PUNCTE DE VEDERE PRIVIND CODURILE ROM NETI DE

PUNCTE DE VEDERE PRIVIND CODURILE ROM NEȘTI DE ACȚIUNI prof. Dan CREȚU a XXV-a Conferinţă Naţională A. I. C. P. S 21 -22 mai 2015 1

EN 1991 -1 -3 SR EN 1991 -1 -3 CR 1 -1 -3/2012 EN 1991 -1 -4 SR EN 1991 -1 -4 CR 1 -1 -4/2012 EN 1998 -1 SR EN 1998 -1 P 100 -1/2013 2

CR 1 -1 -3 -2005 Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor Erată 19 martie 2008 3

NP-082 -2005 Acțiunea vântului Art. 2. 6 „Pentru majoritatea structurilor având frecvența fundamentală sub 1 Hz, componenta rezonantă este neglijabilă și răspunsul la vânt poate fi simplificat considerat static” CR 1 -1 -4 -2012 Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor 4

EN 1991 -1 -4 Wind Actions 5

Studiu de caz-structură metalică H=27 m

Coeficienții aerodinamici și rezultanta acestora CR 1 -1 -4 -2012 STAS 10101/20 -90 Creștere de +49. 5% transversal 7

Variația pe verticală a presiunii și sucțiunii din acțiunea vântului CR 1 -1 -4/2012 STAS 10101/20 -90 Creștere +50% 8

Studiu de caz-hală metalică H=6. 25 m CR 1 -1 -4 -2012 STAS 10101/20 -90 9

Spectrele accelerațiilor absolute normalizate de răspuns dinamic elastic în amplasamentul București pentru cutremure din sursa Vrancea 10

Influența condițiilor de amplasament asupra conținutului în frecvențe a excitației seismice Pe măsură ce terenul devine mai rigid frecvența predominantă crește (perioada scade) și densitatea spectrală de putere se distribuie pe un domeniu mai mare de frecvențe 11

Efectul creșterii magnitudinii cutremurelor din sursa Vrancea în condițiile de teren din București Deplasarea accelerațiilor spectrale maxime 12

Efectul amortizării asupra perioadei de răspuns maxim Creșterea amortizării structurale nu influențează semnificativ perioada predominantă de răspuns 13

Graficul recurenței magnitudinii cutremurelor Vrâncene (rel. Hwang și Huo coef. Lungu-Elnashai) 14

Concluzii Magnitudine Energie Deplasare posibile incursiuni în domeniul neliniar 15

Concluzii § Cutremurele crustale care se produc în zone la care roca de bază, stânca, este la suprafață s-au folosit la abordarea probalistică a predicției accelerațiilor terenului. Solicitarea la compresiune nu modifică caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de bază. Ca urmare perioada predominantă de oscilație a terenului este stabilă, ceeace nu se întâmplă în cazul terenurilor sedimentare cu roca de bază situată la adâncime. § Migrarea vârfului maxim de răspuns spectral în accelerații spre zona perioadelor mari indică modificări ale caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului prin incursiuni în domeniul plastic 16

Concluzii 17

Concluzii 18

Vă mulțumesc pentru atenție. 19