profesionale, salarizare mai buna.

3. tulburari de somn Efectele muncii in schimburi alternante asupra somnului reprezinta un criteriu de toleranta a individului , fapt de care trebuie sa se tina seama la controlul medical periodic. au aparut la 60% dintre lucratorii care lucreaza si noaptea si doar la 11% din cei care lucreaza numai timpul zilei Problema este complexa, dar se pot desprinde urmatoarele idei: -posibilitatea de adaptare la o astfel de munca depinde de putinta unui somn bun, suficient cantitativ (5 ½ ore pentru muncitorii din schimbul de noapte) si calitativ (somn adanc, odihnitor) -posibilitatea de adaptare depinde si de satisfactiile oferite in acest tip de munca (salariu mai bun, fara o supraveghere iritanta din partea conducerii ). -cei care lucreaza “voluntar” nu prezinta tulburari, cu conditia ca acest accept sa nu fie datorat temerii de a fi rau vazuti in cazul unui refuz. -salariatul poate sa nu prezinte tulburari, dar familia sa poate suferi din cauza acestui program si sa adreseze reprosuri.

Masuri tehnico-organizatorice rotatia schimburilor la 2 -3 zile, -in acest mod nu mai poate avea loc inversarea ritmurilor biologice. Recomandarea actuala este periodicitatea scurta, in special cea de 2 zile, permitand astfel un repaus de 32 de ore dupa 2 nopti consecutive de lucru. scurtarea duratei muncii. adoptarea de echipe fixe, in locul celor alternante. organizarea pauzelor-pauza activa, cu alimentatie corespunzatoare (30 minute pauza, existand posibilitatea servirii unei mese calde ). amenajari sociale. policalificarea-si in profesiuni care se desfasoara numai dimineata -muncitorii de peste 40 -45 ani sa poata fi trecuti numai in schimbul de dimineata.

Masuri medicale 1. recunoasterea riscului profesional-cunoasterea locului de munca, a profesiunilor, a muncitorilor, tipul de alternanta. 2. examenul medical la angajare: in absenta unei fise tip de examinare, tulburari precum tulburari severe de somn, tulburari psihice, diabetul constituie contraindicatii, dar fara a fi considerate contraindicatii absolute, ci functie de gravitatea si intensitatea lor. 3. examenul medical de adaptare-desi legislatia nu prevede obligativitatea efectuarii, decat la indicatia medicului , obligativitatea deriva din importanta , si anume aceea de a completa examenul medical la angajare si depistarea unor cauze medicale neadaptarii cu recomandarea de masuri. 4. controlul medical periodic-la 2 luni, la 6 luni, la 12 luni.

In legislatia actuala singura fisa medicala aplicabila salariatilor expusi la oboseala profesionala si la munca in schimburi alternante este Fisa nr. 143 HG 355/2007 –personal care lucreaza in tura de noapte: a. examen medical la angajare: -examen clinic general -glicemie -ECG -examen psihologic- la indicatia medicului specialist de medicina muncii b. examen medical periodic: -examen clinic general-anual -glicemie-anual -ECG-anual -examen psihologic-anual

3. EFECTELE AMBIANTEI TERMICE ASUPRA SANATATII LUCRATORILOR Datorita dispunerii parcului eolian pe o suprafata de 550 ha lucratorii sunt expusi la variatii de temperatura in timpul deplasarilor - variatii rece-cald, dar si cald –rece. Deasemenea trebuie mentionata frecventa redusa a acestor deplasari pe durata unui schimb de lucru. Semnele stresului termic determinat de expunerea la caldura sunt: -frecventa cardiaca peste 180 batai/min minus varsta persoanei in ani (18030=150 batai/min) -temperatura centrala mai mare de 38 grade Celsius -frecventa cardiaca in perioda de revenire (in primul minut dupa incetarea unui efort fizic mare) mai mare de 110 batai/min. -simptome: oboseala accentuata, greturi, ameteli. Semnele stresului termic determinat de expunerea la temperaturi scazute sunt: -frisoane puternice -scaderea temperaturii extremitatilor (senzatia de inghetare a mainilor) -oboseala extrema, somnolenta.

Deoarece aclimatizarea este completa dupa 10 -12 zile de expunere, medicului de medicina muncii ii revine sarcina supravegherii lucratorului in perioada de adaptare (15 -30 zile). Confortul termic este asigurat in perioada de vara de o temperatura operativa de 23 -26 grade Celsius, iar in perioada de iarna de 20 -24 grade Celsius. Literatura de specialitate nu precizeaza ce inseamna temperatura crescuta, respectiv scazuta. Concluziile evidentiate in urma check-listului specific adresat lucratorilor nu sunt concludente, formulandu-se recomandarea repetarii acestuia la intervale mai scurte de timp.

Masuri organizatorice -acordarea de echipament individual de protectie corespunzator -pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, cu alimentatie corespunzatoare - acordare de apa carbogazoasa salina -regimul de munca sa fie stabilit luand ca reper persoana cu adaptarea cea mai scazuta - instalarea de aparate de aer conditionat

Masuri medicale Temperatura ridicata-fisa nr. 106 HG 355/2007 a. examen medical la angajare: -examen clinic general -ECG -ecografie cardiaca -glicemie -examen sumar de urina -examen endocrinologic -examen neuropsihiatric b. examen medical periodic: -examen clinic general-anual -ECG-anual -glicemie-anual -examen sumar de urina-anual -ionograma-la indicatia medicului de medicina muncii

Temperatura scazuta –fisa nr. 107, HG 355/2007 a. examen medical la angajare: -examen clinic general -ECG -examen sumar de urina -spirometrie -RPS-radiografie pulmonara standard b. examen medical periodic: -examen clinc general-anual -ECG-anual -RPS

4. MUNCA LA INALTIME Fisa nr. 123 HG 355/2007 a. examen medical la angajare: -examen clinic general -probe vestibulare, probe de echilibru -testare acuitate vizuala, camp vizual -audiograma -examen psihologic -ECG -glicemie b. examen medical periodic: -examen clinic general-anual -probe vestibulare, probe de echilibru-anual -testare acuitate vizuala, camp vizual-anual -audiograma-anual -examen psihologic -ECG-anual

5. MUNCA IN CONDITII DE IZOLARE Fisa nr. 141 HG 355/2007 a. examen medical la angajare: –examen clinic general -examen psihologic -examen psihiatric -ECG -glicemie -investigatii specifice b. examen medical periodic: –examen clinic general-semestrial --examen psihologic -examen psihiatric -ECG-anual -glicemie-anual

CONCLUZII Trebuie sa se tina seama in interpretarea rezultatelor de o eroare necuantificabila survenita in urma exagerarii simptomatologiei, sau, din contra, diminuarea acesteia, functie de subiectivismul interpretarilor fiecaruia, pragul la durere variind de la om. Asigurarea supravegherii starii de sanatate se asigura de catre un prestator ales in urma unei licitatii. Deoarece efectele expunerii la factorii de risc pot sa apara dupa perioade de latenta de ani, in caietul de sarcini este bine sa se insiste asupra experientei serviciului medical, nu doar pretul prestatiilor oferite constituind criteriul unic de selectie. Rezultatul studiului recomanda cresterea numarului de lucratori, in vederea diminuarii simptomelor cauzate de munca in schimburi alternante. Se recomanda introducerea unei fise medicale in anexa 1 din HG 355/2007 pentru suprasolicitare neuropsihica, cererea fiind si mai argumentata prin prezenta in Fisa de identificare a factorilor de risc profesional din Dosarul Medical a suprasolicitarii de tip stres neuropsihic.

se recomanda purtarea echipamentului individual de protectie, in vederea diminuarii efectelor produse de microclimatul nefavorabil (cald sau rece). Majoritatea lucratorilor analizati (64%) au domiciliul in orasul Constanta, ceea ce implica efectuarea navetei ( aprox. 1, 5 h/zi) Aceasta oboseala “de traseu” se cumuleaza cu oboseala profesionala , suprasolicitarea neuropsihica, munca in schimburi alternante, constituind un factor ce nu se poate cuantifica in rezultatele studiului.

Activitatea vizand supravegherea starii de sanatate in relatie cu munca se caracterizeaza prin caracter multidisciplinar si multisectorial. 12 situatii de “apt conditionat, cu dispensarizare prin medicul de familie”, trebuie facute cateva comentarii referitoare la relatiile dintre medicul de medicina muncii si medicul de familie. Responsabilitatea celor doi este reciproca fata de cel pe care unul il numeste bolnav, iar celalalt lucrator. Deoarece masurile organizatorice de reducere a oboselii profesionale sunt greu de dus la indeplinire s-a formulat recomandarea efectuarii unor determinari ionice de calciu si potasiu, in vederea depistarii precoce a unor semne obiective (in afara celor subiective, declarate de lucrator la anamneza). Repetarea, cel putin sezoniera, a check-listului referitor la efectele microclimatului asupra organismului in vederea obtinerii unor rezultate concludente pentru formularea unor concluzii.

Sanatatea si securitatea in munca se inscrie in prezent ca unul din cele mai importante domenii ale politicii Uniunii Europene pentru calitatea ocuparii, strategia pentru perioada 2008 -2013 fiind propusa pe baza raportului de evaluare din perioada 2002 -2007 , perioada in care s-au relansat politicile preventive nationale. HG 355/2007 stabileste in art. 2 ca “ supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea , depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor”