PROIECTAREA DIDACTIC Repere teoretice i practice Ce trebuie

PROIECTAREA DIDACTICĂ Repere teoretice şi practice

Ce trebuie să pregătesc pentru o lecţie? ? ? La ce trebuie sa mă gândesc? În ce ordine?

mediu de învăţare scopuri/ obiective teme, conţinuturi resurse informaţionale strategii de predare timp metode şi tehnici de învăţare mijloace de învăţământ evaluare aşteptări caracteristicile cursanţilor gruparea cursanţilor

Forma de organizare a activităţilor de predare şi învăţare activităţi frontale individuale grupale

Derivarea obiectivelor educaţionale Societatea (ideal social) Politica educaţională Ideal educaţional Nevoia de educaţie Scopuri generale educaţiei Obiective educaţionale Ob pe niveluri de pregătire Ob pe tipuri şi profile de pregătire Ob gen şi specifice ale disc. de învăţământ Ob. educaţionale care nu se operaţionalizează Obiective operaţionale

Obiectivele educaţionale • Sarcini particulare, mai analitice, mai concrete ale procesului educaţional, derivate din scopuri. • Au diferite grade de generalitate (pot fi de nivel general, mediu şi operationale adică obiective concrete, specifice secvenţelor instructiv-educative limitate).

MODELE TAXONOMICE ~ Tip de comportament care se formează sau dimensiunea personalităţii care se transformă • domeniul cognitiv (Bloom, D’Hainaut) • domeniul psihomotor (Dave, Simpson) • domeniul afectiv (Krathwohl)

Taxonomia lui Bloom

Corelaţia ob. -tipuri de acţ. -metode Obiective Tipuri de acţiuni/ verbe Metode didactice Învăţarea a defini, a distinge, a Lectura, observaţia conceptelor asimila, a recunoaşte directă, expunere Învăţarea regulilor a sintetiza, a deduce, Convorbire euristică, a formula, a modifica, dezbatere, exerciţiu, a demonstra, a defini, studiu de caz a clasifica Formarea de deprinderi a exersa, a executa, a efectua, a construi Exerciţiu, experiment, exerciţii aplicative, elaborarea de proiecte

Operaţionalizarea obiectivelor didactice • Orice activitatea de proiectare didactică trebuie să definească operaţional obiectivele pedagogice. • Obiectivele vor fi comunicate celor care sunt instruiţi deoarece acestea orientează învăţarea şi o motivează.

Operaţionalizarea • Transpunerea, respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice şi a acestora în obiective concrete, prin precizarea unor componente cognitive şi/ sau psihomotorii direct observabile şi măsurabile.

3 criterii de operaţionalizare – Bîrzea 1. să precizeze modificările cantitative/ calitative ale capacităţilor celor care învaţă; 2. să precizeze situaţiile de învăţare sau condiţiile de învăţare care determină modificările educative preconizate (solicitate); 3. să specifice nivelul realizării (parametrii, dimensiunile precise/ concrete ale modificărilor enunţate în obiectiv.

R. Mager 1. Denumirea comportamentului observabil; 2. Enunţarea condiţiilor în care se va exersa şi se va demonstra atingerea (schimbarea) comportamentului preconizat în prima specificaţie (a); 3. Criteriul de reuşită (ca "nivel de performanţă acceptabilă");

OBIECTIVE Sarcina sau acţiunea observabilă Condiţii sau context Standard sau nivelul de atingere al obiectivului

G. de Landsheere 1. Subiectul care va produce comportamentul; 2. Comportamentul observabil care se va obţine/care este aşteptat (capacitatea formată); 3. Performanţa care se realizează cu ajutorul comportamentului; 4. Condiţiile (interne şi externe) de învăţare în care se va produce comportamentul; 5. Nivelul performanţei standard (sau criteriile de reuşită minimal acceptabilă);

Metoda cubului • Cowan & Cowan în 1980 • strategie de predare dezvoltată pentru a studia o temă din perspective diferite

OBIECTIVE OPERAŢIONALE - Descrie - Cum arată? Compară: Cu ce seamănă şi de ce diferă? Asociază - La ce te face să te gândeşti? Analizează - Din ce e făcut? Aplică - Cum poate fi folosit? Argumentează pro sau contra - E bun sau rău? De ce?

TABELE DE SPECIFICAŢII obiective Unitate de conţinut cunoaştere înţelegere aplicare rezolvare de probleme total Proiectarea lecţiei Forme de organizare a activităţii Modele taxonomice Operaţionalizarea ob. didactic Analize ob. /proiecte Cubul Analiză tabele de specificaţii TOTAL % % 100%

PROIECTAREA DIDACTICĂ Alte câteva repere practice Motto : “Secretul unei bune improvizaţii este o bună pregătire, pentru că ideile cele mai bune vin după o intensă, generală pregătire pentru ele” (Kotarbinski)

Câteva întrebări şi informaţii care vor călăuzii în continuare expunerea dar şi câteva puncte de vedere : 1. Ce înseamnă “a proiecta” ? 2. Ce proiectaţi dvs. în mod concret ? 3. Cum procedaţi şi de ce ? 4. Există diferenţe între proiectarea unei lecţii pt. adulţi şi a unei lecţii pt. studenţi (elevi, şcoli postliceale) ?

Diferenţele în proiectarea didactică a lecţiilor pentru adulţi provin din următoarele idei cu valoare de principii în andragogie: ( Andragogia= “arta şi ştiinţa de a-i ajuta pe adulţi să înveţe”) M. Knowles, 1984)

Ideea 1. Independenţa adultului, autodirecţionarea. Consecinţe în proiectare Proiectarea de situaţii educative în care adultul să nu se simtă “elev” ci să se autodirijeze în procesul de învăţare.

Ideea Consecinţe în proiectare Cunoaşterea acestei 2. Experienţa acumulată experienţe şi utilizarea ei în momentul de adult ca sursă şi resursă în învăţare şi proiectării cursului/lecţiei. formarea continuă.

Ideea Consecinţe în proiectare 3. Adultul se angajează în învăţare când simte nevoia să ştie ceva nou, să-şi îmbogăţească cunoştinţele, capacităţile. Proiectarea pe baza nevoilor de pregătire ale publicului adult, nu doar pe ceea ce consider eu, ca profesor, interesant.

Ideea Consecinţe în proiectare 4. Adulţii nu sunt centraţi pe conţinutul învăţării ci pe rezolvarea de probleme, au scopuri practice. Proiectarea de situaţii care presupune rezolvarea unor sarcini, probleme ce decurg din activităţile profesionale practice.

Alte idei şi consecinţe în planul proiectării : 1. Învăţarea la adulţi presupune şi o restructurare a cunoştinţelor sau a unor modele cognitive şi comportamentale. ( Când proiectez ar trebui să fac astfel încât nu doar să adaug cunoştinţe ci să acţionez pentru a le transforma pe cele deja existente sau comportamentele deja existente)

Alte idei şi consecinţe în planul proiectării : 2. Învăţarea în cadrul şcolii este de obicei decontextualizată. ( Proiectarea ar trebui să favorizeze transferul celor învăţate în clasă…în viaţa profesională)

Alte idei şi consecinţe în planul proiectării : 3. Învăţarea de competenţe (un deziderat). ( Proiectez astfel încât să-l ajut pe adult să dobândească acele competenţe necesare unei situaţii specifice )

Alte idei şi consecinţe în planul proiectării : 4. Proiectarea situaţiilor educative să o realizez având în minte un proverb chinezesc care spune : “Cine aude uită, cine vede îşi aminteşte, cine face, ştie”

O completare la ideea anterioară : 5. Atenţia este reţinută astfel: 10% din ce citim : 20% din ce auzim : 30% din ce vedem : 50% din ce auzim şi vedem : şi 80% din ce spunem : 90% din ce spunem şi facem : şi

6. Când proiectez o lecţie trebuie să ofer cursantului acces la informaţiile pe care i le propun. 7. În activitatea de proiectare să am în vedere conceptul de “Sine” (percepţia, imaginea de sine a adultului) – proiectez şi mai ales desfăşor practic activitatea astfel încât imaginea de sine a adultului să fie ridicată, cursanţi nu trebuie umiliţi, ridiculizaţi, nu ne adresăm necorespunzător, fără respect.

ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII : Faza I : Pregătirea de dinaintea lecţiei : 1. Scopuri – Ce îmi propun 2. Conţinut (studierea cât mai multor surse bibliografice referitoare la temă şi structurarea conţinutului în funcţie de obiective şi nevoile de pregătire ale cursanţilor). 3. Cunoaşterea publicului ţintă şi a nivelului de pregătire la disciplina predată.

Întrebare : “ Cum poate fi structurat conţinutul atunci când publicul ţintă este eterogen? ” (Exemplu : Cei cu pregătire de bază în domeniul ştiinţelor juridice şi cei care au pregătire socio-umană: )

ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII : Faza II : Planificarea şi desfăşurarea lecţiei : 1. Stabilirea datei, orei, locului, timpului afectat. 2. Alegerea strategiei didactice (metode, procedee, mijloace tehnice utilizate). 3. Structurarea şi prezentarea conţinutului în manieră atractivă, eventual interactivă. 4. Alegerea modalităţilor de evaluare.

ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII : Faza III : Activităţi desfăşurate la sfârşitul lecţiei : 1. Scurte sinteze (realizate de profesor sau de cursanţi, pe grupe de lucru). 2. Obţinerea de feed-back de la auditoriu. 3. Timp destinat întrebărilor venite din partea cursanţilor, clarificării anumitor aspecte neînţelese.

SUGESTII PRIVIND ORGANIZAREA CONŢINUTULUI : (după Caffarella, 2002) 1. Începeţi prin a afla şi revizui ceea ce ştiu cursanţii despre subiectul discutat. 2. Introduceţi subiectul discutat într-un cadru mai larg şi explicaţi felul în care îl poate ajuta ceea ce învaţă în activitatea practică. 3. Prezentaţi conceptele cheie, ideile, termenii şi apoi recapitulaţi-le pe tot parcursul lecţiei prin exemple diverse.

4. Exploataţi ideile cu care sunt familiarizaţi şi apoi treceţi la cele mai dificile. 5. Treceţi de la cel “mai important” la “cel mai puţin important”. 6. Mergeţi de la simplu la complex. 7. Nu încărcaţi lecţia cu idei şi/sau abilităţi greu de învăţat. 8. Oferiţi activităţi instructive practice care să permită transferul cunoştinţelor în diferite contexte şi care să permită integrarea lor într-un sistem coerent, logic.