Protecia i prevenirea riscurilor profesionale un obiectiv actual
Protecţia şi prevenirea riscurilor profesionale – un obiectiv actual în cadrul relaţiei de muncă Igor CILOCI, Inspecţia Muncii tel. 499402 1
Scopul activităţii de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale este asigurarea vieţii şi integrităţii anatomo-funcţionale a omului în procesul muncii, prin prevenirea diminuarea sau excluderea factorilor de risc aferenţi sistemului de muncă. 2
SISTEM DE MUNCĂ EXECUTANT SARCINA DE MUNCĂ MIJLOACELE DE PRODUCŢIE PROCES DE MUNCĂ MEDIUL DE MUNCĂ 3
La realizarea oricărei activităţi productive există şi interacţionează între ele patru elemente: - executantul - sarcina de muncă - mijloacele de producţie - mediul de muncă. 4
Executantul este angajatul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă. El este victima potenţială a oricărui accident de muncă. Sarcina de muncă reprezintă totalitatea acţiunilor pe care trebuie să le efectueze executantul prin intermediul mijloacelor de producţie, pentru realizarea scopului sistemului de muncă şi a condiţiilor impuse de realizare a acestora. 5
Mijloacele de producţie reprezintă totalitatea echipamentelor de muncă (unelte, mijloace de transport şi comunicaţie, recipiente şi depozite pentru păstrarea produselor etc. ) şi a obiectelor muncii (materiile prime) pe care angajaţii le folosesc în procesul de producţie. Mediul de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor fizice, chimice , biologice şi psihologice, în care executantul îşi desfăşoară activitatea; cuprinde mediul fizic ambiant şi mediul social (ambianţa socială, definită de relaţiile dintre oameni în 6 întreprindere).
Factorii de risc de accidentare sînt factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă, ce pot provoca în anumite condiţii, accidente de muncă. - factori de risc proprii executantului; - factori de risc proprii sarcinii de muncă; - factori de risc proprii mijloacelor de producţie; - factorii de risc proprii mediului de muncă. 7
Factorii de risc proprii executantului Comportamentul de muncă - totalitatea faptelor, actelor, reacţiilor (motorii, verbale, afective), prin care o persoană răspunde solicitărilor sarcinii de muncă. 1. Comportament normal, neriscant, sigur, care nu conduce la periclitarea sănătăţii sau integrităţii anatomofuncţionale a executantului: - evitarea riscurilor, prin respectarea prescripţiilor tehnice şi a reglementărilor de protecţie a muncii referitoare la modul în care trebuie îndeplinită sarcina de muncă; - neutralizarea situaţiilor de risc create, ceea ce implică sesizarea rapidă a acestora (chiar anticiparea lor), prelucrarea rapidă a informaţiilor, decizia şi execuţia ei prompte şi rapide. 8
Factorii de risc proprii executantului 2. Comportament riscant inadecvat, riscant, care poate favoriza sau declanşa un accident. - conduite nesigure sau necorespunzătoare situaţiilor obişnuite sau neobişnuite de muncă, constînd într-o omisiune sau acţiune greşită, respectiv într-o eroare. 9
Factorii de risc proprii sarcinii de muncă. 1. Conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă, în raport cu scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc (operaţii, reguli, procedee de lucru greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă necorespunzătoare); Cunoaşterea insuficientă tehnologiilor şi metodelor de muncă adecvate scopului procesului de muncă şi determină erori de execuţie la nivelul executantului, fără ca acesta să fie vinovat. 10
Factorii de risc proprii sarcinii de muncă. 2. Sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv necorespunzătoare posibilităţilor acestuia. Neluarea în considerare a posibilităţilor fizice şi psihice ale omului. În consecinţă, dificultatea şi complexitatea sarcinii provoacă fie subsolicitarea, fie suprasolicitarea organismului muncitorului. În ambele cazuri, are loc scăderea capacităţii de muncă datorită oboselii excesive şi, implicit, imposibilitatea executantului de a mai acţiona corect ( sub/suprasolicitare mai ales psihică) sau alterarea bruscă a capacităţii de muncă (de exemplu, o criză de discopatie lombară, în cazul ridicării unei greutăţi mari decît în mod normal). 11
Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie. Factori de risc fizic: - factori de risc mecanic: eliberarea bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice încorporate în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora (autopornirea unui robot datorită dereglării circuitelor de comandă, desprinderea şi proiectarea de corpuri metalice la prelucrarea prin frezare, desfacerea sarcinii din cîrligul unei macarale etc. -mişcări periculoase; suprafeţe sau contururi periculoase, respectiv tăioase, abrazive, adezive; sub/suprapresiunea la care lucrează anumite utilaje şi instalaţii, cum ar fi compresoarele, autoclavele, recipientele şi buteliile de aer comprimat, care pot provoca explozii; vibraţiile excesive ale sculelor, utilajelor etc. ); - factori de risc termic, acţiunea energiei termice încorporate în mijloacele de producţie la contactul sau manipularea acestora de către executant (obiecte cu temperaturi excesiv de ridicate sau coborîte); - factori de risc electric, curentul electric care acţionează sau este vehiculat de mijloacele de producţie, cîmpuri magnetice şi electrostatice; 12
Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie. Factori de risc chimic, proprietăţile chimice, posibil generatoare de accidente, ale substanţelor utilizate în procesele de muncă (acizi, substanţe toxice, inflamabile, explozive); Sub/suprasolicitarea executantului, datorită anumitor caracteristici ale mijloacelor de producţie (de exemplu, o presă automată al cărei tact este mult prea rapid în raport cu posibilităţile operatorului care trebuie să o alimenteze). 13
Factorii de risc proprii mediului de muncă. 1. Mediul fizic - factori de risc sub formă de: a) depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici, şi b) de apariţii ale unor condiţii de muncă inadecvate: - factori de risc chimic (pulberi şi gaze toxice, corosive, inflamabile prezente în atmosfera de la locul de muncă); - factori de risc fizic (mecanici - zgomotul excesiv, ultrasunetele, suprapresiunea în adîncimea apelor etc. ; termici - temperatura excesiv de ridicată sau de scăzută a aerului; electrici - încărcarea electrostatică necorespunzătoare a aerului); 14
Factorii de risc proprii mediului de muncă. - factori de risc biologic (prezenţa unor insecte, animale etc. ); - factori de risc de sub/suprasolicitate psihofiziologică a executantului (caracterul special, neobişnuit, al mediului acvatic, extraterestru etc. ). 2. Mediul social - factori de risc de natură psihică, al căror efect este suprasolicitarea executantului şi sînt generaţi de caracteristicile relaţiilor interumane. 15
Cadrul legal şi instituţional în domeniul protecţiei muncii 16
Cadrul Legal de protecţie a muncii în Republica Moldova Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii Ø Constituţia Republicii Moldova Ø Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154 -XV din 28 martie 2003; Ø Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186 -XVI din 10 iulie 2008; Ø Legea asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 756 -XIV din 24 decembrie 1999 Ø Hotărîri de Guvern; Ø Regulamente; Ø Instrucţiuni. Ø 17
Constituţia Republicii Moldova Art. 24 (1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Art. 43 Dreptul la muncă şi la protecţia muncii (1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului. (2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şialtinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice. (3) Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore. (4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate. 18
Codul Muncii Articolul 5. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, sînt următoarele: . . d) asigurarea dreptului fiecărui salariat la condiţii echitabile de muncă, inclusiv la condiţii de muncă care corespund cerinţelor protecţiei şi igienei muncii, şi a dreptului la odihnă, inclusiv la reglementarea timpului de muncă, la acordarea concediului anual de odihnă, a pauzelor de odihnă zilnice, a zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare; . . 19
Articolul 9. Drepturile şi obligaţiile de bază ale salariatului (1) Salariatul are dreptul: . . . c) la un loc de muncă, în condiţiile prevăzute de standardele de stat privind organizarea, protecţia şi igiena muncii, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective; . . . 20
Articolul 9. Drepturile şi obligaţiile de bază ale salariatului (2) Salariatul este obligat: . . . e) să respecte cerinţele de protecţie şi igienă a muncii; . . . 21
Articolul 10. Drepturile şi obligaţiile angajatorului (2) Angajatorul este obligat: . . . e) să asigure salariaţilor condiţiile de muncă corespunzătoare cerinţelor de protecţie şi igienă a muncii; . . . 22
ORGANIZAREA PROTECŢIEI MUNCII LA NIVELUL AGENTULUI ECONOMIC 23
STRUCTURA ORGSNIZATORICĂ A PROTECŢIEI ŞI PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE LA NIVELUL AGENTULUI ECONOMICI FACTORUL DECIZIONAL Angajatorul FACTORUL DE SPECIALITATE Serviciul intern sau extern de protecţie şi prevenire lucrători desemnaţi de angajator care să se ocupe de activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale. FARTORUL EXECUTORIU CONDUCĂTORUL LOCULUI DE MUNCĂ SALARIATUL FACTORUL PARTENERIATULUI SOCIAL Comitetul pentru securitate şi sănătate în muncă 24
FACTORUL DECIZIONAL Angajatorul Atribuţii şi obligaţiuni stabilite de Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 25
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 10. Obligaţii generale (1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru asigurarea organizării şi a mijloacelor necesare. (2) Angajatorul este obligat să vegheze la adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ţinînd seama de schimbarea împrejurărilor, cu scopul de a ameliora situaţia existentă. 26
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 10. (3) Angajatorul este obligat să aplice măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) în baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor profesionale; b) evaluarea riscurilor profesionale ce nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor profesionale la sursă; d) adaptarea muncii în funcţie de persoană, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor de lucru, a metodelor de producţie şi de lucru, în vederea atenuării muncii monotone şi a muncii normate şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii; 27 e) adaptarea la progresul tehnic;
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 10. f) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puţin periculoase; g) dezvoltarea unei politici de prevenire ample şi coerente, care să includă tehnologia, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor legaţi de mediul de lucru; h) acordarea priorităţii măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală; i) asigurarea lucrătorilor cu instrucţiunile corespunzătoare privind securitatea şi sănătatea în muncă. 28
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 10. (4) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale prezentei legi şi ţinînd seama de natura activităţilor din unitate, angajatorul este obligat: a) să evalueze riscurile profesionale, în special la alegerea echipamentelor de lucru, a substanţelor sau a preparatelor chimice utilizate, precum şi la amenajarea locurilor de muncă; b) să asigure, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi în funcţie de necesităţi, aplicarea de către angajator a măsurilor de prevenire, precum şi a metodelor de producţie şi de lucru care să ducă la îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în toate activităţile unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice; 29
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 10. c) să ia în considerare capacitatea lucrătorilor în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea acestora ori de cîte ori le încredinţează o sarcină; d) să se asigure că planificarea şi introducerea de noi tehnologii fac obiectul consultării lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor în ceea ce priveşte consecinţele alegerii echipamentului, condiţiilor de lucru şi mediului de lucru asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor; e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele de risc grav şi specific să poată avea acces numai salariaţii care au primit instrucţiuni adecvate privind securitatea şi sănătatea în muncă. 30
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 10. (5) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale prezentei legi, în cazul în care la acelaşi loc de muncă se află lucrători ai multor unităţi, angajatorii acestora sînt obligaţi: a) să coopereze în vederea aplicării dispoziţiilor privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, luînd în considerare natura activităţilor; b) să îşi coordoneze acţiunile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale, luînd în considerare natura activităţilor; c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. 31
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 10. (6) Mijloacele financiare cheltuite de către angajator pentru realizarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă sînt deductibile. (7) Măsurile privind securitatea, igiena şi sănătatea în muncă nu vor comporta, în nici o situaţie, obligaţii financiare din partea lucrătorilor. 32
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 13 Angajatorul are şi alte obligaţii: a) să fie în posesia unei evaluări a riscurilor profesionale, inclusiv a celor referitoare la grupurile sensibile la riscuri specifice; b) să decidă care sînt măsurile de protecţie ce urmează a fi luate şi, în caz de necesitate, care este echipamentul de protecţie ce poate fi utilizat; c) să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca efect incapacitatea de muncă a lucrătorului pentru mai mult de 3 zile; d) să întocmească pentru autorităţile competente, în conformitate cu actele normative în vigoare, rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi; 33
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă e) din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de lucru, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, să adopte soluţii conforme cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, a căror aplicare va avea ca efect eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale; f) să întocmească, în cazul cînd natura şi gradul de risc profesional o necesită, un plan anual de protecţie şi prevenire care să includă măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor profesionale, care să fie aplicat corespunzător condiţiilor de lucru specifice unităţii; g) să stabilească pentru lucrători atribuţiile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător posturilor de lucru sau funcţiilor exercitate; 34
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă h) să asigure elaborarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate în muncă, în spiritul prezentei legi, pentru aplicarea actelor normative în domeniu, ţinînd seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă din unitate; i) să asigure şi să controleze, prin propria competenţă, prin intermediul lucrătorilor desemnaţi şi/sau al serviciilor externe de protecţie şi prevenire, cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de protecţie şi prevenire stabilit, precum şi a dispoziţiilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; j) să ia măsuri pentru asigurarea unităţii cu materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor: afişe, ghiduri, filme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă etc. ; 35
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă k) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor profesionale la care aceasta ar putea fi expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de protecţie şi prevenire necesare; l) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute; m) să asigure efectuarea examenului medical periodic şi, după caz, testarea psihologică periodică a lucrătorilor; n) să ţină evidenţa zonelor cu risc profesional grav şi specific, menţionate la art. 10 alin. (4) lit. e); o) să asigure funcţionarea permanentă şi corespunzătoare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsurare şi de control, precum şi a instalaţiilor de captare, de reţinere şi de neutralizare a substanţelor nocive degajate în timpul proceselor tehnologice; 36
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă p) să asigure comunicarea, cercetarea şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora; q) să prezinte documentele şi informaţiile privind securitatea şi sănătatea în muncă, solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau în timpul cercetării accidentelor de muncă; r) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă în timpul controlului şi în timpul cercetării accidentelor de muncă; s) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de muncă; 37
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă t) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident grav, mortal sau colectiv, de muncă, cu excepţia cazurilor cînd menţinerea acestei stări poate genera alte accidente de muncă ori poate periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane; u) să asigure lucrătorii cu echipamente de lucru neprimejdioase; v) să acorde gratuit lucrătorilor echipament individual de protecţie; x) să acorde gratuit lucrătorilor echipament individual de protecţie nou în cazul degradării acestuia. sau în cazul pierderii calităţilor de protecţie. 38
CONDUCĂTORUL LOCULUI DE MUNCĂ Atribuţii şi obligaţii delegate de angajator pe baza cadrului legal şi altor acte normative 39
FACTORUL EXECUTORIU CONDUCĂTORUL LOCULUI DE MUNCĂ Conducătorul locului de muncă (inginer-şef, şef de secţie, atelier, sector, formaţie, brigadă, echipă sau alt tip de compartiment organizatoric) răspunde pentru felul în care se realizează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale în sectorul subordonat, implicit pentru orice abatere de la actele legislative şi normative de protecţie a muncii, fără excepţie, relativ la toate elementele sistemului de muncă pe care îl organizează şi conduce. Funcţia acestuia va fi de realizare a deciziei, respectiv de îndeplinire a următoarelor obligaţii: 1) să aplice prevederile planului anual de măsuri pentru protecţia muncii aferente locului de muncă coordonat; 2) să urmărească permanent şi să ia măsuri pentru menţinerea echipamentelor de muncă căilor de acces şi a mediului de muncă (fizic) într-o stare corespunzătoare cerinţelor de protecţie a muncii; 3) să participe şi să-şi dea avizul la recepţia clădirilor în care se va desfăşura procesul de muncă pe care-l conduce şi echipamentelor de muncă achiziţionate, precum şi a celor ieşite din revizii şi reparaţii şi să interzică punerea în funcţiune a celor care nu corespund cerinţelor protecţiei muncii; 4) să-şi dea avizul la modificarea metodelor şi procedeelor de lucru; 5) să participe la elaborarea instrucţiunilor de securitate a muncii; 40
6) să realizeze instructajul de protecţie a muncii la locul de muncă pentru personalul din subordine, conform prevederilor actelor normative de protecţie a muncii, şi se autoinstrueşte în domeniu; 7) să verifice şi să admită la lucru numai personalul aflat într-o stare corespunzătoare de sănătate, odihnă etc. , instruit şi după caz, autorizat; 8) să repartizeze personalul la locurile de muncă, să stabilească şi să repartizeze sarcini de muncă şi să organizeze procesul de muncă în conformitate cu cerinţele de protecţie a muncii; 9) să urmărească dotarea locurilor de muncă din subordine cu mijloacele de protecţie colectivă necesare şi menţinerea lor într-o stare corespunzătoare de funcţionalitate; 10) să urmărească dotarea personalului din subordine cu echipament individual de protecţie adecvat şi utilizarea corespunzătoare a acestuia; 11) să urmărească permanent respectarea cerinţelor de protecţie a muncii de către personalul din subordine şi să ia măsuri conform actelor normative în vigoare în caz de abatere; 12) să oprească procesul de muncă în cazul apariţiei unui pericol iminent pentru siguranţa şi sănătatea lucrătorilor; 41
13) să anunţe nivelul ierarhic superior de producerea oricărui accident de muncă şi să ia măsuri pentru a nu se modifica starea de fapt, dacă aceasta nu conduce la agravarea situaţiei sau la menţinerea potenţialului de periculozitate; 14) să ia măsuri pentru acordarea primului ajutor, transportarea victemelor la spital şi evacuarea personalului de la locul avariilor şi accidentelor de muncă; 15) să furnizeze toate informaţiile necesare comisiei care cercetează cazurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională; 16) să furnizeze serviciului pentru protecţia muncii şi celui medical, precum şi nivelului ierarhic superior, toate datele necesare evaluării gradului de nocivitate şi periculozitate a condiţiilor de muncă şi stabilirii măsurilor preventive adecvate; 17) să facă propuneri privind politica generală şi planul anual de măsuri pentru protecţia muncii; să solicite modificări ale planului de măsuri pentru protecţia muncii, în funcţie de priorităţile şi situaţiile nou survenite la locul de muncă; 18) să solicite modificări ale planului anual de măsuri pentru protecţia muncii, în funcţie de priorităţile şi situaţiile nou survenite la locul de muncă; 19) să informeze salariaţii din subordine şi să-i consulte în legătură 42 cu
SALARIATUL Atribuţii şi obligaţii stabilite de cadrul legal, de instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă aprobate de angajator, de alte acte normative 43
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 19. Obligaţiile lucrătorilor (1) Fiecare lucrător îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu pregătirea profesională şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă primite din partea angajatorului, astfel încît să nu expună la pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională nici propria persoană şi nici alte persoane care ar putea fi afectate de acţiunile sau de omisiunile lui în timpul lucrului. (2) Pentru realizarea dispoziţiilor alin. (1), lucrătorii sînt obligaţi: a) să utilizeze corect maşinile, aparatele, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie pus la dispoziţie şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; c) să excludă deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de protecţie ale maşinilor, aparatelor, uneltelor, instalaţiilor, clădirilor şi altor construcţii, precum şi să utilizeze corect aceste dispozitive; 44
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă pe care au motive întemeiate să o considere un pericol grav pentru securitate şi sănătate, precum şi orice defecţiuni ale sistemelor de protecţie; e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului orice caz de îmbolnăvire a lor la locul de muncă sau orice accident de muncă suferit de ei; f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atîta timp cît este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de inspectorii de muncă sau pentru a da posibilitate angajatorului să se asigure că mediul de lucru este în siguranţă şi nu prezintă riscuri profesionale în activitatea lucrătorului; g) să însuşească şi să respecte instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă. (3) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi altor persoane specificate la art. 3 alin. (2) lit. c)–h). 45
FACTORUL DE SPECIALITATE SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALE LUCRĂTORI DESENMAŢI DE ANGAJATOR CARE SĂ SE OCUPE DE ACTIVITĂŢILE DE PROTECŢIE ŞI PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALE SERVICII EXTERNE Atribuţii stabilite de cadrul Legal, delegate de angajator, prevăzute de alte acte normative 46
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 11. Serviciul de protecţie şi prevenire (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. 9 şi 10, angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători care să se ocupe de activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale în unitate. (2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie să fie dezavantajaţi ca urmare a desfăşurării activităţilor de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale. (3) Lucrătorii desemnaţi trebuie să dispună de timpul necesar pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile ce rezultă din prezenta lege. (4) În cazul în care resursele unităţii respective nu sînt suficiente pentru organizarea activităţilor de protecţie şi prevenire din lipsa personalului specializat, angajatorul este obligat să recurgă la servicii externe de protecţie şi prevenire. 47
(5) În cazul în care angajatorul recurge la serviciile externe de protecţie şi prevenire, acestea vor fi informate de către angajator asupra factorilor cunoscuţi sau suspectaţi ca avînd efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi vor avea acces la informaţiile prevăzute la art. 14 alin. (2). (6) Lucrătorii desemnaţi vor avea, în special, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă şi, cel mult, atribuţii complementare. (7) În toate cazurile: a) lucrătorii desemnaţi trebuie să aibă absolvite cursurile de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi să dispună de mijloacele necesare; b) serviciile externe de protecţie şi prevenire consultate trebuie să aibă capacităţile şi mijloacele personale şi profesionale necesare; c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe de protecţie şi prevenire consultate trebuie să fie în număr suficient pentru a putea asigura organizarea măsurilor de protecţie şi prevenire, ţinînd cont de mărimea unităţii şi/sau de riscurile la care sînt expuşi lucrătorii, precum şi de distribuţia acestora în cadrul unităţii. 48
(8) Protecţia şi prevenirea riscurilor profesionale, care fac obiectul prezentului articol, sînt asigurate de unul sau de mai mulţi lucrători desemnaţi, de unul sau de mai multe servicii distincte, indiferent dacă sînt din interiorul sau din exteriorul unităţii. (9) Lucrătorul desemnat (lucrătorii desemnaţi) şi/sau serviciul (serviciile) de protecţie şi prevenire trebuie să colaboreze între ei. (10) În cazul unităţilor în care se desfăşoară activităţi fără pericole de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, conducătorul unităţii poate să-şi asume atribuţiile lucrătorului desemnat dacă acesta a absolvit cursurile de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 49
FACTORUL PARTENERIATULUI SOCIAL COMITETUL PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Atribuţii prevăzute de Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă se aprobă de Guvern, de alte acte normative 50
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Articolul 16. (1) Pentru realizarea dispoziţiilor art. 14 şi art. 15 alin. (1), la nivelul unităţii se constituie comitetul pentru securitate şi sănătate în muncă. (2) Comitetul pentru securitate şi sănătate în muncă se constituie, în baza principiului de paritate, din reprezentanţi ai angajatorului şi, respectiv, ai lucrătorilor. (3) Iniţiator al constituirii comitetului de securitate şi sănătate în muncă poate fi oricare dintre părţi. (4) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă se aprobă de Guvern. 51
ACCIDENTE DE MUNCĂ 52
DINAMICA PRODUCERII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ÎN ANII 2000 -2007 2000 Total accidentaţi în muncă Femei Din care Persoane mai tinere de 18 ani 2002 2003 2004 2005 2006 2007 667 644 606 662 664 652 630 550 144 151 150 209 232 216 179 149 1 2 2 1 - 52 41 41 43 36 40 31 40 Femei 2 2 2 1 1 1 3 2 Persoane mai tinere de 18 ani - - 2 1 - - Accidentaţi mortal Din care 2001 53
Repartizarea accidentaţilor în muncă pe împrejurări Alte activit ăţi de servici i comun ale, social e şi person ale Total Constr ucţii Comer ţ cu ridicat a şi cu amănu ntul Hotelu ri şi restaur ante Trans porturi, depozi tare şi comun icaţii Activi tăţi financ iare Tranz acţii imobil iare Admi nistraţ ie public ă şi apărar e Învăţă mînt Sănăta te şi asisten ţă social ă 10 15 4 1 18 11 9 21 8 20 2 181 20 4 14 - - 2 - 1 3 1 1 1 57 7 71 5 14 4 - 11 1 4 5 - 22 1 156 - - 7 - 1 2 - - - 1 - 2 1 17 - - - 2 5 2 - - - - 3 12 Atac cu premeditare - - - 2 - - 7 1 8 2 27 Contact cu animale şi insecte 2 - - 1 6 - - 1 7 1 - - 1 19 Alte împrejurări 5 1 3 27 9 3 2 1 5 1 4 17 2 - 1 81 39 1 17 177 39 49 12 2 43 14 26 54 14 55 8 550 54 Pescui tul Explo atarea cariere lor Indust ria preluc rătoare Energi e electri că, gaze şi apă 14 - 1 47 Căderea, prăbuşirea, proiectarea materialelor şi obiectelor 4 - 6 Prinderea, lovirea sau strivirea de maşini, utilaje, diferite obiecte etc. 11 - Contact cu obiecte şi substanţe fierbinţi şi nocive, explozii 3 Contact cu curent electric Împrejurări şi cauze Agric ultură şi silvicu ltură Căderea de la înălţime şi de la acelaşi nivel TOTAL
Repartizarea accidentaţilor în muncă pe cauze Împrejurări şi cauze Constr ucţii Hotelu ri şi restaur ante Trans porturi, depozi tare şi comun icaţii Activi tăţi financ iare Tranz acţii imobil iare Admi nistraţ ie public ă şi apărar e Învăţă mînt Sănăta te şi asisten ţă social ă Total Pescui tul Explo atarea cariere lor Indust ria preluc rătoare Energi e electri că, gaze şi apă 33 1 16 151 30 46 11 2 20 5 20 39 11 47 8 440 Agric ultură şi silvicu ltură Comer ţ cu ridicat a şi cu amănu ntul Alte activit ăţi de servici i comun ale, social e şi person ale Dependente executant de Dependente mijloacele producţie de de 3 - - 13 3 3 - - 12 8 2 2 1 2 - 49 Dependente de sarcina de muncă 2 - - 12 2 - - - 8 1 - 11 2 1 - 39 Dependente de mediul de muncă 1 - 1 1 4 - 1 - - - 4 2 - 5 - 19 39 1 17 177 39 49 12 2 40* 14 26 54 14 55 8 547 * TOTAL 55
Repartizarea după vîrstă a accidentaţilor în urma accidentelor de muncă grave şi mortale produse în anul 2008 56
Imagini ce reflectă circumstanţe şi cauze ale unor accidente de muncă 57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE! 79
- Slides: 79