RAPORT DE ACTIVITATE CASA DE ASIGURARI DE SANATATE

RAPORT DE ACTIVITATE CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 20 DE ANI DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

I. SISTEME DE ASIGURARI DE SANATATE IN EUROPA Direcţiile de finanţare şi de organizare a sistemelor de sănătate au variat destul de mult în ţările Uniunii Europene, însă au urmat, în principiu, patru modele: 1. Tip Bismarck- modelul asigurărilor sociale (Germania, Austria, Belgia, Luxemburg şi Olanda)-a dezvoltat in Germania, fiind apoi adoptat si de tarile central si est europene. Finantarea se face prin taxe speciale obligatorii, platite de catre asigurati/angajatori. Fondurile sunt administrate de organisme independente. Acoperirea este larga, dar pot exista segmente de populatie neasigurate care nu pot beneficia de asistenta medicala gratuita. La baza sistemului stau relatiile contractuale. Plata se face per serviciu si per capita, iar performantele medicale sunt crescute. Dezavantaje: este un sistem foarte costisitor, pot apare fenomene de risc moral si “selectie adversa”. 2. Tip Beveridge -Sistemul Naţional de Sănătate (Marea Britanie, Spania, Danemarca, Suedia şi Finlanda)-Elaborat in Marea Britanie , este finantat de stat printr-un procent din taxele generale. Serviciile medicale sunt gratuite, iar accesibilitatea populatiei la asistenta medicala este larga. Medicii sunt platiti cu salariu fix sau per capita. Dezavantaje: medicii sunt lipsiti de stimulare, apar liste lungi de asteptare pentru anumite servicii medicale.

I. SISTEME DE ASIGURARI DE SANATATE IN EUROPA 3. Tip Semasko- centralizat de asigurări de sănătate- Sursa de finan¡are: impozite, taxe generale care formeazå bugetul de stat; controlarea procesului de vânzare – cumpårare se face în plan teritorial prin programare centralizata , accesul la serviciile medicale pare gratuit, dar este eronat ( este plåtit indirect de pacient); competitia este absenta deci este neperformant; calitatea actului terapeutic este afectata de insuficienta financiara. 4. Sistemul privat de asigurări de sănătate-În Europa, spre deosebire de SUA, unde acest sistem este functional cu prioritate, reprezintå cam 20% din asiguråri. Categoriile defavorizate sunt acoperite de programe speciale. Bolnavul, prin modelul de asigurare privata selecteaza institutia, serviciul calitativ si include o relatie financiarå bolnav – medic. Dezavantaje: 1. cei cu riscuri mari de boala vor fi exclusi din sistem; 2. cei cu riscuri prezumtive vor avea intrare („selectie adversa“) În Grecia, Franţa, Irlanda, Italia şi Portugalia, de exemplu, este folosit un mix între modelul Bismarck şi cel de tip Beveridge. Sistemul de sănătate în România este revizuirea modificată a modelului Bismarck, având influenţe și din modelele Semasko şi Beveridge.

Aspecte relevante pentru sistemele de sănătate: organizare; acoperirea populaţiei ; finanţarea îngrijirilor; complexitatea pachetelor de servicii oferite de sistem. GERMANIA-Sistem Bismarck(infiintat in anul 1887 de cancelarul german Bismarck): 1. Obligativitatea asigurării medicale a celor care trăiesc în Germania. Contribuţiile la fondurile de asigurare sunt împărţite 50 -50 între angajator şi angajat, independent de opţiunea acestuia (schema de asigurări de stat sau privată). 2. Aproximativ 85% din populaţie este asigurată (obligatoriu sau voluntar) în cadrul schemei de sănătate publică, în timp ce 15% dintre germani au asigurări private de sănătate 3. Dacă opţiunea iniţială a fost de-a avea asigurare de sănătate de stat, nu se mai poate face trecerea la asigurări private, deoarece companiile vor fi obligate să-ţi ofere un tarif de bază la aceleaşi costuri, ca şi cele de stat (începând cu 2009). 4. Asigurarea minimă obligatorie cuprinde accesul la cel puţin un spital şi la tratament ambulatoriu și trebuie să includă, neapărat, tratamentul pentru femeile însărcinate.

Aspecte relevante pentru sistemele de sănătate: organizare; acoperirea populaţiei ; finanţarea îngrijirilor; complexitatea pachetelor de servicii oferite de sistem. FRANTA-Sistem mix Bismarck/Beveridge 1. Aproximativ 80% din francezi sunt asigurați cu asigurarea de sănătate generală. 2. Asigurarea acoperă riscurile financiare generate de boală, maternitate, invaliditate şi deces. Mai mult decât atât, aceasta oferă protecţie financiară în caz de accident de muncă şi boli profesionale. 3. Deşi Franţa are un sistem public de sănătate, acesta nu acoperă toate nevoile pacienţilor. Astfel, 87% din populaţie are poliţe de asigurare privată complementară. Cele 6500 de companii acoperă peste 7% din cheltuielile totale de sănătate. 4. Veniturile pentru asigurările generale de sănătate sunt dependente de situaţia economică. Sistemul de sănătate francez este al treilea cel mai scump, reprezentând aproximativ 11% din PIB.

Aspecte relevante pentru sistemele de sănătate: organizare; acoperirea populaţiei ; finanţarea îngrijirilor; complexitatea pachetelor de servicii oferite de sistem. MAREA BRITANIE-Sistem Beveridge 1. Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie, a fost fondat cu 50 de ani în urmă. La baza conceptului a stat principiul egalităţii. Cetăţenii englezi au acces în mod egal la toate serviciile medicale necesare, indiferent de statutul financiar. 2. Englezii achită o parte a costurilor pentru medicamente, iar o scutire de plată este greu de obţinut. Se plătesc extra tratamentul stomatologic şi cel oftalmologic. 3. În Marea Britanie, mai mult de 70% din finanţarea pentru sănătate este plătită din taxe. Aproximativ 20% din aceste încasări provin din contribuţiile la asigurările sociale şi, în jur de 5%, de la diferite tipuri de taxe. 4. Pe de altă parte, cetăţenii din Marea Britanie au libertatea de-a alege și asigurări private de sănătate. În Regatul Unit există și posibilitatea asigurării private totale. Deşi persoanele care optează pentru acest tip de asigurări nu folosesc serviciul naţional, nu beneficiază de reduceri de taxe.

Aspecte relevante pentru sistemele de sănătate: organizare; acoperirea populaţiei ; finanţarea îngrijirilor; complexitatea pachetelor de servicii oferite de sistem. BELGIA-Sistem Bismarck 1. Sistem de îngrijire a sănătății mixt, public-privat, cu un sistem de colectare a contribuțiilor pentru sănătate și rambursare a serviciilor medicale organizat de stat, fonduri de asigurări administrate de societăți mutuale nonprofit, private, și furnizori privați de servicii de sănătate. 2. Este un sistem de asigurări sociale obligatorii care acordă un pachet de beneficii acoperitor pentru aproximativ 99% din populație, serviciile medicale sunt acordate în funcție de necesități, inclusiv pentru persoanele dependente, pensionari sau persoanele fără ocupație. 3. Belgia alocă 10, 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile legate de sănătate, sistemul fiind finanțat în principal din contribuții atât ale angajatorului (3, 8%), cât și ale angajatului (3, 55% din venitul brut), precum și din contribuțiile obligatorii virate trimestrial de liber-profesioniști (7, 35%). Pacienții finanțează 23, 5% din cheltuielile din Sănătate fie prin plăți individuale, corespunzătoare tichetelor moderatoare (out-of pocket money), fie prin plata primelor de asigurare privată de sănătate. Serviciile de îngrijire medicală în ambulator sunt achitate integral de asigurați, ulterior fiind rambursată, de către societatea mutuală sau casa de asigurări la care este afiliat asiguratul, contravaloarea serviciului, într-un procent mediu de 75% din valoarea acestuia.

Aspecte relevante pentru sistemele de sănătate: organizare; acoperirea populaţiei ; finanţarea îngrijirilor; complexitatea pachetelor de servicii oferite de sistem. SPANIA-Sistem Beveridge 1. Actualul sistem de sanatate spaniol a fost instituit printr-o lege generala din anul 1986. Serviciul National de Sanatate din Spania s-a dezvoltat pe o baza regionala, obiectivul fiind ca fiecare regiune sa fie in masura sa isi administreze propriile servicii de ingrijire de sanatate. 2. Serviciul national de sanatate acopera 98. 5% din populatie, din care 93% sunt afiliati la regimul general, 1% primesc alocatii de la stat si 4. 5%(in principali functionari) sunt afiliati la regimuri speciale. In jur de 17% din persoane fara venituri detin contracte de asigurare de sanatate voluntare. 3. In jur de 80% finantarile provin din fiscalitate, 18% provin din cotizatii platite in functie de venit atat de catre angajati cat si de catre angajatori, iar diferenta de 2% provine din alte forme de asigurare de sanatate. 4. Pacientii preiau o parte din cheltuielile ocazionate de ingrijirile stomatologice, medicamente(in jur de 32% din pret), anumite dispozitive medicale

Aspecte relevante pentru sistemele de sănătate: organizare; acoperirea populaţiei ; finanţarea îngrijirilor; complexitatea pachetelor de servicii oferite de sistem. SUEDIA-Sistem Beveridge 1. Sistemul de sanatate suedez se caracterizeaza prin puternica sa descentralizare: 23 consilii generale precum si 3 mari municipalitati joaca un rol important in planificarea , finantarea si furnizarea ingrijirilor de sanatate pe teritoriul lor. Aproape in intregime ingrijirile spitalicesti sunt finantate prin consilii generale, care colecteaza impozitele in acest scop, si repartizeaza sumele spitalelor, 2. Populatia in ansamblu are acces la o gama completa de ingrijiri, acestea sunt acoperite prin regimul national de asigurari sociale , finantat in principal prin cotizatii patronale. 3. Impozitele colectate de catre consiliile generale acopera cea mai mare parte (in jur de 65%)din cheltuielile de sanatate. Restul provine din sistemul de securitate sociala completat prin ajutorul statului(18%), din diverse fonduri publice (10%), asigurari private (3%)si intr-o slaba masura (4%) din plati directe. 4. Exista un sistem de coplata a serviciilor medicale si medicamentelor , de ex. : la spital taxa este de 350 SEK(33, 7 EUR), iar daca chemi salvarea , consultatia e gratuita , transportul pana la spital = 150 SEK(14, 4 EUR). , o consultatie la medicul de familie la care esti inscris costa o taxa de 100 SEK(9, 6 EUR). , Daca intr-un an ai efectuat mai multe vizite la medic si suma acumulata depaseste 1100 SEK(102, 2 EUR) , poti obtine gratuitate pana la sfarsitul acelui an calendaristic , costurile medicamentelor cu rețetă sunt limitate la o anumită valoare anuală pentru fiecare pacient, după ce acesta a atins plafonul de 1, 800 SEK(173 EUR) , costul medicamentelor pentru tot restul anului este suportat de stat.

Aspecte relevante pentru sistemele de sănătate: organizare; acoperirea populaţiei ; finanţarea îngrijirilor; complexitatea pachetelor de servicii oferite de sistem. CONCLUZII: Obiectivul principal al sistemelor este acela de a repartiza costurile serviciilor medicale intre persoanele bolnave si cele sanatoase si de modulare a lor in functie de resursele de care fiecare individ dispune. Acest mecanism de solidaritate reflecta consensul care se intalneste in cadrul Uniunii Europene conform caruia sanatatea nu poate fi abandonata mecanismelor pietii. În termeni de costuri totale este cvasi recunoscut faptul că sistemele de asigurări sociale (tip Bismark) se axează mai mult pe gama serviciilor oferite pacienţilor şi pe recunoaşterea profesională, însă nu realizează un bun control al costurilor, riscând, de asemenea, o supraofertare a îngrijirii. Pe de altă parte, sistemele naţionale de sănătate (Beveridge) sunt mai eficiente în ceea ce priveşte managementul costurilor, dar nu acoperă prea multe pachete de servicii de îngrijire medicală. Asigurarile obligatorii precum si asigurarile voluntare sunt administrate de case de asigurare, organisme autonome ce colecteaza contributiile in functie de venituri pentru a le redistribuii sub forma de beneficii in momentul utilizarii serviciilor medicale, ori de rambursare a cheltuielilor angajate. Participarea pacientilor contribuie, intr-o proportie variata la finantarea ingrijirilor medicale in toate tarile membre.

Aspecte relevante pentru sistemele de sănătate: organizare; acoperirea populaţiei ; finanţarea îngrijirilor; complexitatea pachetelor de servicii oferite de sistem. Modele de finantare ale sistemelor de sanatate ale statelor membre ale UE Tari Sistemul de finantare dominant Principalele surse de finantare complementare Grecia, Italia, Suedia, Spania, Marea Britanie Public : fiscalitate Asigurare voluntara privata, plati directe Danemarca Public : fiscalitate Plati directe Austria, , Franta, Germania Public : asigurari sociale obligatorii Asigurare voluntara privata, plati directe, fiscalitate Olanda Combinatie intre asigurari Fiscalitate si plati directe sociale obligatorii si asigurari voluntare private

II. SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA PANA LA INTRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA 1990 -1998 -PREMIZELE ORGANIZARII SISTEMULUI DE ASIGURARI DE SANATATE -În perioada 1990 -1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finanțare de la bugetul de stat/finanțare complementară – fond special de sănătate (O. G. nr. 22/1992), precum și finanțare externă – împrumuturi de la Banca Mondială (Legea nr. 79/1991), fonduri Phare și donații. -Sistemul de ocrotire a sănătății a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătății prin cele 41 de direcții sanitare județene și direcția sanitară a municipiului București, constituit dintr-o rețea de spitale, policlinici, dispensare și alte unități sanitare. În plus, existau și un număr de spitale, institute și centre naționale de înaltă specializare direct subordonate Ministerului Sănătății, precum și rețele medicale paralele, în subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Serviciului Român de Informații, care furnizau servicii medicale și răspundeau de ocrotirea sănătății pentru o anumită categorie de populație. -Odata cu aparitia OG. Nr. 124/1994 s-au organizat cabinetele medicale individuale de asistenţă medicală primară, cabinete medicale în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate clinică, paraclinică şi stomatologică si apar primele forme de asistenta medicala privata.

II. SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA PANA LA INTRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA 1998 -2007 -Reforma sistemului de asigurari de sanatate -În iulie 1997, a fost adoptată de Parlamentul României și promulgată de Președintele țării Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate – Legea nr. 145/1997, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1998. Aceasta a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, având influenţe și din modelele Semasko şi Beveridge , cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și funcționând în cadrul unui sistem descentralizat -Anul 1998 a reprezentat o perioadă de tranziție în care Direcțiile Sanitare Județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare si in care au fost organizate casele de asigurari de sanatate. În consecință, de la 1 ianuarie 1999, conform legii au funcționat și casele de asigurări ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului prin consiliile de administrație, deci și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. -În perioada 1997 – 2001, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost modificată succesiv prin O. U. G. nr. 30/1998, OUG nr. 72/1998, O. U. G. nr. 180/2000. Principiile de organizare ale sistemului sanitar s-au îmbunătățit simțitor prin acces gratuit la serviciile medicale, asistența medicală cu plată, acoperire națională, transferul responsabilităților – Direcțiile Sanitare Județene, Colegiul Medicilor din România, alegerea liberă a medicului, apariția noțiunii de «medic de familie» și apariția sectorului privat.

II. SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA PANA LA INTRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA -Prin OUG Nr. 150/2002(20 noiembrie) privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate se abroga Legea nr. 145/1997 si se stabilesc detailat diferite aspecte ale sistemului de asigurari de sanatate: -calitatea de asigurat, drepturile si obligatiile acestora - principiile sistemului de asigurari sociale de sanatate: a) alegerea libera a casei de asigurări de sănătate; b) solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor; c) alegerea libera de către asiguraţi a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu şi a unităţii sanitare; d) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; e) participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la managementul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; f) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, oricărui asigurat; g) transparenta activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate. -organizarea, atributiile si raspunderile caselor de sanatate -rolul Ministerului Sanatatii pe de o parte si cel al CNAS pe de alta parte in politicile de sanatate si asigurarea asistentei medicale -rolul organizatiilor profesionale reprezentative ale medicilor, medicilor de familie, farmacistilor, stomatologilor, bilologilor si asistentilor medicali in politicile de sanatate si asistenta medicala -modul de administrare de catre CNAS a fondurilor de asigurari de sanatate si relatia cu furnizorii de asistenta medicala pe baza de contracte-apare Contractul cadru -apar pachetele de servicii medicale, medicamente , materiale si dispozitive medicale pentru asigurati si neasigurati.

II. SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA PANA LA INTRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA -Din noiembrie 2005, prin Ordonanța de urgență Nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS a preluat, de la 01. 2006, o atribuție care ani de zile a aparținut Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale. Acestei ordonante i-a urmat Ordinul Nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate care a fost abrogat si inlocuit cu Ordinul 1311/2017/15/2018 din 5 ianuarie 2018. -Legea sanatatii-Legii nr. 95/2006, a însemnat un cadru unitar de reglementare a întregului sector de sănătate din România. Acest act normativ, cu modificările şi completările ulterioare, a rămas până astăzi baza legislativă atât a sistemului de asigurări sociale de sănătate cât şi a întregului sistem sanitar. Modificarile si completarile succesive au reglementat toate aspectele functionarii sistemului de asigurari de sanatate si de asistenta medicala, inclusiv: -organizarea , functionarea si finantarea formelor de asistenta medicala publice si private -rolul autoritatilor publice locale in administrarea si finantarea unor institutii de asistenta medicala -organizarea, finantarea si atributiile Ministerului Sanatatii si CNAS in derularea Programelor Nationale de Sanatate -organizarea, atributiile si rolul organizatiilor reprezentative ale medicilor, medicilor de familie, stomatologilor, farmacistilor, chimistilor si biologilor, asistentilor medicali si moaselor, etc.

III. SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA DUPA INTRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA -Intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a adus noi responsabilități caselor de asigurări de sănătate, legate de emiterea cardului european de asigurat CEAS, a certificatului de înlocuire a cardului şi a formularelor europene E*** , precum şi de gestionarea decontărilor tratamentelor în străinătate a asiguraţilor, respectiv a tratamentelor acordate în ţara noastră a asiguraţilor din alte state europene. -În luna noiembrie 2008 a intrat în faza de operare proiectul Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI). Proiectul în valoare de aproape 120 milioane euro a fost lansat în anul 1999, dar din cauza unor contestaţii şi a unor dificultăţi financiare construirea propriu-zisă a început în anul 2002. Totodată, şi operaţionalizarea SIUI a fost decalată, atât din cauza întârzierii cu care a început construirea sistemului, cât şi a modificărilor proiectului iniţial care au devenit necesare pe parcurs, odată cu modificările succesive ale legislaţiei şi cu apariţia de noi atribuţii ale CNAS. -SIUI a permis treptat eficientizarea gestionării sistemului de asigurări sociale de sănătate, acest proiect fiind completat cu cel al : -reţetei medicale electronice SIPE, devenit operaţional la 1 iulie 2012; -Cardului National de Sanatate, devenit operational cu 1 februarie 2015 -al dosarului electronic al pacientului DES, devenit operaţional în luna octombrie 2016;

IV. FINANTAREA ASISTENTEI MEDICALE SURSELE DE VENITURI ALE FONDULUI NATIONAL UNIC DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE: 1. Contributii de asigurari de sanatate-85% DIN TOTAL 2. Venituri din contribuţia datorata pentru medicamente finanţate din FNUASS si din bugetul MS-4, 13% DIN TOTAL 3. Venituri din contribuția datorata pentru contractele cost-volum/cost volum rezultat-1, 5 % DIN TOTAL 4. Venituri nefiscale-0, 22% DIN TOTAL 5. Subventii de la bugetul de stat-9, 15% DIN TOTAL

IV. FINANTAREA ASISTENTEI MEDICALE

IV. FINANTAREA ASISTENTEI MEDICALE LOCUL ROMANIEI IN UE PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SANATATE -DATE MEDII 2015 -2016 Nr. crt. Tara Total populatie (mii pers. ) PIB/ Capita (Eur-PPS) % PIB pentru sanatate Chelt. Publice pentru sanatate (Eur/cap de loc. ) % Din Total Cheltuieli bugetare Chelt. Private pentru sanatate (% din total ch. pt. sanatat e) 1. ROMANIA 19. 600 16, 900 4 600 12 20, 3 2. GERMANIA 82. 500 36. 000 8 3. 300 21 23. 2 3. FRANTA 66. 000 30. 400 8, 2 2. 800 15 22, 5 4. MAREA BRIRANIE 65. 800 31. 300 8 2. 800 18 16, 5 5. BELGIA 11. 400 34. 300 6, 4 2. 900 15 24, 2 6. SPANIA 46. 500 26. 700 8, 2 1. 800 14 29, 6 7. SUEDIA 10. 000 36. 000 6, 5 3. 200 18 18, 5 8. BULGARIA 7. 100 14. 200 7 600 11 40, 7

V. SEVICII MEDICALE FINANTATE DIN FONDURI PUBLICE IN ROMANIA CATEGORIE SERVICII MEDICALE 1999 2017 Nr. serv. % Din buget alocat Sume Mil lei Nr. serv. % Din buget alocat Sume Mii lei Asistenta medicala primara 52 15, 5 140, 9 60 7, 1 1, 658, 7 Asistenta medicala Ambulatorie-clinice 285 11, 75* 95, 8 49 3, 9 909, 7 Servicii paraclinice 21 3, 25 din 11, 75 0 98 3, 09 721, 6 Servicii spitalicesti 53 40 988, 9 245 45, 11 10. 531 Dispozitive medicale 103 3 206, 3 157 0, 88 206, 3 Medicamente 415 20 125, 1 1143 18, 24 4, 257, 9 Asistenta stomatologica 91 4, 25 39 25 0, 37 85, 3 Servicii medicale de reabilitare a sanatatii 22 1 17, 2 57 0, 5 117, 9 Servicii medicale de urgenta prespitalicesti 79 4, 5 56, 4 8 0, 16 37, 4 Ingrijiri la domiciliu/2003 0 0 0 26 0, 25 57 Dializa si hemodializa 0 0 0 1 4, 09 954, 7

VI. SEVICII MEDICALE EXTERNE UE FINANTATE DIN FONDURI PUBLICE Servicii Prestatii medicale acordate cetatenilor romani intr-un stat membru al UE 1999 Mil lei 2007 Mil lei 2017 Mil lei 0 0, 1 501, 7 2, 15% din total buget

VII. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 1999 -2017 1. INFIINTARE -Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 989/22. 1998, pentru stbilirea criteriilor de organizare si functionare a Caselor de asigurari de sanatate judetene si a Municipiului Bucuresti, precum si conducerea executiva interimara a acestora -Statutul de functionare al CNAS aprobat prin HG. Nr. 972/2006 cu modificarile si completarile ulterioare prin HG. Nr. 503/2016, prin care sau stabilit : -principiile de organizare si de functionare -organele de conducere: CNAS: a) Adunarea reprezentanților; b) Consiliul de administrație; c) Președintele; d) Comitetul director; e) 2 vicepreședinți; f) Directorul general.

VII. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 1999 -2017 CASELE DE SANATATE JUDETENE: a) Consiliul de administratie; b) Presedintele-director general -atributiile CNAS si CASJ, atributiile organelor de conducere si procedurile de numire/ocupare /revocare a functiilor de conducere -relatiile CASJ si CNAS cu asiguratii si furnizorii de servicii medicale, medicamente, materiale si dispozitive medicale -relatiile CNAS cu Ministerul Sanatatii

VII. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 1999 -2017 2. STATUL DE FUNCTII FUNCTIA 1998/2017 NR. ANGAJATI 1998 NR. ANGAJATI 2017 PRESEDINTE/PRESEDINTE -DIRECTOR GENERAL 1 1 VICEPRESEDINTE 2 0 DIRECTOR GENERAL/ DIRECTOR EXEC. REL. CONTRAC. 1 1 DIRECTOR GEN. /DIRECTOR EXEC. ADJ. MEDIC SEF 1 1 DIRECTOR GENERAL ADJ. ECONOM. /EXEC. ADJ. ECONOM. 1 1 SEF SERVICIU 7 2 SEF BIROU 6 2 FUNCTII DE EXECUTIE 54 41 73 (Din care 23 preluati de la DSP) 49 TOTAL

VII. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 1999 -2017 3. FINANTARE 3. 1. Veniturile CATEGORIA DE VENITURI 1999 -mii lei_ 2000 -mii lei- 2017 CORECTAT CONTRIBUTII LA FNUASS 14, 976 22. 191 131. 427 84. 113 SUME PRIMITE DE LA ALTE BUGETE 175 148 10. 718 6. 860 SUME DIN FONDUL DE REDRISTRIBUIRE CNAS 4, 234 7. 531 120. 641 77. 210 TOTAL 15. 151 30, 020 262. 785 168. 182 (rata inflatiei 156, 25%)

VII. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 1999 -2017 3. 2. Cheltuielile CATEGORIA DE CHELTUIELI 1999 -mii lei- 2000 -mii lei- 2017 -mii lei 2017 Asistenta medicala primara 1. 806 3. 911 23. 177 14. 833 Asistenta med. de specialitate ambulatorie 1. 318 1. 962 7. 437 4. 760 Asistenta medicala stomatologica 296 379 690 442 Asistenta medicala in spitale si alte unitati sanitare 9. 047 11. 343 119. 558 76. 517 Medicamente cu si fara contributie personala 1. 369 4. 038 53. 660 34. 342 Dispozitive medicale si materiale 10 80 2. 721 1. 741 CORECTAT (rata inflatiei 156, 25%)

VII. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 1999 -2017 CATEGORIA DE CHELTUIELI 1999 -mii lei- 2000 -mii lei- 2017 -mii lei 2017 Servicii de ambulanta si transport sanitar 829 973 101 - Asistenta medicala de recuperare 177 481 1. 438 920 Ingrijiri la domiciliu(2005) - - 676 - Specialitati paraclinice(2001) - - 4. 232 - Prestatii medicaledocumente internationale(2007) - - 4. 280 - Programe de sanatate 598 1. 490 16. 911 10. 823 Asistenta sociala in caz de boala si invaliditate(2005) - - 15. 060 - TOTAL 15. 450 24. 657 250. 241 160. 154 CORECTAT (rata inflatiei 156, 25%)

VII. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 1999 -2017 3. 3. Programe nationale de sanatate Denumire program 1999 -mii lei- 2000 -mii lei- 2017 -mii lei - - 36 23 161 409 8. 454 5. 411 PNS DIABET ZAHARAT 55 421 13. 021 8. 333 PNS BOLI ENDOCRINE - 8 43 28 - 714 457 - - 144 92 299 715 11. 322 7. 246 PNS TRATAMENT PENTRU BOLI RARE PNS ONCOLOGIE PNS TRANSPLANT PNS ORTOPEDIE PNS SUPLEERE A FUNCŢIEI RENALE LA BOLNAVII CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ CRONICĂ 2017 CORECTAT (rata inflatiei 156, 25%)

VII. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA –NASAUD 1999 -2017 Denumire program PNS TBC COST-VOLUM ONCOLOGIE TOTAL 1999 -mii lei- 2000 -mii lei- 2017 -mii lei 2017 34 128 - - 2. 278 - 549 1. 681 36. 012 21. 590 CORECTAT (rata inflatiei 156, 25%)

VIII. CONCLUZII 1. Sistemul de asigurari de sanatate public din Romania este organizat si functioneaza dupa aceleasi principii generale care opereaza in toate tarile UE/SEE/Elvetia: a) alegerea libera a casei de asigurări de sănătate; b) solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor; c) alegerea libera de către asiguraţi a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu şi a unităţii sanitare; d) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; 2. Pachetul de baza ofera asiguratilor in mod similar tarilor din UE/SEE/Elvetia servicii medicale , medicamente, materiale si dispozitive medicale decontate integral sau cu coplata partiala din partea asiguratilor 3. Pachetul minim de servicii medicale , medicamente, materiale si dispozitive medicale ofera persoanelor neasigurate asistenta medicala de urgenta finantata din FNASS, similar cu tarile din UE/SEE/Elvetia.

VIII. CONCLUZII 4. Desi eforturile financiare pe parcursul anilor pentru finantarea pachetelor de servicii medicale , medicamente, materiale si dispozitive medicale decontate integral sau cu coplata partiala din partea asiguratilor a crescut progresiv, principala problema a sistemului de sanatate in Romania ramane finantarea insuficienta, sistemul neputand fi sustinut exclusiv din contributiile la FNASS. Presedinte-director general CAS BN, Camelia ILISUAN