Proiectul Dezvoltarea capacitii instituionale a Ministerului Economiei Comerului

Proiectul „Dezvoltarea capacităţii instituţionale a Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri” – SIPOCA 7 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

EVOLUȚIA PRODUSULUI INTERN BRUT (anul precent=100) 120 104. 2 105. 5 102. 4 % 80 102. 7 101. 1 100. 6 104. 6 100. 1 93 99. 2 103. 5 103. 8 103. 1 103. 6 103. 8 102 105. 2 102. 7 60 40 2005 2010 serie 2011 serie 2012 serie 2013 serie 2014 serie 2015 serie 2016 sem brută brută 1 fata de 2015 sem 1, serie brută PRODUSUL INTERN BRUT VALOAREA ADAUGATA BRUTA INDUSTRIE v PRODUSUL INTERN BRUT A INREGISTRAT CRESTERE FATA DE 2010, TENDINTA PROGNOZATĂ ȘI PENTRU PERIOADA URMĂTOARE q VALOAREA ADAUGATĂ BRUTA INDUSTRIE A INREGISTRAT CREȘTERE FATĂ DE 2012, TENDINTA PROGNOZATĂ ȘI PENTRU PERIOADA URMĂTOARE( Sursa INSSE, CNP) Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

INDICII PRODUCȚIEI INDUSTRIALE (%) SERIE BRUTĂ, 2010=100 180 160 140 152. 6 149. 7 143. 7 140. 4 120 Industrie 100 80 Industria prelucrătoare 60 40 2011 sept 2012 sept 2013 sept 2014 sept 2015 sept 2016 sept • Indicele brut al producției industriale a crescut cu 1, 4%; • Industria prelucrătoare a crescut cu 2, 3% Ramurile industriei prelucrătoare care au determinat creșterea indicelui brut: fabricarea echipamentelor electrice (+14, 8%); fabricarea produselor din tutun (+9, 1%); fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+8, 6%) Perioadă comparatie 2016 septembrie fată de 2015 septembrie Sursa: INSSE, Buletin statistic industrie nr. 9/2016; prelucrare MECRMA Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

EVOLUȚIA INVESTIȚIILOR NETE 40000 35066. 5 35000 Milioane lei 30000 32071. 5 25000 21113. 9 20000 15586. 5 15000 10000 5000 0 2008 2009 2010 Industrie 2011 2012 2013 2014 Industria prelucrătoare Ø INVESTITIILE NETE DIN INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE AU REPREZENTAT CIRCA 65% (2008) DIN TOTAL INVESTIȚII, RESPECTIV 44% (2014) Sursa datelor: Anuarul statistic 2010, 2012, 2014, 2015; PRELUCRARE mecrma Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

COMERȚUL INTERNAȚIONAL AL ROMĂNIEI 70000 60000 57240 50000 Milioane Euro 40000 37437 33725 43583 30000 20000 10000 0 0 ‐ 10000 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 8 luni -8366 ‐ 20000 ‐ 30000 -23515 EXPORT FOB IMPORT CIF DEFICITUL COMERCIAL v Valoarea anuală a exporturilor FOB este în crestere; creșterea fiind de 4% , la 8 luni 2016 comparativ cu aceeasi perioadă 2015 v Valoarea anuală a importurilor CIF este în creștere; creșterea fiind de 6, 8% , la 8 luni 2016 comparativ cu aceeasi perioadă 2015 v Deficitul comercial este mai mare decât cel din 2015 – 8 luni INSSE date provizorii Buletin statistic lunar nr 9/2016; anuar statistic 2010 -2015 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI 1800 1600 MII PERSOANE 1400 1606 1361. 6 1342 1154 1200 1000 800 600 400 2008 2009 2010 Industrie 2011 2012 2013 2014 2015 dec 2016 sept Industria prelucrătoare • NUMĂRUL SALARIAȚILOR DIN INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE REPREZINTĂ CIRCA 84% DIN TOTALUL ANGAJATILOR DIN INDUSTRIE Sursa datelor INSSE anuare statistice 2010 -2015, buletinul statistic industrie nr. 9/2016 - date operative; prelucrare MECRMA Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

SECTOARE ECONOMICE CU POTENŢIAL DE SPECIALIZARE INTELIGENTĂ Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

VALOARE ADĂUGATĂ BRUTĂ (2014) 2% 2% 3% 2% 6% 6% 3% 73% Turism si ecoturism Lemn si mobila IT&C Sanatate Altele 3% Textile Automotive Industria alimentara Energie si mediu Sursă date: Anuarul Statistic al României, 2015; prelucrare proprie Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

NUMĂR ANGAJAȚI (2014) 3% 5% 4% 69% Turism si ecoturism Automotive Sanatate 4% 3% 4% 7% 1% Textile IT&C Energie si mediu Lemn si mobila Industria alimentara Altele Sursă date: Anuarul Statistic al României, 2015; prelucrare proprie Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Sursă date: Anuarul Statistic al României, 2015; prelucrare proprie Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Sursă date: Anuarul Statistic al României, 2015; prelucrare proprie Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

INDICII PRODUCȚIEI INDUSTRIALE (2015/2014) 101. 3 iu . ed t. . m de au to En er gi e și lo r le cu hi ve el us od re a pr Fa br ica a re ica . . . rm fa or re ica br Fa 110. 3 98. 4 ac eu ilă m de a pr a şi ei rti hâ a re ica ob o. el us od m le a re ra el uc 107. 9 . . i nu fa r; lo ei pi Pr br cir bă Tă lu b c. . . a re isa ea şi f in el or tic ol ar a re ica br îm de or el us od pr a re ica br Fa br ă til e tu n di or el us od pr a re te x ilo ur ut bă a re ica br tu n r ă ta r en ica br Fa Fa 108. 6 98 94. 6 92. 6 90. 8 Fa 105. 2 al im ria st du In 120. 2 110 Fa 140 120 100 80 60 40 20 0 Sursă date: Anuarul Statistic al României, 2015; prelucrare proprie Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

TURISMUL, O INDUSTRIE DE SERVICII Turismul în sens larg poate fi considerat ca una dintre cele mai mari şi cele mai dinamice industrii din economia mondială si prezinta urmatoarele forme: turismul de afaceri, turismul cultural, turismul de loisir si recreere, turismul de transit, ecoturism. Turismul in cifre (2015) • capacitati de cazare turistica in functiune (locuri‐zile): 81 mil. • sosiri in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare (numar de sosiri): 9, 8 mil. • innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare (innoptari): 23, 4 mil. • numar sosiri vizitatori straini (persoane): 9, 3 mil. ANALIZA SWOT a Romaniei, ca atractie turistica 1. Puncte Tari (potential natural, potential antropic, dezvoltare si diversificare capacitati de cazare si alimentatie, crearea de produse noi turistice, potential balnear) 2. Puncte Slabe (slaba dezvoltare a serviciilor, lipsa unei inftrastructuri apropiate de nivelul Europei, lipsa utilitatilor, lipsa investiitilor de punere in valoare a monumentelor, promovare defectuoasa) 3. Oportunitati (pozitia geopolitica, intrarea in NATO, siguranta, valorificare relatii de cooperare) 4. Amenintati (deteriorare situatie economica a tarilor Europei, variatii cotatii petroliere, globalizare). • Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

INDUSTRIA TEXTILA SI PIELARIE • Numarul intreprinderilor active: 48090 in industria prelucratoare, din care: 1312 fabricarea produselor textile, 4585 - Fabricarea articolelor de imbracaminte, 1567 Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinerie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor. • Puncte tari: Tradiția îndeungată a ramurii economice; Forţă de muncă stabilă, bine pregătită pe specificul acestor industrii, prețuri de producţie competitive; Forţa de munca tanara cu abilitati de a utiliza echipamente digitalizate • Puncte slabe: Lipsa materiilor prime autohtone; Lipsa dezvoltarii la nivel national/regional a lanturilor de valori cu implicarea managerilor profesionisti, furnizori de formare profesionala, designarii de produs calificati • Oportunitati: Forţa de munca disponibila cu vârste sub 30 ani, care se poate califica la locul de munca; programe de calificare cu finantare din fonduri europene; • Amenintari: Resursă foarte redusă de materii prime autohtone; Creşterea costurilor de producţie, determinate de respectarea indicatorilor de mediu; Concurenţa agresivă din partea produselor de provenienţă asiatică. Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

INDUSTRIA LEMNULUI ȘI A MOBILEI • Sector tradițional, dominat de IMMuri (două bazine principale de recoltare forestieră, prelucrare și producție: zona Centru și zona Nord‐Est); • Cifre: - 3. 5% contribuție la PIB - 185000 salariați (3. 77% la nivel național) - 4. 36 mld EUR exporturi (8. 31% la nivel național); • Puncte tari și oportunități: potențial silvic important, nivel de pregătire al forței de muncă relativ ridicat, dezvoltarea infrastructurii forestiere, finanțări naționale și europene (PNDR), internaționalizarea firmelor românești din domeniu; • Puncte slabe și amenințări: neclarități în ceea ce privește propietatea, restituirea și gestionarea pădurilor, valoare adăugată brută/salariat mică comparativ cu alte industrii, inovarea și transfer tehnologic insuficient, concentrarea cererii în jurul unor producători mari ce dispun de capacități largi de exploatare. Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

INDUSTRII CREATIVE • • • Sectoarele culturale și creative au un rol major în dezvoltarea economică și socială, prin promovarea si răspândirea inovării si în alte sectoare; domenii: publicitate, arhitectură, arte și antichități, meșteșuguri, design, modă, film, video și fotografie, software, jocuri electronice, muzică și artele spectacolului, activitatea editurilor (cărţi, reviste, ziare), a bibliotecilor, a muzeelor, radio şi televiziune. Industriile culturale și creative din Romania reprezenta circa 6% din PIB Activitățile creative sunt concentrate preponderent in București‐Ilfov, pe locul 24 la nivelul UE, cu peste 12. 000 de firme (69, 42% cifra de afaceri municipiul București/cifra de afaceri România); o pondere importanta o au si industriile creative din judetele Cluj, Timiș, Brașov, Iași Creativitatea specifică românilor trebuie asociata cu competenta managerială, know‐ how şi pragmatism Este important ca industriile creative să-și apere drepturile de proprietate intelectuala, contrafacerea fiind o problemă gravă; "exodul creierelor" si al "creativilor" este un alt fenomen negativ care le afecteaza Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

INDUSTRIA AUTOMOTIVE SI COMPONENTE • • • nivel european industria auto ocupa locul 4 intre industriile manufacturiere, privind valoarea adaugata. Industria auto genereaza 8, 9% din valoarea adaugata a industriilor manufacturiere si angajeaza 7, 24% din personal. Industria auto este un sector de importanta nationala, prin numarul de salariati si prin cifra de afaceri, cu localizari in toate zonele tarii si cu un mare potential de dezvoltare. Vectorul de dezvoltare principal a fost programul Renault pentru Romania. Industria auto locala a urcat de la o cifra de afaceri de 8 miliarde de euro in 2009 la 18 miliarde de euro in 2014. Peste 600 de producatori de componente sunt prezenti pe piata locala, au peste 200. 000 de salariati si afaceri cumulate de 12, 6 miliarde de euro. Circa 20% din toate exporturile Romaniei se fac de catre industria auto. Contributia in PIB a sectorului auto a fost de 12% la nivelul anului 2014. La Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

TEHNOLOGIILE INFORMATIILOR SI COMUNICATII (TIC) Context european‐documente relevante: . Agenda Digitala pentru Europa si Platforma de specializare inteligentă tematică pentru modernizarea industrială si Comunicarea 180 final din 19 aprilie 2016 (Industria TIC UE contribuie cu 4% la PIB-ul UE și angajează mai mult de 6 mil. pers); Context national si regional‐documente relevante: Strategia Nationala pentru Competitivitate 2015 -2020; Strategia Nationala de CDI 2014 -2020; Strategia Romania Competitiva; Strategia Nationala privind Agenda Digitala pentru Romania 2020 Romania 2014 (19499 întreprinderi active, din care 1185 cu capital integral privat; contributie la PIB 5, 2 %; 148 mii pers. angajate TIC; Bucuresti-loc 8 pentru atractivitate in ITC in Europa; 16 clustere in TIC) Analiza SWOT industrie TIC Romania Puncte tari(traditie, dinamism, domenii conturate, personal calificat etc) Puncte slabe(finantare insuficienta a CDI, abilitati digitale insuficiente etc) Oportunitati (clustere si orase inteligente, proiecte europene etc) Amenintari/constrangeri (fonduri reduse investitii, fraude si crime informatice etc) Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

INDUSTRIA AGROALIMENTARA • • • Sectorul productiei de alimente si bauturi din Romania, cu o cifra de afaceri evaluata la aproximativ 11 miliarde de euro anual, realizeaza în fiecare an 8, 72 milioane de tone de produse alimentare. La nivelul anului 2008, exporturile de produse alimentare, bauturi si tutun totalizau 1. 5 miliarde euro si reprezentau 4, 7% din totalul exporturilor Romaniei. In 2015, exporturile de produse alimentare, bauturi si tutun totalizau 4. 8 miliarde de euro si contabilizau 8, 8% din totalul exporturilor Romaniei. Importurile de produse agroalimentare au atins in 2015 pragul de 5, 35 miliarde euro. După ce redusese deficitul comercial existent în sectorul agroalimentar în perioada 2013 – 2014, România a revenit pe minus in 2015, inregistrand un deficit de 550 milioane euro. Industria alimentara asigura peste 180. 000 de locuri de munca, adica 11, 6% din numarul total de angajati din industria romaneasca si 2, 1% din totalul fortei de munca din Romania. Industria alimentara reprezinta unul dintre putinele sectoare economice in care ponderea capitalului romanesc depaseste 60%. Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

SĂNĂTATE ȘI PRODUSE FARMACEUTICE v Sănătatea este un stimulent al creșterii economice Prosperitatea economică și productivitatea muncii depind de existența unei populații sănătoase v Sectorul farmaceutic aduce o contribuție importantă la bunăstarea cetățenilor la nivel european și global, prin: § asigurarea disponibilității medicamentelor, § aportul la creșterea economică, § crearea durabilă de locuri de muncă. v Sectorul farmaceutic poate fi caracterizat astfel: § puternic globalizat și ierarhizat de EUROSTAT în grupa ”High Tehnology” § foarte reglementat și axat pe activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare, § unul dintre principalii utilizatori ai sistemului de brevetare, § dispune de: o bază solidă de cercetare, sistem de educație renumit și forță de muncă cu înaltă calificare v Sectotul farmaceutic din România în cifre (anul 2015): 120 companii producătoare active; 9295 salariati; cifră de afaceri - 3. 735 milioane lei; productivitatea a muncii circa 402 mii lei/salariat; rata rentabilității financiare 12, 84. Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

ENERGIE și MEDIU Eficiența energetică – importantă prin efectele asupra competitivității economice și de limitare a impactului de mediu. � - eficiența energetică a industriei raportată la valoarea adăugată brută a crescut, în 2015, cu 23% față de anul 2000. Intensitatea energetică a economiei României în 2014 era de 95% din media UE. În perioada 2007‐ 2014, scăderea intensității energetice raportat la PIB a fost de 27%. � - creșterea eficienței energetice prin investiții în tehnologie ‐ ex. scutirea parțială a sectoarelor cu intensitate ridicată a consumului de energie de la plata certificatelor verzi, în schimbul investiției în măsuri de eficiență energetică (46 societăți beneficiare în anul 2016). � România și-a îndeplinit angajamentul european pentru 2020 de a crește ponderea de SRE la 24% din consumul brut de energie finală, atingând pentru acest indicator nivelul de 26, 3% în 2015 ca rezultatul unei creșteri rapide a producției, în special în microhidrocentrale, centrale electrice eoliene și fotovoltaice, ca efect al subvenției prin schema certificatelor verzi. � România a redus în 2015 emisiile de GES cu 54% față de 1990, mult peste nivelul mediu de 20% stabilit ca țintă UE 28 pentru 2020 și de 40% pentru 2030, în special ca rezultat al procesului de transformare a sectorului industrial. � Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

BIOECONOMIA (AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ, PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ), BIOFARMACEUTICĂ ŞI BIOTEHNOLOGII) Utilizeaza resurse biologice regenerabile (mare/uscat- culturi, paduri, pesti, animale, microorganisme) pt a produce alimente, materiale, energie in mod durabil, sustenabil Context european: Strategia “A Bioeconomy for Europe” (mai mult din mai putin, inclusiv din deseuri, economie circulara, societate post-petrol); Strategii ale SM (Germania, Olanda, Finlanda, Suedia, UK); “Bioeconomy Observatory” Context national si regional: SNC 2015 -2020; SNCDI 2014 -2020 domeniu de SS; POC Axa 1 defineste subdomenii; 22 clustere in domeniu si in domenii conexe SWOT‐ 3 piloni: Alimente si alimentatie; Bioproduse; Bioenergie inclusiv biocombustibili Puncte tari: Potential al SM ale Europei Centrale (know-how) si de Est (materii prime); Pondere mare sectoare specifice in PIB; Bune practici in SM Europa Centrala Puncte slabe: Lipsa mapping, date statistice specifice/agregate, lanturi de valoare Oportunitati: Rezultate CD ex. economia circulara, eficienta energetica; Clustere Amenintari/constrangeri: Investitii initiale mari; Securitate aprovizionare cu MP; Acceptare; Disputa bioeconomie vs sisteme clasice, disponibilitate terenuri etc. Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Vă mulțumim! Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European