Proiectarea didactic din perspectiva metodelor interactive Nu v

Proiectarea didactică din perspectiva metodelor interactive ”Nu vă mândriţi cu predarea unui număr mare de cunoştinţe. Stârniţi numai curiozitatea. Mulţumiţi-vă să deschideţi minţile, nu le supraîncărcaţi. Puneţi în ele scânteia”. Anatole France MATERIAL REALIZAT DE: Învăţătoare: Oprea Simona Adina Grup Şcolar “Sfântul Gheorghe” Sângeorgiu de Pădure Judeţul Mureş

VALENŢELE FORMATIVE ALE METODELOR ACTIVE ŞI INTERACTIVE contribuie la dezvoltarea gândirii critice stimulează creativitatea implică activ elevii în învăţare se axează pe învăţarea independentă şi prin colaborare elevul îşi asumă responsabilitatea faţă de propria învăţare îşi formează opinii argumentate extrage idei din surse diferite învaţă să respecte părerile colegilor

METODE ŞI TEHNICI DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ 1. EVOCARE: brainstorming-ul; ciorchinele; predicţia; discuţia de grup; gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi; ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat; chestionarea 2. REALIZAREA SENSULUI predarea reciprocă; mozaicul; jurnalul dublu; tehnica Sinelg; diagrama Venn 3. REFLECŢIE discuţia în perechi; discuţia în grup; tehnica Sinelg; metoda cubului; cvintetul; scrierea liberă; diagrama Venn; ciorchinele revizuit ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat

Metoda Pălăriilor Gânditoare (“Thinking Hats”) “Dacă interpretezi rolul unui gânditor, poate chiar vei deveni unul. . “ Edward de Bono

Prezentarea metodei Acest nou tip de metodă de predare – învăţare este un joc în sine. Copiii se împart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie bogat, iar cele şase pălării să fie frumos colorate, să-i atragă pe elevi. Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Bineînţeles că rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Fiecare culoare reprezintă un rol.

Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul: Pălăria albă: este obiectivă asupra informaţiilor; este neutră; Pălăria roşie: lasă liber imaginaţiei şi sentimentelor; este impulsivă; poate însemna şi supărare sau furie; reprezintă o bogată paletă a stările afective; Pălăria neagră: exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata; oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie; reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste;

Pălăria galbenă: oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei; culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul; este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic; Pălăria verde: exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă; este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare; Pălăria albastră: exprimă controlul procesului de gândire; albastru a rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător; supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii; este preocuparea de a controla şi de a organiza;

Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile. - Pălăria poate fi purtată individual sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie, fiind conştienţi de faptul că: pălăria albastră clarifică pălăria albă informează pălăria verde generează ideile noi pălăria galbenă aduce beneficii pălăria neagră identifică greşelile pălăria roşie spune ce simte despre

Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi: pălăria albă – pălăria roşie pălăria neagră – pălăria galbenă pălăria verde – pălăria albastră Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informaţiilor, sentimentelor, judecăţilor, atitudinii pozitive, creativităţii, controlului. Un exemplu de întrebări/ comportamente posibile în acest joc sunt:

Pălăria albă roşie galbenă neagră Ce informaţii avem? Ce informaţii lipsesc? Ce informaţii am vrea să avem? Cum putem obţine informaţiile? Punându-mi pălăria roşie, uite cum privesc eu lucrurile. . . Sentimentul meu e că. . . Nu-mi place felul cum s-a procedat. Pe ce se bazează aceste idei? Care sunt avantajele? Pe ce drum o luăm? Dacă începem aşa … sigur vom ajunge la rezultatul bun! Pălăria albastră Pălăria verde Care sunt Putem să erorile? rezumăm? Şansa succesului este dacă … Ce ne împiedică? La ce riscuri ne expunem? Ne permite regulamentul? Care e următorul pas? Cum poate fi altfel atacată problema? Care sunt Putem ideile principale? face asta şi în alt mod? Găsim şi o altă explicaţie?

Desfăşurare Pălăria albastră – este liderul, managerul, conduce jocul. Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului. Pălăria roşie – este psihologul care îşi exprimă sentimentele faţă de personajele întâlnite. Pălăria neagră – este criticul, este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii alternative. Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, creează finalul.

Text suport “Crăiasa Zăpezii” de H. C. Andersen Pălăria albă: Informează Despre ce este vorba în textul “Crăiasa Zăpezii”? Pălăria roşie: Spune ce simţi Ce îţi place cel mai mult din text? De ce? Pălăria neagră: Aspecte negative De ce s-a speriat băieţelul? Pălăria galbenă: Aspecte pozitive Cum descrie bunica iarna? Pălăria verde: Generează idei noi Imaginează-ţi un dialog cu Crăiasa Zăpezii! Pălăria albastră: Clarifică Adresează colegilor tăi o întrebare din text!

AVANTAJE ŞI LIMITE ALE METODELOR ACTIVE ŞI INTERACTIVE AVANTAJE: au un caracter formativ; valorifică experienţa proprie a elevilor; îi determină să caute şi să dezvolte soluţii pentru diverse probleme; le dezvoltă răspunderea individuală şi de grup; echilibrează efortul cadrului didactic şi al elevului; favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor; dezvoltă gândirea critică, logică şi independentă, solicitându-i pe elevi să facă reflecţii şi judecăţi de valoare, să compare şi să analizeze situaţii date. DEZAVANTAJE: reclamă un număr mare de ore de pregătire a din partea cadrului didactic; necesită eforturi de proiectare, de timp, materiale şi măsuri speciale de diminuare a riscului de a apărea situaţii neprevăzute, care ar distruge întreaga activitate; • aceste metode sunt mult mai obositoare atât pentru elev cât şi pentru cadrul didactic din cauza agitaţiei care se creează; dezavantaje de ordin evaluativ; pot să apară fenomene de “contagiune” între răspunsuri; trebuie introduse elemente de creativitate în aplicarea acestor metode pentru a evita devalorizarea lor prin repetiţie.

CE AU C ŞTIGAT ELEVII? dorinţa de perfecţionare; capacitatea de a-şi asuma responsabilităţi; posibilitatea de a înţelege unde au greşit şi de a-şi corecta din mers greşelile; au învăţat să abordeze corect subiecte din diverse domenii; să ia atitudine; să facă observaţii în cunoştinţă de cauză; să nu se exprime când nu ştiu sau nu au nimic de spus; au învăţat că pentru realizarea unor sarcini de grup au nevoie unii de alţii. CE AM C ŞTIGAT EU? am câştigat satisfacţie profesională; încredere că pot face lucruri mai bune; un anume tip de experienţă; capacitatea de a reflecta la ceea ce se întâmplă în timpul orelor de curs, la felul cum predau, cum evaluez, reflecţia fiind extrem de importantă pentru procesul de autoreglare a predării şi învăţării; am învăţat să realizez conexiuni între experienţele de la clasă şi cele din viaţa personală a elevilor; să le acord consideraţie pentru efortul depus, încurajându-i prin aprecieri verbale.