Reforme 2009 2011 Guvernul Rom Rom niei Document

Reforme 2009 - 2011 Guvernul Româ Rom niei Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul 21 decembrie 2011 1

CUPRINS I. Relansarea economică II. Reforme asumate în 2009 – 2011 III. Impactul economic al deciziilor luate IV. Priorităţi pe termen scurt şi mediu 2

I. RELANSAREA ECONOMICĂ 1. De unde am pornit? 2. Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară 2. 1 Evitarea derapajelor economice majore 2. 2 Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar 2. 3 Măsuri pentru stimularea relansării economice 3

1. La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori ü CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severă din ultimii 60 ani ü DEFICIT BUGETAR de 5, 7% (cf. metodologiei europene) în an cu vârf de creştere economică (7, 3%), care a dus la declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. ü UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE ale Guvernului Tăriceanu, care a angajat cheltuieli sociale pe datorie, fără nicio acoperire: • 7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008 • creşterea punctului de pensie în 2008 de la 581, 3 lei la 697, 5 lei. 4

2. Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară 2. 1. Evitarea derapajelor economice majore 2. 2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al Guvernului, din care: § Două treimi s-au centrat pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice; § O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare. 2. 3. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice. 5

2. 1. Evitarea derapajelor economice majore Deficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10% din PIB în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa măsurilor de austeritate luate de Guvern: 6

În trezoreria Statului au intrat 7, 75 mld. euro în urma Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială Valoarea totală a sumelor trase de către BNR şi MFP până în prezent: 17, 54 mld. euro, din care 11, 94 mld. euro de la FMI. 7, 75 mld euro * Plus 1 miliard euro de la BERD şi BEI pentru proiecte de investiţii în sectorul privat (fără nicio implicare a sectorului public ) 7

Diminuarea decalajelor între câştigul salarial mediu brut din sectorul bugetar şi cel concurenţial Sector bugetar *) Total economie Sector concurenţial Datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN REV 2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca. 3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MAp. N, SRI, MAI etc. ). *) 8

Ajustarea cheltuielilor bugetare: 2008 vs. 2011 9

România a ieşit din recesiunea economică Evoluţia PIB 2010 -2011 - modificări procentuale faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, serie brută - 6, 0 - serie brută prognoza 4, 0 1, 7 2, 0 2 1, 4 1, 50 0, 0 -0, 4 -2, 0 -0, 6 -1, 3 -2, 2 -4, 0 Tr. I 2010 Tr. III Tr. IV Tr. I 2011 PIB-trimestrial Tr. II PIB anual Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, august 2011 Tr. III Tr. IV 10

Evoluţia PIB şi a deficitului bugetar 2009 -2012 11

2. 2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar A. Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice Reducerea cu 50% a normativelor de cheltuieli privind consumul de carburanţi pentru instituţiile publice şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile rămase de executat pe semestrul doi al anului 2010. Desfiinţarea, comasarea şi reorganizarea a 141 de agenţii guvernamentale. Interzicerea cumului pensiei cu salariul în sistemul bugetar, pentru pensionarii care au o pensie mai mare decât câştigul salarial mediu brut. Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizaţiilor de şomaj şi a celor pentru creşterea copilului. Restructurarea a 67 de spitale. Eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice Recalcularea pensiilor speciale – a pensiilor de serviciu şi a pensiilor militare de stat – şi includerea acestora în sistemul public de pensii. Blocarea posturilor vacante şi ocuparea a numai 15% din cele vacantate ulterior în sistemul bugetar. Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011 12

2. 2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar B. Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare Creşterea cotei standard a taxei pe valoare adăugată de la 19% la 24%. Majorarea nivelului accizelor la unele băuturi alcoolice ţigarete, benzină şi motorină. Revenirea la procentele de contribuţii sociale din ian 2008 Măsuri pentru creşterea veniturilor bugetare Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice care deţin mai multe clădiri şi impozitului pentru mijloacele de transport cu capacitate cilindrică de peste 2000 cm³. Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei de asigurări de sănătate de 5, 5% la pensiile mai mari de 740 lei/lunar. Lărgirea bazei de impozitare prin impozitarea veniturilor din dobânzi, a tichetelor de masa, a tichetelor cadou şi a altor venituri realizate de persoanele fizice Cresterea gradului de colectare a taxelor şi a impozitelor prin diminuarea evaziunii fiscale. 13

2. 3. Măsuri pentru stimularea relansării economice A. Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor B. Stimularea investiţiilor publice C. Stimularea investiţiilor private a) b) D. E. F. G. H. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile Programul Prima Casă Programul de promovare a exporturilor Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene Diminuarea poverii administrativ – fiscale a) b) I. J. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate Modificarea recentă a legii contabilităţii Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale Sprijinirea agriculturii 14

A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează tineri, şomeri sau persoane vulnerabile ü Reglementarea şomajului tehnic prin scutirea de la plată a contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale pentru angajator, pe o perioadă de maximum trei luni, urmând ca salariatul să primească 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. § Beneficiari: 548. 999 persoane angajate şi 13. 459 firme până la 31 decembrie 2010 ü Scutirea de la plata CAS pentru firmele care angajează şomeri § Beneficiari: 6. 072 persoane angajate şi 3. 625 firme până la 31 decembrie 2010 15

A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont. ) ü Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă de peste 45 ani sau şomeri care sunt pãrinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale. § Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. § Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/persoană angajată, maxim 12 luni. § Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. § 15. 890 persoane beneficiare până la 31 oct. 2011 (14. 650 estimaţi pentru 2011) ü Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare. § Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie de 500 lei. § 196 persoane beneficiare până la 31 oct. 2011 (din 315 estimaţi pentru 2011) ü Firmele care angajează pe perioadă nedeterminată persoane cu handicap beneficiază lunar de 500 lei, timp de 12 luni. § Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. § 178 persoane beneficiare până la 31 oct. 2011 (din 250 estimaţi pentru 2011) ü Pentru aceste 3 măsuri: § Buget 2011: 68, 7 mil. lei – în primele 10 luni ale anului au fost cheltuite 65, 3 mil. lei. 16

A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont. ) ü Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi § Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. § Subvenţia se acordă timp de 12 luni (18 luni în situaţia absovenţilor-persoane cu handicap), perioadă în care beneficiază lunar şi de o sumă diferenţiată în funcţie de nivelul studiilor: § § § • 500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial; • 600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal; • 750 lei pentru nivelul universitar. Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul 2 ani după finalizarea subvenţiei. Buget alocat în 2011: 93, 75 mil. lei. 4. 987 persoane beneficiare până la 31 oct. 2011 (10. 290 estimaţi pentru anul 2011) ü Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor § 250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar. § 250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile lucrătoare într-un an calendaristic. § Buget alocat în 2011: 457 mii lei. 17 § 945 tineri au fost angajaţi pe perioada vacanţei până la 31 oct. 2011

B. Stimularea investiţiilor publice ü Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice: § în anul 2008: 32, 6 mld. lei § în anul 2011: 36, 1 mld. lei § în anul 2012: 38, 1 mld. lei ü România este prima ţară din UE, urmată de Polonia, cu cea mai mare pondere a investițiilor publice în PIB în anul 2010 (5, 8%, respectiv 5, 6% din PIB conform revizuirilor Eurostat, noiembrie 2011). ü Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat § Avantaje ale PPP • Diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice. • Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor. • Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale. Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021. 314. 23. 03, cristina. mitru@mfinante. ro, Ministerul Finanţelor Publice 18

C. Stimularea investiţiilor private a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat Buget alocat pentru ajutoare de stat în anul 2012: 850 mil. lei. I. Primul pilon: proiecte mari de investiţii 1. Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile 2. Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor ü Implicaţii ajutoare de stat acordate în perioada 2009 -2011: • 19 proiecte de investiţii • 4. 433 noi locuri de muncă • ajutorul de stat aprobat: 229, 13 mil. euro 19 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Stan, 021. 312. 41. 62, livia. stan@mfinante. ro, Direcţia de ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, MFP

1. Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile Perioada de implementare: 2009 – 2013 Buget total: 1 mld. euro Condiţii ◦ ◦ Investiţie de 5 - 10 mil. euro minimum 50 noi locuri de muncă create Investiţie de 10 - 20 mil. euro minimum 100 noi locuri de muncă create Investiţie de 20 - 30 mil. euro minimum 200 noi locuri de muncă create Investiţie mai mare de 30 mil. euro minimum 300 noi locuri de muncă create Nivelul ajutorului de stat ◦ Investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov max. 40% din costurile eligibile (nu mai mult de 22. 5 mil. euro) ◦ Investiţii în alte regiuni max. 50% din costurile eligibile (nu mai mult de 28. 125 mil. euro) 18 beneficiari în perioada 2009 -2011: Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro, Rombat, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech, Aplast Glass. 20

2. Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor Perioada de implementare: 2008 – 2012 Buget total : 575 mil. euro Condiţii Investiţie de 100 mil. euro cu costuri eligibile de 50 mil. euro minimum 500 noi locuri de muncă create; Aportul beneficiarului trebuie să fie de cel puţin 25% din costurile eligibile, sub o formă care să nu facă obiectul altui ajutor public. Ajutoarele de stat care depăşesc echivalentul în lei a 30 de milioane euro pentru investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov, şi respectiv 37, 5 milioane euro în celelalte regiuni se notifică Comisiei Europene, individual. 1 beneficiar: Complex Energetic Turceni (valoare investiției: 296, 5 mil. euro, din care ajutor de stat 36 mil. euro)

a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) II. Al doilea pilon: susţinerea IMM-urilor ü Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor § Beneficiari: din 3. 481 aplicanţi până la data de 13 decembrie 2011, 2. 800 dosare au fost evaluate, 2. 443 dosare au fost admise de AIPPIMM şi 120 contracte au fost semnate cu băncile. § Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentă creditului, dar nu mai mult de 6, 5% pe an § Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100. 000 lei § Programul se derulează online pentru diminuarea birocraţiei § Buget total maxim al subvenţiei (2011 -2013): 165 mil. lei • 2011: 24 mil. lei – 4. 000 beneficiari potenţiali • 2012: 70 mil. lei – 13. 000 beneficiari potenţiali • 2013: 71 mil. lei – 13. 000 beneficiari potenţiali § Fond de garantare plafonat la 400 mil. lei. § Linia de credit deschisă nu poate depăşi: • 125. 000 lei/an/beneficiar • 30% sau 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru beneficiarii cu alte linii de 22 credit deschise, respectiv beneficiarii care nu au alte linii de credit Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021. 335. 26. 20, doina. marin@aippimm. ro, AIPPIMM

Schema procedurii pentru programul Kogălniceanu 23

a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Ajutoare de minimis § Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru finanţare în perioada 2009 - 2011: s-au efectuat plăţi în valoare de 330, 8 mil. lei. ü Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului feminin programul naţional multianual (2005 -2012) pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor § Buget 2011: 405. 000 lei § 8 cursuri de pregătire antreprenorială: 295 femei participante § 8 seminarii informative: 310 femei participante § Buget 2012: 500. 000 lei ü Credit pentru femei antreprenor – Exim. Bank § Linie de credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar. § Dobândă: 5 puncte procentuale sub dobândă pieţei (ajutor de minimis) § Valoare credit: maximum 100. 000 euro 24

a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) III. Al treilea pilon: microîntreprinderi ü Programul „Start” pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare § Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai mică de 2 ani. § Alocaţie financiară nerambursabilă: maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 100. 000 lei/beneficiar § Bugetul alocat în anul 2011: 10 mil. lei ( cu aprox. 30% mai mare faţă de 2010). § Etapa I: 800. 000 lei – workshop-uri de pregătire antreprenorială (8 locaţii) § Etapa a II-a: 9, 2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă, în limita bugetului alocat. § Buget alocat în anul 2012: 10 mil. lei § Beneficiari: 100 firme (din 416 firme aplicante) 25 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021. 335. 26. 20, doina. marin@aippimm. ro, AIPPIMM

a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri § Se acordă fonduri nerambursabile de până la 10. 000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri. De fondurile nerambursabile poate beneficia atât tânărul care obţine credit, cât şi tânărul care cofinanţează planul de afaceri din surse proprii. § Fondul Naţional de Garantare oferă garanţii pentru creditele necesare realizării planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80. 000 euro. § Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru maximum 4 angajaţi, dar este obligat să angajeze cel puţin 2 persoane. § În cadrul programului au fost depuse 1. 256 dosare; dintre acestea, 807 dosare au fost avizate (s-a atins plafonul maxim alocat) – 11 octombrie 2011. 26 § Bugetul alocat în anul 2012: 21 mil. lei. Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021. 335. 26. 20, doina. marin@aippimm. ro, AIPPIMM

Schema programului pentru tinerii întreprinzători 27

a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Programul Naţional multianual 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. § Buget alocat şi cheltuit în 2010: 2, 9 mil. lei (grad implementare 100%) § Buget alocat în 2011: 6, 15 mil. lei, dublu faţă de bugetul alocat în 2010 § 3 incubatoare înfiinţate în 2006 • Alba Iulia – 13 firme incubate (86 locuri de muncă create) • Braşov – 17 firme incubate (37 locuri de muncă create) • Sfântu Gheorghe – 17 firme incubate (48 locuri de muncă create) § 2 incubatoare înfiinţate în 2010 • Tg-Mureş – 20 firme incubate • Mangalia – 8 firme incubate § 1 incubator înfiinţat în 2011 până în prezent: Bacău § 4 incubatoare până la sfârşitul anului 2011: Timişoara, Satu Mare, Câmpia Turzii, Dorohoi. 28 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021. 335. 26. 20, doina. marin@aippimm. ro, AIPPIMM

Alte scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor private 1. Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie 2. Schema de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor 3. Schema de ajutor de stat regional „Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare” 4. Schema de ajutor de stat „Finanţarea proiectelor de cercetaredezvoltare şi inovare (CDI) prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice” 29

1. Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 200 mil. euro • Intensitatea ajutorului de stat § 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti. Ilfov § 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public) • Schema nu se aplică proiectelor ale căror costuri totale depăşesc 50 milioane euro. • Număr beneficiari: 14, din care 6 proiecte finalizate. •

2. Schema de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total : 318. 8 mil. euro • Valoarea ajutorului de stat § 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-Ilfov § 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare • Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public). • Schema nu se aplică proiectelor ale căror costuri totale depăşesc 50 milioane euro. • Număr beneficiari: 3 (2 proiecte de eficiență energetică și 1 proiect de sulfurare). 31

3. Schema de ajutor de stat regional „Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare” Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 180 mil. euro Intensitatea ajutorului de stat ◦ 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-Ilfov ◦ 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public). Schema este aferentă domeniului major de intervenţie 2. 3. ”Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI)” din cadrul axei prioritare 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”, din Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, operaţiunile: o 2. 3. 2 “Dezvoltarea infrastructurii C-D în întreprinderi şi crearea de noi locuri de muncă în cercetare” – 44 beneficiari o 2. 3. 3 “Promovarea inovării în cadrul firmelor” – 43 beneficiari 32

4. Schema de ajutor de stat „Finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice” Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 300 mil. euro Intensitatea ajutorului de stat: ◦ 50% pentru cercetarea industriala ◦ 25% pentru dezvoltarea experimentala ◦ Activităţile din cadrul proiectelor realizate de întreprinderile nou create inovatoare se finanţează cu 100% din costurile eligibile pe perioada în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile de întreprindere nou-creată inovatoare, cu condiţia ca ajutorul să nu depăşească 1 milion de euro Schema este aferentă Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, axa prioritară 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”, operaţiunile: 2. 1. 1 “Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi” – 29 beneficiari o 2. 1. 2. ”Proiecte C-D de înalt nivel ştiintific la care vor participa specialişti din străinătate” – 42 beneficiari o 33

b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat 1. Buget alocat în 2012: 10 mld. lei (Ministerul Finanţelor Publice) 2. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii • 2009 -2011: Au fost salvate 240. 000 locuri de muncă o 1, 35 mld. euro garanţii care au susţinut credite de peste 2 mld. euro o • 2012 (majorarea capitalului Fondului cu 250 mil. lei): 580 mil. euro, care vor susţine credite de 1, 1 mld. euro o 100. 000 locuri de muncă menţinute şi create o 34 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021. 314. 23. 03, cristina. mitru@mfinante. ro, Ministerul Finanţelor Publice

b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat (cont. ) 3. Fondul de Garantare a Creditelor pentru Agricultură: • • 2009 -2011: 3, 6 mld. lei 2012: 1, 6 mld. lei 4. Garanţii prin Exim. Bank: • • 2009 -2011: 3, 1 mld. lei 2012: peste 550 mil. lei 5. Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească, pentru maximum 4 ani § Beneficiari: s-au acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumă de aprox. 450 mil. lei § Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 300 mil. euro. 35 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021. 302. 53. 40, antoaneta. petrescu@mfinante. ro, Direcţia Monitorizare, ACIS

D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile ü Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale § Criteriu de eligibilitate: să nu fi beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs, de ajutor de minimis, care, cumulat cu suma solicitată în proiect, să depăşească echivalentul în lei a 200. 000 euro § Fonduri alocate pentru anul 2011: 15, 102 mil. lei § Contracte în derulare în 2011: 39 § Proiecte depuse şi acceptate în 2011: 23 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Danut Ciontea, 021. 202. 52. 30, danut_ciontea@minind. ro, Direcţia Generală Politica Industrială şi Mediu de Afaceri, MECMA ü Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă § Criterii de eligibilitate: cifră de afaceri anuală netă de max. 50 mil. euro/ active totale care nu depăşesc 43 mil. euro şi maxim 250 salariaţi. § Buget alocat în 2011: 7 mil. lei, cu 40% mai mare faţă de anul 2010. § Beneficiari: 1851 firme au depus 686 proiecte, din care 75 au fost deja acceptate (restul fiind în proces de evaluare) 36 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Cristian Haiduc, 021. 335. 26. 32, presedinte@aippimm. ro, AIPPIMM

D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul Rabla Ø 2010 § Beneficiari: • 189. 323 maşini uzate predate spre casare • 62. 550 maşini noi cumpărate din care 25. 263 sunt maşini româneşti § Total fonduri alocate: 722 mil. lei Ø 2011 § Beneficiari până la 12 decembrie 2011: • 116. 639 maşini vechi colectate • 35. 616 maşini noi cumpărate, din care 12. 821 sunt maşini româneşti § Total fonduri alocate: aprox. 544, 5 mil. lei, din care 88, 5 mil. lei plăţi pentru anul 2010 din bugetul alocat pentru anul 2011. 37 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Papuc, 021. 317. 02. 87 (int. 126), gheorghe. papuc@afm. ro, Direcţia Implementare Proiecte, AFM

D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul Casa Verde – persoane fizice § Potenţiali beneficiari: proprietar/coproprietar al imobilului care face obiectul proiectului şi nu are obligaţii restante la bugetul de stat. § 2010: ü 18. 361 dosare depuse, din care 16. 146 dosare acceptate ü Buget alocat: 110, 7 mil. lei § 2011 (sesiunea s-a desfășurat în perioada 01. 06. 2011 -15. 07. 2011) ü Nr. dosare depuse: 23. 938 , în valoare de 144, 4 mil. lei ü Buget alocat: 100 mil. lei Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Kato Zoltan, 021. 317. 86. 16, zoltan. kato@afm. ro, AFM ü Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe § Potenţiali beneficari: asociaţii de proprietari din blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950 -1990 § Bugetul alocat în 2010: 300 mil. lei, din care credite bugetare 150 mil. lei § În anul 2011, creditele bugetare alocate sunt în valoare de 150 mil. lei. § Beneficiari în 2010 -2011: 29. 000 de apartamente. 38 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Gina Petrescu, 0372. 114. 562, gina. petrescu@mdrt. ro, Direcţia Generală Lucrări Publice (MDRT)

D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile § Criterii de eligibilitate: • Persoane juridice care au activitate economică de cel puţin 6 luni la data depunerii dosarului de finanţare şi cel puţin un exerciţiu financiar anual încheiat • Nu beneficiază şi nu va beneficia de finanţare din alte fonduri publice şi/sau europene pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, dacă intensitatea ajutorului de stat depăşeşte 50% § 52 proiecte în curs de finanţare, în valoare de peste 906 mil. lei ü Programul “Cumpără româneşte” § Vizează creşterea capacităţii instituţionale a MECMA de a formula, implementa, coordona şi monitoriza politicile publice şi în vederea sprijinirii economiei româneşti. § Finanţarea este de 5, 2 mil. lei şi provine din fonduri europene (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) § Durata programului este de 1 an de la semnarea contractului de finanţare. 39 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Lucian Pricină, 021. 316. 02. 15, lucian. pricina@mmediu. ro, Ministerul Mediului

E. Programul “Prima Casă” continuă într-o formă îmbunătăţită ü Total program Prima Casă (1 -4), până la 12 decembrie 2011: • 52. 740 garanţii, în valoare totală de 2, 1 mld. euro. ü Prima Casă 4 (de la 1 iunie 2011): • Beneficiari: orice persoană care nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp. • Finanţatorii (băncile) au posibilitatea de a reutiliza un plafon la nivelul a 50% din totalul garanţiilor acordate în cadrul Programului, în condiţiile împărţirii proporţionale a riscurilor şi a pierderilor între stat şi finanţator. 40 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Angela Carabas, 021. 319. 96. 89, angela. carabas@mfinante. ro, Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, MFP

F. Programul de promovare a exporturilor Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni de publicitate şi reclamă ◦ Branduri sectoriale actuale: Romania, your reliable trade partner – brand sectorial industrial Zoom into Romanian Fashion – brand sectorial confecţii România IT, creative talent, technical excellence – pentru industria de IT Wines of Romania – pentru promovarea vinurilor Romanian furniture, style, durability and comfort – pentru mobilă Portalul de informaţii de comerţ exterior, www. portaldecomert. ro ◦ Oferă informaţii privind oportunităţile de afaceri, fiind conectat la baza de date a UE. ◦ Peste 50. 000 de vizitatori în prezent, după un an de la lansare. Finanţarea acţiunilor de promovare a exporturilor: ◦ Buget: 36, 4 mil. lei, utilizat pentru acoperirea (parţială sau totală) a cheltuielilor necesare acţiunilor de promovare a exportului. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021. 401. 05. 43 costin. lianu@dce. gov. ro, Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale

F. Programul de promovare a exporturilor (cont. ) Participarea anuală la aprox. 55 de târguri şi expoziţii internaţionale ◦ ◦ ◦ Hannover Messe – pentru sectorul industrial Cebit – pentru sectorul IT Vinexpo – pentru exportatorii de vin Koln – pentru exportatorii de mobilă Pret a Porter – pentru sectorul confecţii de misiuni economice în ţări de interes pentru exportatorii români Organizarea Realizarea de studii de piaţă, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri. ◦ Se acordă ajutor de minimis de 50% din cheltuielile totale prestatorului de servicii. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021. 401. 05. 43 costin. lianu@dce. gov. ro, Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale

Principalele ţări partenere la export în anul 2010 (pondere în total exporturi)

Exporturile României pe principalele domenii de activitate în anul 2010

G. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene ü Acordarea unor facilităţi financiare pentru beneficiari: § § Acordarea de prefinanţare şi beneficiarilor privaţi care intră sub incidenţa ajutorului de stat, de până la 35% din valoarea grantului. Beneficiarii privaţi au posibilitatea de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci comerciale. Eliminarea obligaţiei pentru microîntreprinderi de a asigura co-finanţarea proiectelor europene sub forma contribuţiei proprii la cheltuielile eligibile. Accelerarea procedurilor de licitare, prin modificarea legislaţiei privind achiziţiile. ü Simplificarea ghidurilor pentru solicitanţi: renunţarea la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului sau înlocuirea cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului. ü Introducerea posibilităţii ca Autoritatea de management să semneze contracte de finanţare care să totalizeze o valoare superioară cu până la 20% a alocării aprobate prin programele operaţionale („supra-contractare”), pentru a asigura un ritm mai alert de absorbţie, a compensa economiile realizate pe unele proiecte şi a anticipa eventualele cheltuieli neeligibile neprevăzute. 45 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021. 302. 53. 40, antoaneta. petrescu@mfinante. ro, Direcţia Monitorizare, ACIS

Proiecte majore de investiţii în derulare ü POS Mediu § § Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea – 419 mil. lei Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Călăraşi – 356 mil. lei Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava – 218 mil. lei Reabilitarea sistemului de termoficare urbană în Botoşani (2009 -2028) – 155 mil. lei ü POS Transport § § § Construcţia autostrăzii Cernavodă – Constanţa – 1, 8 mld. lei Construcţia autostrăzii Arad - Timişoara (inclusiv varianta de ocolire Arad) – 1, 7 mld. lei Construcţia variantei de ocolire a municipiului Constanţa – 946 mil. lei Construcţia variantei de ocolire a municipiului Caracal – aprox. 160 mil. lei Sistem de management al traficului de nave pe canalul Dunăre - Marea Neagră şi de informare asupra transportului pe ape interioare – aprox. 19 mil. lei ü POS Dezvoltarea Resurselor Umane § § „Şanse pentru comunitatea rurală”: conştientizarea populaţiei din mediul rural cu privire la oportunităţile de demarare a unei activităţi independente şi dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor antreprenoriale – 18, 5 mil. lei Asistenţă prin consiliere pentru ocuparea şi revitalizarea dezvoltării mediului rural din Regiunile Vest şi Centru – 5, 8 mil. lei 46

Proiecte majore de investiţii în derulare ü Programul Operaţional Regional § § § Centrul de afaceri Sibiu – 66, 7 mil. lei Reabilitare campus universitar Complex Mecanica (Universitatea Craiova) – 48, 6 mil. lei Reabilitarea şi modernizarea Drumului Judeţean 156 A , judeţul Neamţ – aprox. 30 mil. lei Modernizare ambulatoriu de specialitate, spitalul pt. copii "Sf. Ioan” Galaţi – 11, 7 mil. lei Restaurarea, conservarea patrimoniului cultural şi modernizarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Moldoviţa – 7 mil. lei ü POS Creşterea Competitivităţii Economice § § § § § Institut de Cercetare Dezvoltare Inovare: Produse High Tech pentru Dezvoltarea Durabilă – 86, 2 mil. lei Acces Naţional Electronic la Literatura Ştiinţifică de Cercetare – 83, 7 mil. lei Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile – 53, 5 mil. lei Centrala eoliană din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin – 34, 6 mil. lei Portal web pentru preluarea online a datelor statistice – 21, 4 mil. lei Achiziţie linie tehnologică pentru producerea de etichete în rolă pe suport de material plastic – 9, 5 mil. lei Centru de Cercetare Dezvoltare POLIPHARMA Industries – 8 mil. lei Centru de cercetare clinică şi paraclinică de laborator pentru medicina respiratorie pediatrică – 7, 6 mil. lei Modernizare Secţie Tapiţerie – 0, 9 mil. lei 47

H. Diminuarea poverii financiare şi administrative ü În ciuda dificultăţilor bugetare, Guvernul a păstrat cota unică de 16%. ü Până în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul anului 2009. ü Impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010. ü Declaraţia unică 112 privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate a fost implementată de la 1 ianuarie 2011. § În prezent, Declaraţia unică se depune trimestrial de către micii contribuabili, faţă de obligaţia anterioară de depunere lunară a acesteia. § Beneficiari: cca. 237. 000 angajatori, persoane fizice şi juridice, cu maximum 3 angajaţi exclusiv şi o cifră de afaceri de maximum 100. 000 euro în anul anterior – 54, 7% din totalul celor care depun Declaraţia unică. ü Cotă unică de 1% pentru taxa hotelieră indiferent de categoria de cazare, faţă de 1 -5% în funcţie de decizia Consiliilor Locale. ü Arieratele statului către agenţii economici privaţi s-au înjumătăţit în perioada iunie 2010 – iunie 2011, de la 1. 847 mil. lei la 927 mil. lei. ü A fost creat portalului virtual unic One Stop Shop: www. immoss. ro 48 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021. 319. 96. 74 (int. 2089), bogdan. preda@mfinante. ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

a) Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate • Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru o perioadă maximă de 5 ani. o La data de 30 noiembrie 2011 s-au înregistrat 3. 211 cereri de eşalonare la plată în valoare de 2, 3 mld. lei, din care au fost aprobate 2. 162 cereri în valoare de 996, 5 mil. lei. Alte 408 cereri sunt în curs de soluţionare, iar 641 cereri au fost respinse. • Încurajarea plăţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante prin: – anularea penalităţilor de întârziere aferente acestora cu condiţia plăţii voluntare a principalului şi dobânzilor până la 31. 12. 2011 – reducerea cu 50% a penalităţilor în cazul plăţii principalului şi dobânzii aferente până la 30. 06. 2012 • Reglementarea compensării de drept: stingerea datoriilor statului şi contribuabilului când ambii au datorii unul faţă de celălalt. 49 49 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021. 319. 96. 74 (int. 2089), bogdan. preda@mfinante. ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

a) Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate (cont. ) • Modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale: stingerea cu prioritate a obligaţiilor fiscale principale şi apoi a celor accesorii, în ordinea vechimii. • În certificatul de atestare fiscală se vor trece atât datoriile contribuabilului către stat, cât şi datoriile statului către contribuabil, pentru a acorda posibilitatea participării acestuia la licitaţiile de achiziţii publice. • Colectarea TVA-ului la întocmirea şi acceptarea situaţiilor de lucrări, pentru serviciile care determină decontări sau plăţi succesive şi eliminarea obligaţiei de a colecta TVA la expirarea unei perioade de un an de la data începerii lucrărilor sau de la ultima decontare. • Diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0, 04% pentru fiecare zi de întârziere (14, 6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0, 05% (adică 18, 25% pe an). 50 50 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021. 319. 96. 74 (int. 2089), bogdan. preda@mfinante. ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

b) Modificarea recentă a legii contabilităţii ü 2 obiective precise: § § reducerea costurilor firmelor cu întocmirea situaţiilor financiare reducerea birocraţiei în administraţia financiară ü Am introdus un sistem simplificat de contabilitate pentru întreprinderile mici care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au atât activele, cât şi cifra de afaceri mai mică de 35. 000 euro: § § aceste firme vor întocmi 2 situaţii financiare în loc de 5; aceste firme nu mai depun bilanţul semestrial, ci doar bilanţul anual; bilanţul şi contul de profit vor fi întocmite în sistemul contabil simplificat cu un număr restrâns de elemente componente şi cu un plan de 50 de conturi în loc de 400 de conturi; semnarea documentelor contabile se va putea face şi de către persoanele cu studii economice superioare, nu doar de către experţii contabili, pe bază de convenţie civilă. ü 349. 000 firme sunt beneficiarii acestor măsuri (57% din firmele active pe piaţă) 51 51

I. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale ü Extinderea controlului persoanelor fizice prin implementarea metodelor indirecte de control în vederea impozitării veniturilor nedeclarate sau a căror sursă nu poate fi identificată. ü Acordarea de competenţe lărgite organelor de inspecţie fiscală. ü Implementarea controlului comerţului electronic. ü Finalizarea sistemului integrat vamal de securizare a graniţelor. ü Eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free. ü Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari, cuprinzând toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare. ü Dezvoltarea de sisteme informatice transeuropene, interoperabile, care să susţină funcţiile vamale în cadrul Programului “Vama Electronică”. ü Monitorizarea circulaţiei în regim suspensiv a produselor accizabile. România a fost printre primele ţări din Uniunea Europeană care a implementat sistemul informatic de supraveghere şi control la nivel intracomunitar al mişcării acestor produse. ü Aplicarea taxării inverse în domeniul TVA pentru livrarea anumitor categorii de cereale si plante tehnice – persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, în locul furnizorului (măsura este valabilă până la 31 mai 2013). 52 52 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021. 319. 96. 74 (int. 2089), bogdan. preda@mfinante. ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

I. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont. ) ü Rezultate obţinute în primele 10 luni din anul 2011, de structurile de inspecţie fiscală, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, ca urmare a 222. 659 acţiuni de inspecţie şi control: § Sume suplimentare stabilite: 7, 612 mld. lei § Valoarea prejudiciilor stabilite: 6, 021 mld. lei § Măsuri asiguratorii: 3, 544 mld. lei. ü Valoarea sumelor restante provenind din deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, depuse de contribuabili, a scăzut de la 3, 382 mld. lei în decembrie 2008 la 1, 93 mld. lei în octombrie 2011. ü A fost redus numărul de zile de depăşire a termenului legal de soluţionare, reflectat în scăderea numărului de solicitări de rambursare cu termenul depăşit cu peste 90 de zile de la 1. 814 solicitări în decembrie 2008, la 971 solicitări în octombrie 2011. 53 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021. 319. 96. 74 (int. 2089), bogdan. preda@mfinante. ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

Veniturile bugetare ale ANAF au crescut cu 11, 3% în primele 9 luni A. N. A. F. a realizat venituri bugetare în primele 9 luni ale lui 2011 de 114, 6 miliarde lei. La bugetul de stat s-au încasat 76, 8 miliarde lei, în creştere cu 13, 02% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut: ◦ ◦ Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 1, 97%; Încasările din impozitul pe venit s-au majorat cu 2, 47%; Încasările din TVA au fost cu 25, 39% mai mari; Încasările din accize au crescut cu 13, 15%. Pentru bugetele de asigurări sociale: ◦ la bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate veniturile încasate au înregistrat o creştere cu 9, 34% faţă de primele 9 luni din 2010; ◦ la bugetul asigurărilor sociale de stat s-a înregistrat o creştere cu 7, 75% ◦ la bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a înregistrat o scădere cu 3, 34%. 54 54

J. Sprijinirea agriculturii ü Programul “Primul Siloz” § § Beneficiari: 622 certificate de depozit emise din 2009 până la 6 decembrie 2011 358 certificate în circulaţie cu o valoare totală de 504, 7 mil. lei garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de către MADR. ü Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (pilon II PAC) § § § Proiecte finalizate la 2 decembrie 2011: 2. 152. Proiecte depuse: 95. 288, în valoare de aprox. 15, 18 mld. euro. Proiecte selectate: 47. 956, cu o valoare de peste 4, 5 mld. euro. Proiecte contractate (finanţate): 46. 144, cu o valoare de aprox. 4, 1 mld. euro. Plăţile efectuate: 2, 9 mld. euro (28, 5% din alocarea 2007 -2013). Pentru anul 2011 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiară totală fiind de 1, 51 mld. euro. ü Plăţi pe suprafaţă pentru fermieri (pilon I PAC) § § § În 2011, subvenţia pe ha va depăşi 170 euro, cu 40 euro mai mare faţă de 2010. Au fost efectuate plăţi în avans pentru 80% din fermieri, până în februarie 2011. În anul 2011 introducem în cultură peste 2 mil. ha, atingând astfel cea mai mare suprafaţă de terenuri lucrate din ultimii 20 de ani. 55 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, 021. 307. 85. 84, livia. chivu@madr. ro, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Principalele scheme de sprijin financiar 2011 SCHEMĂ SURSA PLĂŢI UNITARE BUGET BENEFICIARI Subvenţia pe suprafaţă (pe hectar) FEGA (UE) 100, 65 €/ha 877, 3 mil. € (3, 7 mld. lei) 1, 1 mil. fermieri 8. 716. 370 ha Buget Naţional 73, 57 €/ha 454, 3 mil. € (1, 9 mld. lei) 6. 175. 000 ha Subvenţia pentru Buget bunăstare la Naţional porc 415 -1376 lei/UVM (dacă se accesează 360, 1 mil. lei toate cele 7 măsuri) 225 ferme Subvenţia pentru Buget bunăstare la Naţional pasăre 722 -2062 lei/UVM (dacă se accesează 360, 2 mil. lei toate cele 6 măsuri) 180 ferme de pui 150 ferme de găini Subvenţia pe cap Buget de bovină Naţional 520 lei/cap (+30% faţă de 2010) 1 mld. lei 230. 860 fermieri 1, 47 mil. capete Subvenţia pe cap Buget de ovină/caprină Naţional 60 lei/cap (+30% faţă de 2010) 360, 1 mil. lei 48. 061 fermieri 7, 7 mil. capete 56

Principalele scheme de sprijin financiar 2011 (cont. ) SCHEMĂ SURSA Subvenţia pentru Buget acciza la Naţional motorină Sprijin pentru asigurarea producţiei agricole Ajutor specific pentru producătorii de lapte de vacă PLĂŢI UNITARE 1, 2 lei/litru BUGET BENEFICIARI 1 iul. 2010 - 11. 000 beneficiari 30 sept. 2011 pentru anul 2011 453, 7 mil. lei Buget Naţional 50% sau 70% din 19 aug. 2010 prima de asigurare, 31 dec. 2011 în funcţie de 41, 55 mil. lei riscurile asigurate 5. 481 beneficiari până la jumătatea anului 2011 FEGA (UE) Până la 250 €/cap 22, 45 mil. € de vacă (2 -15 vaci) (94, 3 mil. lei) din zonele defavorizate 225. 426 vaci de lapte din zone defavorizate (39, 2% din beneficiarii de cotă) 57

II. REFORME 2009 - 2011 1. Reforma cadrului fiscal 2. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale 3. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice 4. Reforma Administraţiei Interne 5. Reforma sistemului public de pensii 6. Reforma legislaţiei muncii 7. Reforma dialogului social 8. Reforma educaţiei 9. Reforma sănătăţii 10. Reforma asistenţei sociale 11. Reforma sistemului de justiţie 58

1. Reforma cadrului fiscal ü Obiective § reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3% în anul 2012 § diminuarea poverii administrativ-fiscale ü Legea responsabilităţii fiscal-bugetare stabileşte principiile, obiectivele, priorităţile multianuale politicii fiscal-bugetare: § introduce plafoane de cheltuieli § reduce numărul de rectificări bugetare § elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale § înfiinţează Consiliul Fiscal 59

2. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale ü Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la 1. 398. 757 persoane în luna decembrie 2008, la 1. 206. 544 persoane în luna octombrie 2011. § S-a restricţionat politica de noi angajări în sectorul public: doar un post ocupat la 7 posturi care se vacantează. § Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale. ü E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice: § § § Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROM NIA şi a Sistemului Electronic Naţional Punctul de Contact Unic Electronic – stabileşte modalitatea de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare a dezvoltării procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice 60 SEAP

Numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a scăzut din 2008 până în octombrie 2011 cu 192. 213

3. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice ü Legea salarizării unitare oferă un cadru unitar de salarizare personalului plătit din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioară când această salarizare era cuprinsă în 39 de acte normative. ü Rezultatele vizate sunt următoarele: § Eliminarea salariilor de lux din sistemul bugetar. § Reducerea raportului dintre salariul de bază minim şi cel maxim al personalului bugetar la nivelul de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene. § Armonizarea sistemului de salarizare, ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare; § Încadrarea în bugetul pentru salarii, de 39 mld. lei, pe anul 2011; § Creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv au în vedere indicatorii macroeconomici şi cei sociali. 62

Evoluţia cheltuielilor cu personalul * *Include şi contribuţia de asigurări sociale pentru militari şi poliţişti în valoare de 1, 6 mld. lei

4. Reforma Administraţiei Interne § 2009 -2011: numărul total de posturi prevăzute a scăzut cu 43. 099 (inclusiv posturi vacante). § 2011: numărul de posturi prevăzute s-a redus cu 37. 762, din care 9. 330 au reprezentat reduceri de personal. -478 -4 859 -37 762 64 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Andrei , 021. 315. 12. 42, gheorghe. andrei@mai. gov. ro, Ministerul Administraţiei şi Internelor

5. Reforma sistemului public de pensii ü Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor: • se asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung; • s-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii; • au fost eliminate legile speciale de pensionare („pensiile de lux”); • au fost recalculate toate pensiile speciale în baza principiului contributivităţii; • vârsta de pensionare se majorează gradual la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, în anul 2030; • a fost instituită pensia socială minimă de 350 lei pentru pensionari; 65

5. Reforma sistemului public de pensii (cont. ) • se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie; • se reduce numărul pensionărilor anticipate; • sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate; • începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1. 541. 000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 este de 403 mil. euro. 66

Evoluţia cheltuielilor cu pensiile *Include pensiile acordate de la bugetul de stat pentru magistraţi, agricultori şi indemnizaţia socială pentru pensionari.

Evitarea majorării nesustenabile a deficitului structural al fondului de pensii din sistemul public Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 mld. lei, în absenţa reformei sistemului public de pensii adoptată de Guvern. 68

6. Reforma legislaţiei muncii ü A fost adoptat un nou Cod al Muncii care urmăreşte: § adaptarea raporturilor de muncă la dinamica pieţei muncii; § flexibilitatea raporturilor de muncă; § prevalarea criteriului de performanţă în raport cu criteriul social în contractele şi relaţiile de muncă; § diminuarea muncii la negru prin înăsprirea sancţiunilor aferente (sancţiune cu închisoarea pentru mai mult de 5 angajaţi fără forme legale de muncă); § armonizarea prevederilor cu directivele europene. ü Rezultate: de la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, până la 6 noiembrie 2011, numărul de contracte de muncă înregistrate a crescut cu 1. 192. 493 (66, 04% pe durată nedeterminată). Dintre acestea, 773. 896 sunt contracte active. 69

Numărul contractelor de muncă active în prezent este cu 20. 767 mai mare decât în anul 2008 70

7. Reforma dialogului social ü Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului Social prin asumarea răspunderii, în temeiul art. 114 din Constituţia României. ü Legea Dialogului Social, complementară Noului Cod al Muncii: § § § a reformat modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social; a desfiinţat contractele de muncă la nivel naţional, menţinându-le doar pe cele la nivel de ramură şi unitate; a adaptat reglementările care vizează contractele colective de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă la nevoile actuale României. 71

8. Reforma educaţiei ü Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de substanţă a sistemului de învăţămant românesc. ü Principalele modificări vizează: § consacrarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de informaţii; § definirea tipurilor de universităţi, clasificarea universităţilor şi introducerea unei metodologii de ierarhizare a programelor de studiu; § introducerea finanţării per elev pe principiul finanţarea urmează elevul; § asigurarea unui grad sporit de descentralizare în învăţământul preuniversitar; § redefinirea doctoratului prin instituirea doctoratului știinţific şi profesional; § modernizarea managementului universităţilor; § reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor şi instituirea Portofoliului Educaţional; § finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar; § stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii; § asigurarea accesului egal la studii pentru grupurile dezavantajate; § introducerea Programului „Şcoală după Şcoală”. 72

9. Reforma sănătăţii ü Măsuri structurale de reformare a sistemului: § descentralizarea în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a autorităţilor administraţiei publice locale în managementul spitalicesc • • din 435 spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, 370 au fost transferate către autoritățile publice locale 67 de spitale au fost închise în vederea redirecţionării resurselor financiare spitalele performante § impunerea obligaţiei tuturor pensionarilor cu pensii mari de 740 lei/lună la plata contribuţiei de asigurări de sănătate de 5, 5%: numărul plătitorilor a crescut de la 8, 5 milioane la aprox. 10 milioane. § introducerea mecanismului de coplată, fiind exceptate grupurile sociale vulnerabile sau cu venituri mici § controlul cheltuielilor cu medicamentele prin impunerea taxei clawback ü Măsuri în pregătire: § introducerea cardului naţional de sănătate § introducerea prescripţiei şi a fişei electronice pentru pacient § stabilirea pachetului minimal de servicii medicale (în limita contribuţiei de 5, 5%) 73 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Calin Alexandru, 021. 307. 25. 66, calin. alexandru@ms. ro, Direcţia Asistenţă Medicală – Ministerul Sănătăţii

10. Reforma asistenţei sociale ü Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin următoarelor obiective: § restructurarea generoaselor programe de asistenţă socială şi orientarea spre categoriile sociale cu adevărat vulnerabile § reanalizarea schemei de venit minim garantat şi impunerea unei grile corecte de evaluare a acelora care intră sub incidenţa acesteia § reanalizarea ajutoarelor de căldură prin eliminarea subvenţiei generalizate şi acordarea ţintită a ajutoarelor la plata facturii de energie termică § finalizarea descentralizării serviciilor sociale § regândirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului § redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru persoanele cu nevoi speciale şi familiile acestora 74

Modificarea sistemului de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu energie termică Sezon rece 2010 -2011 Sezon rece 2011 -2012 Observaţii Beneficiari subvenţii alocate de la nivel central 200. 000 330. 000 Numărul de beneficiari va creşte cu aprox. 130. 000 persoane Subvenţie diferenţiată în funcţie de venit 120 mil. lei 345 mil. lei Buget Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) Total sume alocate de la nivel central 474 mil. lei 345 mil. lei Economie de 129 mil. lei la bugetul de stat Ajutoare acordate de autorităţile locale 700 mil. lei Bugete locale Prag maxim de venit pentru care se acordă subvenţia 615 lei 786 lei/familie 1082 lei/ persoană singură O nouă categorie (2011 -2012): persoanele singure cu venituri cuprinse între 786 – 1082 lei 75

11. Reforma sistemului de justiţie ü Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi cel de Procedură Penală pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate. ü Rezultatele aşteptate: § scurtarea duratei proceselor judiciare; § simplificarea procedurii de judecată; § diminuarea costurilor actului de justiţie; § îmbunătăţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor; § împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie. 76 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, 0372. 041. 197, hdumitrescu@just. ro, Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei

Strategia Naţională Anticorupţie 2011 -2014 Planul naţional de acţiune se bazează pe 3 tipuri de intervenţii: ü Prevenire: § § § inventarul măsurilor obligatorii pentru toate instituţiile publice consolidarea integrităţii în sistemul judiciar şi Parlament transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale achiziţii publice mediul de afaceri administraţia publică locală ü Educaţie: § formare profesională pentru proprii angajaţi § campanii de informare publică ü Combatere: § DNA şi ANI piloni principali ai luptei anticorupţie – stabilitate legislativă şi instituţională § protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene § consolidarea mecanismelor administrative de control şi audit intern § confiscarea şi valorificarea produselor infracţiunilor de corupţie 77 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, 0372. 041. 197, hdumitrescu@just. ro, Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei

III. IMPACTUL ECONOMIC AL DECIZIILOR LUATE 1. Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor 2. Evoluţii economice favorabile 3. Investiţii publice şi private 4. Lucrări de investiţii finalizate în infrastructură 5. Absorbţia fondurilor europene 78

1. Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor ü Veniturile bugetare colectate au atins în anul 2010 cel mai ridicat nivel din ultimii 6 de ani: 33% din PIB. § În anul 2011: 33, 3% din PIB § În anul 2012: 33, 7% din PIB ü Deficitul bugetar este sub control § Faţă de 7, 3% în anul 2009, bugetul a fost croit în anul 2011 pentru a reduce deficitul la 4, 4%, iar în anul 2012 la sub 3% din PIB ü Deficitul de cont curent este mai mic cu 9, 5% § Deficitul de cont curent a fost de 4, 1 mld. euro în primele 10 luni din anul 2011, mai mic cu 9, 5% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010. ü Datoria publică a României este una dintre cele mai scăzute din UE § În iunie 2011, datoria publică a fost de 31, 5% din PIB 79

1. Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor (cont. ) ü Vulnerabilitatea dată de expunerea pe termen scurt a datoriei externe a fost corectată § În anul 2010, datoria externă pe termen scurt a fost de 18, 4 mld. euro, faţă de cea angajată iresponsabil în anul 2008, de 20, 6 mld. euro § Ponderea datoriei externe pe termen scurt raportată la totalul datoriei externe a scăzut de la 28, 5% în 2008 la 20, 3% în 2010 § Ponderea datoriei publice pe termen scurt raportată la totalul datoriei publice a scăzut de la 45, 1% în 2008 la 32, 9% în 2010 ü Inflaţia scade § De la o medie anuală de 7, 85% în 2008 la 6, 1% în 2011. Pentru sfârşitul anului 2011 prognozăm un nivel de 3, 3%. ü Relansarea creditării are loc prin reducerea substanţială a costurilor § Rata dobânzii de politică monetară a scăzut de la 10, 25% în 2008 la 6% în prezent 80

Structura veniturilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%) 81

Structura cheltuielilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%) 82

2. Evoluţii economice favorabile ü Al treilea trimestru consecutiv de creştere economică § În al treilea trimestru din anul 2011, PIB-ul a crescut ca serie ajustată cu 4, 4% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010, respectiv 1, 8% faţă de al doilea trimestru din acest an. § Creșterea PIB în primele 9 luni a fost de 2, 7%. ü Industria rămâne în continuare unul din pilonii de creştere ai economiei: § § § Producţia industrială a cunoscut o creştere de 5, 5% în anul 2010 faţă de anul 2009 şi cu 6, 5% în primele 10 luni din anul 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; Creşte considerabil productivitatea muncii în acest sector, cu 17% în anul 2010 faţă de 2009, cu 30% faţă de 2008 şi cu 8% în primul semestru din anul 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2010; În primele 10 luni din anul 2011, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 17, 4%, iar comenzile industriale noi cu 15, 5%, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. ü Exporturile au cunoscut cel mai ridicat nivel în anul 2010 din întreaga istorie a României. § § § Valoarea exporturilor în anul 2010 (37, 3 mld. euro) a depăşit cu 3, 6 mld. euro anul 2008; Deficitul comercial (FOB-FOB) în anul 2010 s-a redus cu 69% faţă de anul 2008; În primele 10 luni din anul 2011, exporturile de bunuri au fost cu 24% mai mari decât în 83 perioada corespunzătoare a anului precedent, totalizând 158, 6 mld. lei.

Evoluţia fluxului de ISD atrase de România în perioada 2000 -2011 (mil. euro)

2. Evoluţii economice favorabile (cont. ) ü Investiţiile străine directe s-au ridicat 1, 308 mld. euro în primele 10 luni din anul 2011, acoperind în proporţie de 31, 9% deficitul de cont curent. ü Sectorul construcţiilor a revenit pe plus § Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele 10 luni din anul 2011 cu 0, 1% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010. ü Şomajul se stabilizează în acest an la nivelul înregistrat în 2008 § După ce a crescut de la 4, 4% în 2008, la 8, 36% în martie 2010, rata şomajului înregistrat şi-a reluat descreşterea, până la 4, 93% în octombrie 2011. § Numărul şomerilor indemnizaţi a fost cu 179, 5 mii persoane mai mic în august 2011 faţă de decembrie 2010, ceea ce înseamnă că angajările au depăşit intrările în şomaj, rod al unei activităţi economice mai bune; § În primele 6 luni ale anului 2011 s-au încadrat un număr de 210, 4 mii persoane; pentru întregul an 2011 se estimează încadrarea a 324 mii persoane. 85

Rata şomajului se apropie de nivelurile reduse înregistrate în anul 2008 86 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, noiembrie 2011

3. Investiţii publice şi private ü În luna iulie 2011, Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiţii. ü Alocările bugetare pentru investiţii publice au crescut la 36, 1 mld. lei în anul 2011, iar în anul 2012 la 38, 1 mld. lei faţă de 32, 6 mld. lei în anul 2008 (an cu vârf de creştere economică). § În primele zece luni din anul 2011, cheltuielile pentru investiţii publice au fost de 26, 3 mld. lei, cu 3, 8 mld. lei mari faţă de aceeaşi perioadă din 2010. ü Ponderea investiţiilor totale în PIB în anul 2010 a fost de 22, 7% (conform Eurostat 2011). § În anul 2010, România s-a situat pe locul al patrulea în UE-27, ca pondere a investiţiilor totale realizate în PIB, fiind devansată de Spania (22, 9%), Bulgaria (23, 5%) și Cehia (24, 4%). ü Previziunile pentru anul curent indică o pondere a investiţiilor totale în PIB în România de 22, 7%, fiind al doilea cel mai ridicat din UE, după Cehia (24, 7%). 87

Fitch: Rating în creștere pentru România Spania Italia 16 Portugalia România Grecia Iul 2008 Nov 2008 Ian 2009 Apr 2009 Iul 2009 Nov 2009 Ian 2010 Apr 2010 Iul 2010 Nov 2010 Ian 2011 Apr 2011 Iul 2011 Oct 2011 Sursa datelor: Bloomberg, 17 octombrie 2011

4. Lucrări de investiţii în infrastructură încheiate în perioada 2009 -2011 ü Infrastructura rutieră: § § § Autostrăzi: 106, 68 km o 54, 18 km secţiunea Drajna – Feteşti şi secţiunea Feteşti – Cernavodă o 52, 5 km secţiunea Câmpia Turzii - Gilău Centuri ocolitoare în regim de autostradă: 51, 56 km (Sibiu, Pitesti) Drumuri naţionale modernizate/ reabilitate: 737 km Variante ocolitoare la profil de drum naţional: 72, 305 km Drumuri - reparaţii capitale: 78, 68 km Poduri: 3, 4 km (9 poduri) ü Infrastructura feroviară şi metrou: § Infrastructura feroviară: o Reabilitare linii CF: 258, 84 km; o Tuneluri reabilitate: 1, 37 km; o Reconstrucţie, reabilitare poduri şi podeţe CF: 43 poduri şi podeţe o Reparaţii capitale: 4 pasaje, 1 tunel pietonal, 18 platforme subansamble CF o Modernizare staţii CF: 21 staţii o Lucrări implementare cerinţe Schengen: 4 puncte de trecere frontieră 89 o Informatizare gări: 7 staţii

4. Lucrări de investiţii în infrastructură încheiate în perioada 2009 -2011 (cont. ) § Metrou o Magistrala 4 - racorduri de metrou - tronson Nicolae Grigorescu - linia de centură şi tronson 1 Mai – Parc Bazilescu 6 STAŢII - 7, 3 km; o Modernizarea instalaţiilor electrice: 9 substaţii electrice de tracţiune o Facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap: 81 escalatoare ü Infrastructura navală § Ranfluare epavă Transilvania § Zonă de decontaminare echipamente de depoluare § Ponton complex pentru control trecere frontieră în Portul Galaţi ü Infrastructura aeroportuară § Dezvoltare şi modernizare Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti § Terminal sosiri interne Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara § Amenajare cale de rulare şi extindere platformă Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara § Pistă pentru aeronave uşoare la Aerodromul Strejnic – Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă 90

AUTOSTRĂZI EXECUTATE CAMPIA TURZII - GILAU Lungime Finantare: Bugetul de Stat In exploatare 51, 5 KM VARIANTA DE OCOLIRE SIBIU Lungime 17, 56 KM Finantare: ISPA, Bugetul de Stat In exploatare LEGENDA Autostrazi executate Lungime: 334, 4 km Valoare: 1. 344, 54 M EUR BUCURESTI - CERNAVODA Lungime 151 KM Finantare: Bugetul de stat, BEI, ISPA In exploatare BUCURESTI - PITESTI Lungime 111 KM Finantare: Bugetul de Stat In exploatare Bucuresti

5. Absorbţia fondurilor europene la 19 decembrie 2011 ü În primele 10 luni din anul 2011, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 67% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2010. ü Plăţi efectuate către beneficiari: aprox. 3, 1 mld. euro (14, 77% din alocarea 2007 -2013), din care: § Prefinanţări în valoare de aprox. 1, 6 mld. euro § Rambursări în valoare de aprox. 1, 47 mld. euro ü Proiecte depuse: 31. 293 în valoare de 55, 5 mld. euro ü Proiecte aprobate: 9. 882 în valoare de aprox. 23 mld. euro § Contribuţia UE = 14, 1 mld. euro ü Proiecte contractate: 7. 441 în valoare de aprox. 15, 5 mld. euro § Contribuţia UE = aprox. 12, 3 mld. euro 92

IV. Priorităţi pe termen scurt şi mediu 1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale 2. Implementarea Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii 3. Infrastructura rutieră 4. Rezolvarea problemei arieratelor 5. Restructurarea companiilor de stat 6. Priorităţi în privatizarea companiilor de stat 7. Implementarea Legii Parteneriatului Public-Privat 8. Continuarea reformei sistemului de sănătate 93

1. Prioritizarea investiţiilor strategice multianuale ü Crearea unei baze de date/liste de proiecte prioritare de investiţii publice pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3 -5 ani, de către un grup de lucru sub autoritatea Primului Ministru; ü Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în special prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depăşirile de costuri; ü Implementarea Planului de Acţiuni al Guvernului pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE si a Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii; ü Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea unei ponderi de circa 4, 0% din PIB pentru cheltuielile de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe în anul 2012. 94

2. Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii 3 subprograme: ü Subprogramul 10. 000 km de drumuri § În toate judeţele ţării s-au scos la licitaţie loturile pentru lucrări. Prima deschidere de ofertă: la sfârşitul lunii iunie, urmată în 8 iulie de deschiderea tuturor ofertelor. § 9. 016 km de drumuri vor intra în reparaţii. ü Subprogramul modernizarea localităţilor § Se vor realiza circa 650 de creşe şi grădiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numărul de grupe de copii. § Procedurile de achiziţie publică sunt în derulare pentru 635 creşe/grădiniţe, cu o valoare totală estimată la peste 760 mil. lei. ü Subprogramul alimentare cu apă şi canalizare § Se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apă a localităţilor. § Suma alocată este de 700 mil. euro pentru aprox. 600 de localități, în funcție de volumul şi tipul lucrării. 95

3. Lucrări de investiţii în infrastructură începute în perioada 2009 -2011 ü Infrastructura rutieră § Autostrăzi: 241, 29 km, pentru porţiuni din secţiunile: Orăştie – Sibiu, Timişoara – Lugoj, Lugoj – Deva, Nădlac – Arad, Arad – Timisoara, Cernavodă – Medgidia, Medgidia - Constanţa § Centuri ocolitoare în regim de autostradă: 88, 36 km (Sibiu, Deva-Orastie, Arad, Constanţa) § Drumuri naţionale modernizate/ reabilitate: 1. 400, 207 km § Drumuri naţionale – reparaţii capitale: 5, 94 km § Poduri: 0, 116 km (1 pod) ü Infrastructura feroviară şi metrou: § Infrastructura feroviară: o Reabilitare linii CF: 25, 41 km o Reconstrucţie, reabilitare poduri şi podeţe CF: 5 poduri şi podeţe o Consolidări terasamente, versanţi: 4 lucrări o Lucrări implementare cerinţe Schengen: 3 puncte de trecere frontieră o Reabilitare infrastructură feroviară afectată de inundaţiile din anul 2005: 64 de obiective 96

3. Lucrări de investiţii în infrastructură începute în perioada 2009 -2011 (cont. ) § Metrou: o Magistrala 5: Drumul Taberei – Pantelimon, tronson Drumul Taberei - Universitate o Modernizarea instalaţiilor electrice pe magistralele 1, 2 şi tronson de legatură de metrou o Facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap în reţeaua de metrou ü Infrastructura navală § Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre - Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în portul Constanţa § Cheu dana 23 şi 25 parşial din Portul Brăila şi cheu vertical dana 31 din Portul Bazin Docuri Galaţi § Sistem de management al traficului de nave pe Dunăre şi pe Canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari § Modernizarea sistemului de semnalizări de navigaţie pe Canalul Dunăre – Marea Neagră § Sistem de colectare a deşeurilor generate de nave în porturile de pe Dunăre 97

PROGRAMUL DE CONSTRUCȚIE AUTOSTRĂZI LEGENDA Autostrazi executate Autostrazi in executie Ungheni Autostrazi cu lansare in 2011 Bors Autostrazi in pregatire Tg. Mures Nadlac Albita Arad Deva Timisoara Sibiu Brasov Orastie Lugoj Ploiesti Pitesti EXECUTATE IN EXECUTIE IN CURS DE SEMNARE IN CURS DE LICITARE 334, 40 KM 433, 35 KM 25, 62 KM 72, 10 KM TOTAL 865, 47 KM 1. 344, 54 MEUR 3. 015, 81 MEUR 131, 57 MEUR 923, 07 MEUR 5414, 99 MEUR Bucuresti Cernavoda Constanta

AUTOSTRAZI ÎN EXECUȚIE AUTOSTRADA BRASOV – BORS Tronsonul Suplacu de Barcau – Bors Lungime: 64 km Valoare: 1. 928, 14 mil. lei Constructor: Bechtel Stadiu fizic: 26 % NADLAC – ARAD si drum de legatura Lot 1 – km 0+000 – km 22+180 Lungime: 22, 218 km Valoare: 474, 87 mil. Lei Constructor: Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct NADLAC – ARAD si drum de legatura Lot 2 – km 22+180– km 38+882 Lungime: 16, 664 km Valoare: 510, 25 mil. Lei Constructor: Alpine Bau Gmb. H DEVA – ORASTIE Lungime: 32, 80 km Valoare: 945, 13 mil. lei Constructor: Strabag AG / Strabag SRL / Straco Grup Stadiu: 2, 95% TIMISOARA - LUGOJ Lot 1 – km 44+500 – km 54+000 Lungime: 9, 5 km Valoare (cu TVA): 260, 86 mil. Lei Constructor: Asocierea Spedition UMB SRL – Technostrade SRL – Carena Sp. A Impresa de Construzioni LUGOJ - DEVA Lot 1 Lugoj – Dumbrava, km 0+000 – km 27+400 Constructor: Asocierea Tirena Scavi Sp. A – Societa Italiana per Condotte d’Acqua Sp. A – Cossi Constructioni Lungime: 27, 4 km Valoare (cu TVA): 844, 49 mil. Lei ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 2 –km 24+100 – km 43+855 Lungime: 19, 74 km Valoare (cu TVA): 468, 45 mil. Lei Constructor: Asocierea Straco Grup SRL Studio Corona SRL Civil Engineering ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 1 – km 0+000 – km 24+100 Lungime: 24, 1 km Valoare (cu TVA): 683, 29 mil. Lei Constructor: SC STRABAG SRL ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 3 – km 43+855 – km 65+965 Lungime: 22, 11 km Valoare (cu TVA): 749, 94 mil. Lei Constructor: Impregilo Sp. A ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 4 – km 65+965 – km 82+070 Lungime: 16, 1 km Valoare (cu TVA): 601, 2 mil. Lei Perioada executie: 2011 – 2013 Constructor: Asocierea Astaldi Sp. A – Euroconstruct ‘ 98 SRL – Astalrom SA AUTOSTRADA BUCURESTI – PLOIESTI Tronsonul Moara Vlasiei – Ploiesti Lungime: 42, 5 km Valoare: 1073, 8 mil. lei Constructor: UMB, PA&CO, Com-Axa, Euroconstruct Stadiu fizic: 57, 44 % AUTOSTRADA BUCURESTI – PLOIESTI Tronsonul Bucuresti – Moara Vlasiei Lungime: 19, 5 km Valoare: 1031, 72 mil. lei Constructor: Pizzarotti & Tirrena Scavi Stadiu fizic: 58, 41% LEGENDA Autostrazi in executie Lungime: 433, 35 KM Valoare: 3. 015, 81 MEUR CERNAVODA – CONSTANTA Tronson Medgidia - Constanta Constructor: Astaldi – Max Bogl Lungime: 31, 5 km Din care 14, 5 km deschisi traficului la o banda pe sens in data de 29. 07. 2011 Valoare: 709, 3 mil. lei Stadiu fizic: 59% Bucuresti CERNAVODA – CONSTANTA Tronson Cernavoda - Medgidia Lungime: 20, 49 km Valoare: 618, 51 mil. lei Stadiul actual: licitatie finalizata. Constructor desemnat castigator - Asocierea Astaldi-Max Boegl Urmeaza semnarea contractului. VARIANTA DE OCOLIRE CONSTANTA Constructor: FCC Construction / Astaldi Lungime: 22, 1 km Din care 7, 7 km deschisi traficului in data de 29. 07. 2011 Valoare: 521, 03 mil. lei Stadiu fizic: 60%

REABILITARE DRUMURI NAȚIONALE CU CONTRACTE EXECUȚIE LUCRĂRI SEMNATE ÎN PERIOADA SEPT. 2010 – SEPT. 2011 DN 18, Baia Mare – Sighetu Marmatiei, Km 3+522 – km 62+234 18 Constructor: Aktor SA Valoare: 53, 85 M EUR Lungime: 58, 7 km Stadiu actual: contract executie lucrari semnat in data de 03. 08. 2011 DN 18, Sighetu Marmatiei – Moisei, DN 1 H, Zalau - Alesd Km 62+234 – km 131+627 Lot 2 – km 26+510 – km 69+334 Constructor: Spedition UMB Constructor: Asocierea SC SPEDITION UMB SRL Valoare: 40, 28 M EUR - Tehnostrade Lungime: 69, 3 km Valoare (cu TVA): 25, 66 M EUR 1 H Stadiu actual: contract executie Lungime: 42, 824 KM lucrari semnat in data de 05. 08. 2011 Stadiul actual: executie 15 A DN 1 H, Zalau - Alesd Lot 1 – km 0+000 – km 26+510 Constructor: Asocierea OHL ZS – PEYBER HISPANICA SL – SC Societatea de intretinere si reparatii Drumuri Timisoara Valoare: 21, 41 M EUR Lungime: 26, 51 KM Stadiul actual: executie DN 15 A, Reghin – Saratel km 0+000 – km 46+597 DN 15, Reghin – Tg. Mures km 78+800 – km 103+700 Constructor: Strabag AG Valoare: 38, 80 M EUR Lungime: 71, 5 KM Stadiul actual: mobilizare constructor 24 B 15 DN 14, Sibiu – Medias – Sighisoara km 3+500 – km 51+100 km 57+500 – km 89+400 Constructor: Strabag SA Valoare: 38, 78 M EUR 14 Lungime: 79, 5 KM Stadiul actual: mobilizare constructor DN 73, Largire la 4 benzi intre km 7+000 si km 11+100 si drum de legatura cu DN 73 D Constructor: Genesis & Straco semnate: Valoare: 62, 56 M EUR Lungime: 7, 28 KM Stadiu actual: executie Reabilitare DN, cu contracte (sept. 2010 – sept. 2011): • Lungime: 831, 84 KM • Valoare (cu TVA): 753, 86 MEURO Din care: Cu finantare FEDR Lungime: Valoare (cu TVA): 314, 78 KM 249, 69 MEURO Cu finantare Bugetul de Stat SE Lungime: 149, 6 KM Valoare(cu TVA): RBI 232, 05 MEURO A Cu finantare BEI Lungime: Valoare (cu TVA): 367, 46 KM 272, 10 MEURO DN 18, Moisei – Iacobeni, km 131+627 – km 220+088 Constructor: Saphir Structures Valoare: 100, 40 M EUR Lungime: 88, 46 km Stadiu actual: contract executie lucrari semnat in data de 10. 08. 2011 DN 29, SUCEAVA – BOTOSANI KM 0+000 – KM 39+071 Constructor: As. SC SPEDITION UMB, Technostrade, ARCADA Company SA, SC Consitrans Valoare: 38, 25 M EUR Lungime: 39, 07 KM Stadiu actual: executie DN 24 / DN 24 B, Limita jud. Galati/Vaslui Crasna – Albita LOT 2 – DN 24, km 90+000 – km 105+070 DN 24 B, km 0+000 – km 22+000 Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 23, 38 M EUR Lungime: 37 KM Stadiul actual: executie DN 6, Alexandria – Craiova Lot 3 – km 185+230 – km 222+182 Constructor: Secol SPA – Secol Romania SRL Valoare: 35, 24 M EUR Lungime: 36, 952 KM Stadiul actual: executie DN 6, Alexandria – Craiova Lot 1 – km 90+190 – km 132+435 Constructor: Shapir Structures 1991 Valoare: 41, 53 M EUR Lungime: 42, 245 KM Stadiul actual: executie DN 6, Alexandria – Craiova Lot 2 – km 132+435 – km 185+230 Constructor: Asocierea Romstrade – Ezentis – Euroconstruct Trading 98 SRL Valoare: 40, 32 M EUR Lungime: 52, 8 KM Stadiul actual: executie DN 24 / DN 24 B, Limita jud. Galati/Vaslui Crasna – Albita LOT 3–DN 24 B, km 22+000 – km 47+881 Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 21, 02 M EUR Lungime: 25, 8 KM Stadiul actual: executie 24 DN 73, Pitesti – Campulung – Brasov KM 13+800 – KM 42+850; KM 54+050 – KM 128+250 Constructor: As. AZVI SA – STRACO – PIOMAR DEVELOPMENT – TRACTABEL ENGINEERING, lider Asociatie AZVI SA Valoare: 131, 24 M EUR Lungime: 103, 25 KM Stadiu actual: executie DN 5, Bucuresti – Adunatii Copaceni km 7+573 – km 19+220 Constructor: SC ROMSTRADE SA Valoare: 19, 11 M EUR Lungime: 11, 647 KM Stadiul actual: executie DN 24 / DN 24 B, Limita jud. Galati/Vaslui Crasna – Albita LOT 1 – DN 24, km 51+000 – km 90+000 Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 22, 03 M EUR Lungime: 39 KM Stadiul actual: executie

REABILITARE DRUMURI NAȚIONALE CU LICITAȚII ÎN CURS DE DERULARE DN 24, Crasna –Iasi, Km 105+700 – km 197+040 Lungime: 77, 45 km Valoare: DN 25, Tecuci – Sendreni, Km 0+000 – km 68+130 Lungime: 64, 63 km Valoare: 71, 58 M EUR Reabilitare DN, in curs de licitare: • Lungime: 346, 04 KM • Valoare (cu TVA): 332, 55 M EURO DN 56, Craiova – Galicia Mare Km 0+000 – 47+000 Lungime: 47 km Valoare: 75, 3 M EUR Din care: Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: 184, 57 KM SE Valoare(cu TVA): R 155, 53 M EURO Cu finantare BEI Lungime: Valoare (cu TVA): BI A 161, 47 KM 177, 02 M EURO DN 56, Galicia Mare - Calafat Km 47+000 – 84+020 Lungime: 37, 02 km Valoare: 44, 09 M EUR DN 71, Baldana – Targoviste – Sinaia Lungime: 102, 99 km Valoare: 72, 83 M EUR DN 21, km 70+900 – km 87+850 Lungime: 16, 95 km Valoare: 11, 11 M EUR

VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE CU CONTRACTE EXECUȚIE LUCRĂRI SEMNATE ÎN PERIOADA SEPT. 2010 – SEPT. 2011 Pasaj denivelat pe DN 19 la Moftin Constructor: Betonut ZRT&Alfarom Lungime: 0, 123 km Valoare: 4, 54 M EUR Stadiu actual: executie Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad (DN 7, KM 540 +248) peste CF Arad - Bucuresti Constructor: SC Confort SA Timisoara&SC Vel Service SA Buc. Lungime: 0, 72 KM Valoare (cu TVA): 8, 1 M EUR Stadiul actual: executie VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE CONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE (sept. 2010 – sept. 2011): • Lungime: 55, 69 KM • Valoare (cu TVA): 121, 59 MEURO Din care: Cu finantare FEDR Lungime: Valoare (cu TVA): Cu finantare BERD Lungime: Valoare(cu TVA): Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste CF Brad - CF Curtici - DJ 709 B Constructor: SC CCCF Drumuri si Poduri TImisoara SRL Lungime: 1, 37 KM Valoare (cu TVA): 7, 18 M EUR Stadiul actual: executie Varianta de ocolire CARACAL Constructor: ROMSTRADE Lungime: 10, 35 KM Valoare (cu TVA): 13, 13 M EUR Stadiul actual: executie 2, 30 KM 28, 16 MEURO Pod pe DN 54, KM 67+774 peste Sai si varianta noua de traseu DN 54, Turnu Magurele, KM 65+950 – KM 70+600 Constructor: SC TELDRUM SA Lungime: 4, 7 KM Valoare (cu TVA): 6, 72 M EUR Stadiul actual: executie Pod si viaducte pe DN 22 C km 1+978 la Cernavoda Constructor: Arcada Company SA Lungime: 0, 566 km Valoare: 12, 05 M EUR Stadiul actual: executie 41, 71 KM 50, 5 MEURO Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: 23, 49 KM Valoare(cu TVA): 50, 74 MEURO Varianta de ocolire RADAUTI Constructor: SC SPEDITION UMB+Technostrade Lungime: 16, 579 KM Valoare (cu TVA): 24, 21 M EUR Stadiul actual: executie Varianta de ocolire CRAIOVA SUD Constructor: As. SECOL Sp. A/ SECOL Romania Lungime: 6, 28 KM Valoare (cu TVA): 13, 95 M EUR Stadiul actual: Contract executie lucrari semnat in data de 12. 09. 2011 Varianta de ocolire ALEXANDRIA Constructor: SHAPIR STRUCTURES 1991 Lungime: 13, 276 KM Valoare (cu TVA): 15, 60 M EUR Stadiul actual: executie Pod peste Dunare la Giurgeni pe DN 2 A km 114+134 Constructor: Bilfinger Berger Baugesellsch AFT MBH Lungime: 1, 463 km Valoare: 11, 28 M EUR Stadiul actual: executie Pod pe DN 39 km 8+988 la Agigea Constructor: Bilfinger Berger Baugesellsch AFT MBH Lungime: 0, 266 km Valoare: 4, 83 M EUR Stadiul actual: executie

VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE CU LICITAȚII FINALIZATE SAU ÎN CURS DE DERULARE Varianta de ocolire CAREI Lungime: 10, 46 KM Valoare (cu TVA): 11, 36 M EUR Stadiul actual: In curs de semnare contract executie lucrari Varianta de SACUIENI Lungime: 7, 62 KM Valoare (cu TVA): 9, 45 M EUR Stadiul actual: In curs de semnare contract executie lucrari Targu Mures Lungime: 11, 6 KM Valoare (cu TVA): 29, 18 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare Brasov Lungime: 13, 63 KM Valoare (cu TVA): 61, 03 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE LICITATII FINALIZATE SAU IN CURS DE DERULARE (sept. 2010 – SEPT. 2011): • Lungime: 63, 31 KM • Valoare (cu TVA): 176, 73 MEURO Din care: Cu finantare FEDR Lungime: Valoare (cu TVA): 53, 44 KM 144, 73 MEURO Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: 9, 87 KM Valoare (cu TVA): 32 MEURO Tecuci Lungime: 6, 95 KM Valoare (cu TVA): 20, 64 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare Craiova Sud-Vest, DN 56 – DN 55 – DN 6 Lungime: 9, 87 KM Valoare (cu TVA): 32 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare Mihailesti Lungime: 3, 18 KM Valoare (cu TVA): 13, 07 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare

4. Rezolvarea problemei arieratelor ü Punerea în aplicare a planului de acţiune şi a unui mecanism îmbunătăţit de control al angajamentelor şi măsurilor de executare cu scopul de a elimina arieratele existente şi de a preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât şi la nivelul Întreprinderilor de Stat, până la finele lui aprilie 2011; ü Un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autorităţilor locale, pentru acestea stabilindu-se o ţintă indicativă; ü Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei (septembrie 2011). ü Liberalizarea preţului gazelor naturale. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011 – martie 2012. 104

5. Restructurarea companiilor de stat ü Reformarea guvernanţei întreprinderilor de stat prin elaborarea (în consultare cu Banca Mondială) şi aprobarea legislaţiei necesare, introducerea obligativităţii auditurilor externe independente periodice şi transferul controlul financiar de la ministerele de resort la MFP până la finele lunii septembrie 2011. ü Îmbunătăţirea sistemului de raportare pentru întreprinderile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat. ü Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care vor fi reclasificate în 2011 şi 2012. ü Au fost finalizate planurile de acțiune pentru o mare parte din cele 154 de companii menționate în ultima Scrisoare de Intenţie către FMI. Pentru restul întreprinderilor de stat se vor elabora planuri până la finalul lunii decembrie. 105

Management privat în companiile din subordinea M. E. C. M. A. 1. Separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte a Consiliului de Administraţie – realizat 2. Selectarea consultantului pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziţia firmelor de selecţie manageri – selecţia s-a finalizat la 1 septembrie 2011 3. Achiziţionarea firmelor de selecţie manageri pentru fiecare companie (primul set de 7 -10 companii) – până la 1 octombrie 2011 4. Listă scurtă cu propunerile de directori generali şi criteriile de selecţie pentru membrii Consiliului de Administraţie – până la 1 decembrie 2011 5. Modificări în legislaţia specifică – până la 31 decembrie 2011 6. Numirea managerilor selectaţi şi a membrilor Consiliului de Administraţie – până la sfârşitul lunii februarie 2012 106

6. Priorităţi în privatizarea companiilor de stat 1. Privatizarea minoritară/majoritară a companiilor de stat • Petrom o vânzarea unui pachet de acţiuni de 9, 84% din capitalul social • Transelectrica, Transgaz Mediaş, Romgaz Mediaş o vânzarea de pachete de acţiuni de 15% din capitalul social • Hidroelectrica şi Nuclearelectrica o ofertare pachete minoritare prin majorare de capital social cu 10% • Complexul Energetic Oltenia (format prin fuziunea S. N. Lignitul Oltenia și cele 3 complexe energetice din Craiova, Rovinari și Turceni) 107

6. Priorităţi în privatizarea companiilor de stat (cont. ) • Electrocentrale București • Filiala de Întreținere și Servicii Energetice “Electrica Serv” • S. C. Electrica S. A. 2. Privatizarea integrală a următoarelor companiilor de stat: S. C. CUPRU MIN S. A. Abrud S. C. ISCIR S. A. – CERT S. C. OLTCHIM S. A. 108

7. Proiecte prioritare în regim PPP ü Transport şi infrastructură § Autostrada Comarnic - Braşov – în regim de concesiune § Autostrada Sibiu - Piteşti – 116 km § Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani – 133 km § Centura de sud a Capitalei şi Centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă § Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni – 307 km ü Energie § Hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti § Finalizarea Unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă § Termocentrala de la Doiceşti § Proiectul internaţional AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan - Georgia - România) 109

7. Proiecte prioritare în regim PPP (cont. ) ü Mediu şi agricultură § Amenajarea Canalului Siret-Bărăgan ü Dezvoltare regională § Proiectul Eco din cartierul Ghencea § Proiectul Esplanada § Finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti § Podul rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea ü Sănătate § Construcţia a 6 spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti § Punerea în valoare a centrului de sănătate "Ana Aslan" ü Justiţie § Realizarea unui penitenciar în regim de parteneriat public-privat. 110

8. Continuarea reformei sistemului de sănătate ü Stabilirea pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. Serviciile care depăşesc sfera de acoperire de bază vor fi furnizate prin asigurarea suplimentară, inclusiv prin cea privată. ü Revizuirea şi eficientizarea mecanismului de clawback ü Revizuirea formulei pentru Casa de Asigurări de Sănătate prin introducerea unui sistem în care „banii urmează pacientul”; ü Revizuirea listei de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în vederea modificării acestei liste şi a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil; ü Pentru 2012, costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate de asemenea prin introducerea mecanismelor de evaluare a impactului economico-social al introducerii noilor tehnologii, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul Naţional Informatic Unic Integrat din Sănătate, cu respectarea unor proceduri stricte. 111