Reaciile chimice sunt nsoite de degajare sau absorbie

Reacţiile chimice sunt însoţite de degajare sau absorbţie de căldură ori lumină. Cantitatea de căldură care se degajă sau se absoarbe în reacţia chimică se numeşte efect termic al reacţiei. n n Reacţiile însoţite de degajare de căldură se numesc exoterme. CH 4(g)+2 O 2(g)=CO 2(g)+2 H 2 O(l)+Q n n Reacţiile însoţite de absorbţie de căldură se numesc endoterme. Ca. CO 3(s)=Ca. O(s)+CO 2(g)-Q

Efectul termic al reacţiei se exprimă în k. J (kilojouli) şi se indică, în partea dreaptă a ecuaţiei termochimice, prin semnul “+“ în cazul degajării căldurii şi prin semnul “-“ în cazul absobţiei energiei. De exemplu: n Reacţie exotermă: n. Reacţie endotermă: CH 4(g)+2 O 2(g)=CO 2(g)+2 H 2 O(l)+Q Ca. CO 3(s) =Ca. O(s)+CO 2(g)-Q Ecuaţiile reacţiilor în care sunt indicate efectul termic şi starea de agregare a substanţelor se numesc ecuaţii termochimice.

Pentru toate substanţele se indică starea de agregare. În ecuaţiile reacţiilor chimice coeficienţii arată cantitatea de substanţă, iar în ecuaţiile termochimice se admit şi coeficienţii fracţionari. De exemplu: n 2 H 2(g)+O 2(g)=2 H 2 O(l)+571, 6 k. J Această ecuaţie arată că la combinarea hidrogenului cu cantitatea de substanţă de 2 mol cu oxigenul cu cantitatea de substanţă de 1 mol se degajă 571, 6 k. J de căldură.

Următoarea ecuaţie H 2(g)+1/2 O 2(g)=H 2 O(l)+285, 8 k. J arată că la combinarea hidrogenului cu cantitatea de substanţă de 1 mol cu oxigenul cu cantitatea de substanţă de 0, 5 mol se formează apă cu cantitate de substanţă de 1 mol şi se degajă 285, 5 k. J căldură , de două ori mai puţină decît în prima ecuaţie. 2 H 2+O 2+puţină energie ↓ 2 H 2 O+multă energie