Regulamentele organice SCOALA NR 5 BARLAD PROF JUVERDEANU

Regulamentele organice SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova siau manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. • In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. Aceste revendicari erau: – respectarea drepturilor politice ale romanilor; – independenta sau autonomia Tarilor Romane; – respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’; – inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Eufrosin Poteca, etc. • Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste memorii, cautand sprijinul acestora. • la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772 -22 martie 1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau, in virtutea vechilor ‘capitulatii’, independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia). SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

üIn 1774, protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei. ØIn 1791, la Şiştov, unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria, boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta, domn pamantean, autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• In 1822, a fost conceputa ‘Constitutia Carvunarilor’ de catre comisul Ioan Tăutu, reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui regim constitutional, autonomia fata de Poarta Otomana, etc. Bucuresti SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Razboiul ruso-turc din 1828 -1829, incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Principatelor. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828 -1834). • Prezenţa militară rusă pe pământul Principatelor a fost inaugurată în primele zile ale războiului: la sfârşitul lunii aprilie 1828. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Galati Iasi SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Domnii pamanteni • Primele domnii sub Ioniţă Sandu Sturdza ca Domn al Moldovei şi Grigore al IV-lea Ghica ca Domn al Valahiei - au fost de scurtă durată: Sturdza şi Ghica au fost detronaţi în urma intervenţiei militare din timpul războiului rusoturc, din 1828 -1829. • Ocupaţia rusă asupra Moldovei şi Valahiei, (precum şi asupra oraşului bulgar Silistra) a fost prelungită până la plata reparaţiilor de război de către otomani. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Împăratul Nicolae I l-a numit pe Feodor Pahlen ca guvernator al celor două ţări înaintea încheierii păcii, el fiind primul într-o succesiune de trei „preşedinţi plenipotenţiari ai Divanelor din Moldova şi Valahia”, şi supervizor oficial al celor două comisii însărcinate cu redactarea „Legilor”. • Aceste comisii, având drept secretari pe Gheorghe Asachi în Moldova şi Barbu Dimitrie Ştirbei în Valahia şi-au reluat lucrările în timp ce epidemia de holeră făcea încă ravagii şi au continuat după ce Pahlen a fost înlocuit cu Piotr Jeltuhin în februarie 1829. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Situaţia de după Adrianopol a fost percepută în Valahia şi Moldova ca abuzivă, întrucât Rusia practic confiscase ambele principate, iar Jeltuhin îşi folosise poziţia pentru a manipula procedurile comisiei, numise proprii săi membri şi redusese la tăcere toată opoziţia exilând toţi boierii antiruşi din principate (incluzând chiar şi pe Iancu Văcărescu, membru al Divanului Valahiei care a combătut metodele sale de guvernare). SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Al treilea şi ultimul guvernator rus, Pavel Kisseleff, a venit la 19 octombrie 1829 şi s-a confruntat de la început cu epidemii de ciumă şi holeră, pe care le-a rezolvat impunând carantina şi importând grâu din Odessa. Administraţia sa a durat până la 1 aprilie, 1834 şi a efectuat cele mai importante reforme ale perioadei. Totodată a numit noul Divan în noiembrie 1829, asigurând pe toată lumea că nu vor mai exista măsuri de represiune. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Regulamentul Organic a fost adoptat în două versiuni similare (diferenţele erau legate doar de buget şi restricţiile privind forţele militare) la 13 iulie 1831 în Valahia şi 13 ianuarie 1832 în Moldova. Ratificarea de către sultanul Mahmud al II-lea nu a fost cerută de către Kiseleff. • primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858; • se bazau pe principiul democratic, modern al separarii puterilor in stat; SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Regulamentele Organice consacrau domnia electiva si ereditara. • Principalul factor al executivului central erau domnii regulamentari, alesi pe viata de Adunarea Obsteasca Extraordinara si care exercitau atributii legislative, executive si judecatoresti, desi imputernicirile lor erau mai restranse decat in trecut. • Domnul avea initiativa legislativa, fiind singurul indrituit sa introduca proiecte de legi, si sanctiona legile alcatuite de Adunarea Obsteasca. El numea si revoca pe functionari, era capul ostirii, iar in conditii speciale putea dizolva Adunarea legislativa. cu acordul puterilor suzerana si protectoare; SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Domnitorul era ajutat de un Sfat format din 6 ministri. • Desi nu mai avea dreptul de a judeca, domnul intarea hotararile judecatoresti ramase definitive. Vistieria statului a fost complet separata de Camara domnului, acestuia fixandu-i-se, ca sursa de venituri, o lista civila. Regulamentul stabilea ca, in caz de vacanta a tronului, se instituia Vremelniceasca ocarmuire, o comisie provizorie alcatuita din trei caimacami (loctiitori de domn). SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Sistemul dregatoresc central cuprindea urmatoarele functii corespunzatoare celor ale ministrilor: • - marele vornic al treburilor dinlauntru - ministru de interne; • - marele logofat al dreptatii - ministru al justitiei; • - marele spatar, in Tara Romaneasca, si marele hatman, in Moldova comandanti ai Militiei pamantene; • - marele vistier - ministru de finante, sef al Visteriei; • - marele postelnic - seful cancelariei domnesti, conducea treburile externe; • - marele aga - sef al politiei; • - logofatul pricinilor bisericesti - dirija treburile cultelor. • Reuniti sub presedintia domnului, principalii dregatori alcatuiau Sfatul Administrativ, analog unui consiliu de ministri restrans, compus din sase inalti functionari ai Executivului: Interne, Afaceri Straine, Finante, Justitia, Cultele si Armata. Acest organism elabora proiectele de legi, supuse apoi deliberarii Adunarilor Obstesti. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca, prezidata de mitropolit, • aleasa pe 5 ani si alcatuita exclusiv din reprezentanti ai boierilor si clerului. Desi nu dispunea de initiativa legislativa, aceasta adunare ordinara elabora legile din porunca domnului si le adopta, intocmea bugetul de stat si exercita controlul asupra cheltuielilor si veniturilor. in sfarsit, ea prezenta domnului anaforale � rapoarte despre starea tarii si propunea masuri si remedii de indreptare. • Adunarea Obsteasca a reprezentat, se poate spune, un moment de tranzitie intre Divanul domnesc din vechiul regim si Parlamentul sfarsitului de secol XIX. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Obsteasca Adunare SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Puterea judecatoreasca. Regulamentele Organice au contribuit la efortul de modernizare a justitiei. Sistemul judecatoresc a fost supus unei profunde reorganizari pe baza unor principii noi, cum sunt: • separarea activitatii juridice de cea administrativa, • laicizarea justitiei, • introducerea intr-o forma incipienta a inamovibilitatii judecatorilor, • organizarea ierarhica a instantelor si specializarea lor, • retribuirea judecatorilor fara a mai primi avantaje de la parti, • scurtarea cursului proceselor. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Sistemul fiscal a devenit mai simplu si mai eficient. S-a introdus bugetul anual, bazat pe estimarea veniturilor si cheltuielilor, elaborat de Executiv si aprobat de Obsteasca Adunare. • Numeroase dari indirecte au fost desfiintate si inlocuite cu o dare unica pe cap de familie, capitatia si cu patenta pentru negustori, industriasi si meseriasi; boierii si clerul continuau sa fie scutiti de dari. • Desfiintarea liudei (unitate fiscala ce promova principiul raspunderii colective solidare pentru plata darilor) a trecut fiscalitatea pe seama contribuabililor individuali, tot astfel cum desfiintarea poslusnicilor si scutelnicilor (categorii sociale scutite de plata darilor) a sporit numarul acestor contribuabili. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Pentru imbunatatirea administratiei s-a stabilit conditia juridica a functionarilor publici, in sensul ca ei deveneau salariati ai statului cu retributie fixa, interzicandu-se venitul din slujbe, care alimenta coruptia si venalitatea. • Armata a fost organizata pe baze nationale. S-a constituit astfel Ostirea pamanteana alcatuita din unitati permanente de infanterie, cavalerie, artilerie si graniceri. Durata serviciului militar a fost stabilita la 6 ani. • Militiile teritoriale au fost create pentru pastrarea ordinii publice. Comanda suprema apartinea domnului, care o exercita cu ajutorul marelui spatar si marelui hatman. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Militia pamanteana SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Biserica. Regulamentele Organice au accelerat subordonarea Bisericii Ortodoxe fata de stat. Astfel, domnitorul confirma alegerea mitropolitilor si episcopilor, a preotilor si egumenilor, iar participarea inaltilor ierarhi la treburile obstesti s-a redus drastic: odata cu desfiintarea Divanului domnesc, • Acestia si-au pierdut puterile judecatoresti si administrative, interzicandu-li-se orice intruziune in treburile publice, pastrandu- si doar locul in Obsteasca Adunare. Totodata, a sporit dependenta financiara a Bisericii fata de stat: pe langa veniturile traditionale, preotii primeau un fel de salariu. • Scoala. Regulamentele Organice au organizat invatamantul in limba romana, declarata limba nationala. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Conservator în esenţă, documentul a iniţiat totuşi o perioadă de reforme, care au pus baza occidentalizării societăţii locale. Regulamentul a oferit celor două principate primul lor sistem comun de guvernare. • Regulamentele au consacrat pentru locuitorii Tarii Romanesti si Moldovei un regim unitar, iar posibilitatea liberei circulatii si dreptul de a dobandi imobile in oricare din cele doua tari instituiau, in fapt, cetatenia unica moldomunteana, pregatind astfel apropiata lor unificare politica. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• În 1834, în pofida condiţiilor redactate în actele fondatoare, Imperiul Ţarist şi cel Otoman au căzut de acord să numească primii doi hospodari (şi nu să organizeze alegeri, aşa cum se stabilise în prealabil). În felul acesta cele două puteri sperau că viitorii domnitori vor implementa reformele într-un ritm moderat şi că vor câştiga loialitatea acestora împotriva opoziţiei boierilor conservatori. SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Domnii regulamentari • Cei aleşi au fost Alexandru al II-lea Ghica (fratele vitreg al domnului precedent, Grigore al IV-lea) ca domnitor al Ţării Româneşti şi Mihail Sturdza (văr îndepărtat al lui Ioniţă Sandu Sturdza) ca domnitor al Moldovei. Mihail Strudza SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Cele două domnii (numite în general domnii regulamentare), supravegheate atent de consulul rus şi de o seamă de consilieri pe probleme tehnice, s-au confruntat foarte curând cu o opoziţie unită şi foarte activă în cadrul Adunărilor Naţionale din cele două principate SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA Gh. Bibescu Al. Dimitrie Ghica