Programa colar pentru Limba modern clasa a Va

Programa școlară pentru Limba modernă clasa a V-a Noutăți

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Crearea unor premise pentru o concepţie curriculară unitară şi coerentă la nivelul întregului învățământ preuniversitar. În ciclul gimnazial este continuat modelul de proiectare curriculară pe competențe implementat deja în învățământul primar. Structurarea din perspectiva modului în care disciplina de studiu (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă -intensiv) poate contribui la realizarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu. Existența unei programe comune pentru Limba modernă 1 (L 1 - nivel A 2+), respectiv Limba modernă 2 (L 2 - nivel A 1+). Progresia achizițiilor de comunicare de la o clasă la alta reflectă structurarea nivelurilor de referință menționate mai sus. Enunțurile competențelor specifice sunt reformulări la infinitivul lung al descriptorilor europeni.

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Contribuţia printr-o serie de enunțuri stipulate la nivelul competențelor specifice la dezvoltarea sensibilizăriiși exprimării culturale, atât în contextul culturii proprii cât și al spațiului cultural vehiculat de limba modernă studiată. În această privință, rezultatele așteptate relevă interdependența dintre achiziții de comunicare și achiziții (inter)culturale. Propun interconectarea dintre competențele cheie și achizițiile specifice. Pe lângă competențele digitale și de sensibilizare și exprimare culturală, programele vizează competențele sociale și civice prin diversele enunțuri de interacțiune, spiritul de inițiativă și antreprenoriatul printr-o varietate de proiecte (care includ și elemente de matematică, științe și tehnologii, ca bază sau obiectiv de documentare/ realizare practică/ context de comunicare).

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Centrarea pe competenţe de comunicare şi nu pe conţinuturi lingvistice specifice, acestea din urmă fiind privite ca bază de operare pentru dezvoltarea competenţelor. Definirea competenţelor finite în perspectivă europeană ca ansambluri structurate de cunoştinţe, abilități şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale. În această perspectivă, formulările atitudinale sunt incluse alături de accentele cognitive. Altfel spus, atitudinile de comunicare se asociază deprinderilor de comunicare în seturi coerente de achiziții.

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Sunt adecvate instrumentelor digitale, noilor media și, în general, aplicațiilor prin formulările unor competențe, prin activitățile de învățare sugerate, prin exemplele de sarcini de lucru prezentate detaliat în secțiunile specifice pentru fiecare limbă modernă și prin listele de link-uri utile recomandate. Integrarea TIC în formularea achizițiilor de comunicare la limbi moderne aduce un plus de actualitate, de motivare pentru învățare și de context semnificativ pentru tineri. Includ recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile didactice şi la metodele care contribuie predominant la realizarea competențelor. Sugestiile metodologice, de mare diversitate (pentru a putea fi adaptate într-o varietate de contexte), stimulative pentru elevii de azi, au rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei școlare pentru realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Programele pentru L 1 și L 2 oferă precizie din perspectiva rezultatelor așteptate, prin raportare la un referent internațional acceptat, iar aceasta are loc în fapt, prin achizițiile stipulate și nu doar declarativ prin menționarea în Nota de prezentare. Existența unei programe pentru Limba modernă 1 – studiu intensiv, construită pentru a asigura progresia achiziției de comunicare în 4 ore pe săptămână (conform Precizărilor 44961/25. 10. 2016) de la nivelul A 1 (structurat la finalul învățământului primar) până la B 1 (la finalul gimnaziului). Programa pentru studiul intensiv oferă o progresie accelerată a achiziției de comunicare în raport cu L 1 care să justifice timpul dedicat din CDS de către elevii care au optat pentru această variantă. Studiul intensiv beneficiază de un standard național racordat în mod explicit la referentul european.

Structura programei şcolare cuprinde: o notă de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi, activități şi sugestii metodologice. Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale elevului. Ele sunt urmărite pe întreg parcursul ciclului gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut. Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţe specifice şi conţinuturi. Competențele prevăzute pentru fiecare an de studiu sunt corelate cu o varietate de exemple de activități de învățare. În acest context, cadrele didactice au libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competenţele specifice (aceste enunţuri sunt orientative). Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor specifice. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în cadrul învățământului preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări eficiente, în baza programelor și planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul inițial al beneficiarilor primari ai educației și contextul în care urmează a se desfășura activitățile de predare-învățare-evaluare programate, este o obligație elementară a fiecărui cadru didactic. Proiectarea demersului didactic presupune: 3. 1. lectura personalizată a programelor şcolare; 3. 2. planificarea calendaristică; 3. 3. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare). Lecturarea programei se realizează “pe orizontală” în următoarea succesiune: Competenţe generale – Competenţe specifice - Conţinuturi – Activităţi de învăţare

Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în care acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial al elevilor (stabilit prin teste predictive la începutul anului școlar), contextului obiectiv (socio-economic) și contextului motivațional specific unității școlare și comunității locale în ansamblu. Din acest motiv, prezentarea acestor planificări nu are ca scop preluarea lor de către cadrele didactice în forma prezentată, ci stimularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii, prin prelucrarea și adaptarea de către profesor, prin contextualizare la specificul fiecărei clase sau grupe de elevi. Coordonatorii comisiilor metodice, metodiștii și inspectorii şcolari pentru limbi moderne vor îndruma cadrele didactice în direcția adaptării planificărilor la situația demonstrată de testele predictive și la contextul local.

În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de obligativitatea respectării programelor, nu a unui manual anume. În cazurile în care manualele folosite nu acoperă în întregime programa sau conțin elemente suplimentare față de programă, cadrele didactice își vor realiza în așa fel planificarea, încât să se asigure acoperirea programei, în vederea atingerii nivelurilor de competențe prevăzute, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). Planificările vor cuprinde, totodată și detalieri privind resursele procedurale eficiente, precum și materialul didactic adecvat. Segmentul de evaluare va fi tratat cu multă atenție, vizând și pregătirea elevilor în vederea evaluărilor prevăzute de LEN.

Din punct de vedere formal, Planificarea anuală are anumite elemente de specificitate și poate fi realizată potrivit rubricaţiei de mai jos: Unitatea Competenţe de învăţare specifice vizate Conţinuturi Număr de ore Săptămâna Observaţii

O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care următoarele caracteristici: - determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor competenţe specifice; - este unitară din punct de vedere tematic; - se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp; - se finalizează prin evaluare. Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura personalizată a programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare.

Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare poate fi realizat potrivit modelului de mai jos: Conținuturi (detalieri) Competențe specifice Activități de învățare Resurse Evaluare [se menționează detalieri de conținut care explicitează anumite parcursuri] [se precizează numărul criterial al competențelor specifice din programa școlară] [vizate/recoman date de programa școlară sau altele adecvate pentru realizarea competențelor specifice] [se precizează resurse de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei] [se menționează metodele, instrumentele sau modalitățile de evaluare utilizate]

Explicit sau implicit, în programa şcolară pentru disciplina Limbă modernă (L 1, L 2 şi intensiv) sunt formulate recomandări referitoare la evaluare. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare- învăţare şi în deplină concordanţă cu acesta. Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar va fi centrată pe competențele din CECRL, la care se adaugă gramatică funcţională (acte de vorbire / funcții ale limbii, inclusiv convenții socio-culturale). O parte a evaluării se va referi și la progresele elevului, având rol de stimulare a implicării active a elevului în desfășurarea orelor și a stimulării autonomiei acestuia.

Evaluarea iniţialặ se referặ la testele predictive, prin care cadrele didactice starea iniţialặ la începutul unui an şcolar sau ciclu de lucru cu elevii, pentru a putea stabili starea doritặ la sfârşitul anului şcolar sau la sfârşitul ciclului avut în vedere. Planificarea procesului de predare- învặţare se face în cadrul curricular existent pe baza rezultatelor testelor predictive. Testele de tip sumativ, anunţate pentru sfârşitul unei unitặţi de învặţare sau pentru anumite momente din anul şcolar (mijlocul sau sfârşitul semestrului sau anului şcolar, lucrặri semestriale/teze etc) se vor situa la nivelul de competenţe prevặzut în planificarea cadrului didactic şi vor aborda acele conţinuturi pe care profesorul şi le-a prevặzut în planificare şi lea abordat în fapt. Evaluarea formativặ (curentă) are ca principal rol asigurarea de feed-back atât pentru profesor, cât şi pentru elev, în scopul adaptării parcursului stabilit prin planificare la rezultatele acestei evaluări. Atât profesorul, cât şi elevul, trebuie să dea dovadă de flexibilitate şi adaptabilitate în ajustarea planificării. Ca principiu general, este recomandabil ca elevii să conştientizeze existenţa şi conţinuturile unei planificări a profesorului şi să fie învăţaţi să-şi asume partea lor de responsabilitate pentru succesul învăţării. Unele forme de evaluare formativă, mai ales portofoliul şi proiectul, favorizează în mod deosebit învăţarea autonomă şi co-responsabilizarea elevilor.

Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării Proiectul Portofoliul (Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE ) Autoevaluarea

Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba modernặ recomandă: proiectarea curriculară centrată pe competenţe şi dezvoltarea unei strategii didactice care să urmărească formarea acestor competenţe; proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru toate limbile moderne studiate în şcoală, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare / învăţare a acestora; utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative; posibilitatea ca unei competenţe specifice să îi corespundă mai multe conţinuturi; proiectarea conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă; corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor;

Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba modernặ recomandă: utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi instrumente complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor; corelarea directă a rezultatelor evaluării cu competenţele specifice vizate de programa şcolară; valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev; recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale; utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare; corelarea treptată, chiar de la începutul studierii limbii străine, la nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă; asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de competenţele care se formează la elevi; asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de învăţare; dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor în contextul realităţii lor imediate - folosirea smartphone-ului, completarea unui C. V. , întocmirea unui e-mail (propunerea unor texte şi sarcini de lucru autentice pentru studiu, care să reflecte situaţiile tipice de comunicare şi documentare din realitatea contemporană)

SUCCES ÎN ANUL SCOLAR 2017 -2018!