Programa colar la Educaie Fizic Petru clasele I

Programa Şcolară la Educaţie Fizică Petru clasele I şi a II a: Ordin al Ministerului Educaţiei nr. . 4686/05. 08. 2003 (anexa 5) Pentru clasa a III a: Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5198/01. 11. 2004 (anexa 3) Pentru clasa a IV a: Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 3919/20. 04. 2005 (anexa 2)

PROGRAME ŞCOLARE CLASELE V-VIII EDUCAŢIE FIZICĂ prof. KOVÁCS TÜNDE ŞCOALA CU CLASELE I-VIII “GÖDRI FERENC” SF. GHEORGHE

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe. Competenţe=ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.

Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene , privind competenţele –cheie , conturează un profil de formare competenţe cheie: l l l l european, structurat pe opt domenii de Comunicare în limba maternă Comunicare în limbi străine Competenţe în matematică şi în competenţe de bază în ştiinţe şi în tehnologie Competenţă digitală Competenţe sociale şi civice Spirit de iniţiativă şi de antreprenoriat A invăţa să înveţi Sensibilizare şi exprimare culturală. Programa şcolară pentru disciplina educaţie fizică vizează , cu prioritate, valorificarea competenţelor cheie mai sus subliniate. Disciplina Educaţie fizică, la clasele V-VIII, are ca finalitate realizarea dezvoltării complexe a personalităţii autonome şi creative a elevilor.

Structura programei şcolare Nouă Veche l l l Notă de prezentare Obiective cadru Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Conţinuturi Standarde curriculare de performanţă Notă de prezentare Competenţe generale Valori şi atitudini Competenţe specifice şi conţinuturi (pentru fiecare clasă) l Sugestii metodologice l Normativ de dotare minimă/unitate de învăţământ l l

Competenţe generale 1. 2. 3. 4. 5. Utilizarea limbajului de specialitate în relaţiile de comunicare. Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educaţiei fizice şi sportului, în vederea optimizării stării de sănătate şi a dezvoltării fizice armonioase. Utilizarea cunoştinţelor, metodelor şi mijloacelor specifice educaţiei fizice şi sportului, în vederea dezvoltării capacităţii motrice. Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adaptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup. Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi înţelegerea ideilor, stărilor afective şi a esteticului.

Valori şi atitudini l l l l l Interes pentru îmbogăţirea vocabularului cu terminologia de specialitate. Disponibilitate pentru colaborare în relaţiile cu profesorul şi colegii. Preocupare pentru dezvoltarea capacităţii motrice proprii. Respect faţă de regulile impuse de organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport. Opţiune pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber. Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice. Spirit competitiv şi fair-play Interes constant pentru fenomenul sportiv. Simţ estetic şi deschidere pentru frumos.

Nota de prezentare În afara celor 2 ore de educaţie fizică, prevăzute în trunchiul comun, există posibilitatea alocării a încă 1 oră destinată fie: l extinderii/aprofundării conţinuturilor din prezenta programă l predării unei discipline sportive opţionale. Conţinuturile marcate cu asterix (*) se predau în cadrul orelor de extindere. Conţinuturile marcate cu dublu asterix (* *) se adresează elevilor nevăzători cu cetitate totală sau foarte slab văzători.

Este necesar, ca în clasele V-VIII, să se asigure dobândirea de către elevi a cunoştinţelor necesare acţionării asupra dezvoltării fizice şi a calităţilor motrice, cât şi iniţierea/consolidarea în practicarea unor discipline/probe sportive astfel: În clasa a V-a: trei probe atletice, de preferat din grupe diferite elemente acrobatice statice şi dinamice din gimnastica acrobatică, prevăzute în programă săritura la aparatul de gimnastică un joc sportiv l În clasa a VI-a: trei probe atletice, cele predate în clasa a V-a elemente acrobatice statice şi dinamice din gimnastica acrobatică, prevăzute în programă săritură la aparatul de gimnastică, prevăzute în programa şcolară două jocuri sportive, dintre care unul este cel predat în clasa a V-a l -

- - l În clasa a VII-a: două-trei probe atletice, dintre cele predate în clasa a VI-a elemente acrobatice statice şi dinamice din gimnastica acrobatică, prevăzute în programă săritura la aparatul de gimnastică, prevăzute în programa şcolară un joc sportiv (cel în care elevii au fost iniţiaţi în clasa a VI-a) l În clasa a VIII-a: una-două probe atletice, la alegere dintre cele predate în anii anteriori elemente acrobatice statice şi dinamice, prevăzute în programă una dintre săriturile de gimnastică, prevăzute în programa şcolară un joc sportiv, opţional, dintre cele predate în anii anteriori.

Competenţe specifice şi conţinuturi Programa şcolară prevede Competenţe specifice şi conţinuturi pentru fiecare clasă. Comparând programa şcolară veche cu cea nouă putem observa următoarele modificări: l Fie au fost introduse la Conţinuturi noi Unităţi de învăţare l Fie cele existente au fost redenumite sau au suferit unele modificări. Exemple: -în clasa a V-a. Starea de sănătate şi dezvoltarea fizică Dezvoltare fizică armonioasă Forme de organizare Capacitatea de organizare Protecţia individuală sunt unit. de învăţare noi şi Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate au caracter permanent -în clasa a VII-a. Igiena efortului -în clasa a VIII-a Relaţia dintre parametrii morfologici şi funcţionali Compensarea fizică şi psihică Securitate şi igienă individuală Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate.

LA CALITĂŢI MOTRICE Avem următoarele noutăţi: l Îndemânarea (capacitate coordonativă) - echilibrul l Calităţi motrice combinate - viteză - coordonare l În clasa a V-a, - cunoştinţe teoretice despre principalele forme de manifestare a calităţilor motrice.

DEPRINDERI DE LOCOMOŢIE (Deprinderi motrice) Avem următoarele noutăţi: a) DE BAZĂ: mers, alergarea, săritura. b) COMBINATE (utilitar-aplicative): escaladare, tracţiuni, căţărare, coborâre. . . DEPRINDERI DE MANIPULARE (aruncarea-prinderea) l l de tip propulsie de tip absorţie DEPRINDERI DE STABILITATE l l de tip axial : îndoire, întindere , răsucire, întoarcere, balansare. posturi statice sau dinamice: posturi ortostatice, rostogoliri, starturi, fente. DISCIPLINELE SPORTIVE (deprinderile sportive)

DISCIPLINELE SPORTIVE A. ATLETISM: Alergări/Sărituri/Aruncări - la sfârşitul fiecărei probe atletice s-au introdus cunoştinţele teoretice. B. GIMNASTICĂ: Gimnastică acrobatică/Sărituri la aparate. - s-a scos săritura la capră. (se predă numai în clasa a VIII-a) - s-a introdus cunoştinţele teoretice legate de: Greşeli de execuţie - în clasa a V-a Criteriile de apreciere a execuţiilor şi a săriturilor –în clasele a VI – VII -a l Arbitraj, organizare şi conducere în desfăşurarea concursurilor de gimnastică - în clasa a VIII-a l l C. JOCURI SPORTIVE: D. DISCIPLINE SPORTIVE ALTERNATIVE. Sunt în nr. de 16 şi se pot preda numai cu aprobarea directorului, pe perioade precizate şi necesită existenţa unei abilităţi profesionale a cadrului didactic în disciplina sportivă respectivă.

JOCURI SPORTIVE Baschet/Fotbal/Handbal/Oină/Volei/**Torbal/**Goalbal Avem următoarele noutăţi: Pornind de la cerinţa ca: În clasa a V-a: -un joc sportiv l În clasa a VI-a: -două jocuri sportive, dintre care unul este cel predat în clasa a V-a l În clasa a VII-a: -un joc sportiv (cel în care elevii au fost iniţiaţi în clasa a VI-a) l În clasa a VIII-a: -un joc sportiv, opţional, dintre cele predate în anii anteriori. l Programa şcolară prevede pentru disciplinele sportive, pentru diferitele clase, ANUL I , III, de instruire. Exemplu: l l În clasa a V-a: - un joc sportiv ANUL I În clasa a VI-a: - două jocuri sportive, dintre care unul este cel predat în clasa a-V-a ANUL II, iar jocul nou ANUL I În clasa a VII-a: - un joc sportiv (cel în care elevii au fost iniţiaţi în clasa a VI-a ANUL II ) În clasa a VIII-a: - un joc sportiv, opţional, dintre cele predate în anii anteriori ANUL III. S-au introdus cunoştinţele teoretice privind regulile de joc, despre arbitraj, despre organizarea şi conducerea jocului, precum şi informaţiile sportive.

Sugestii metodologice La acest capitol se recomandă utilizarea mai multor activităţi de învăţare (majoritatea fiind preluate din vechea programă şcolară). Cerinţe ce trebuie respectate: Solicitarea de la elev a adeverinţei medicale “Apt pentru educaţie fizică”. l Prezentarea de către profesor a locurilor în care se desfăşoară activitatea, precum şi cerinţele legate de echipament. l Eliminarea din relaţia profesor –elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică. l Prezentarea de către profesor a conţinuturilor care vor fi abordate, a cerinţelor şi criteriilor de evaluare. Se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue , formative. l

Normativ de dotare minimă/unitate de învăţământ Prezintă un tabel cu mijloacele de învăţământ al unei unităţi de învăţământ, necesare desfăşurării orelor de educaţie fizică în clasale V-VIII.

Proiectarea demersului didactic Planificarea calendaristică orientativă Unitatea de învăţământ. . Disciplina. . . . Profesor. . . . Clasa / Nr. ore pe săpt. / Anul Unităţi de Competenţe Conţinut Nr. de ore Săptămâna Observaţii învăţare specifice alocate unde: - la unităţi de învăţare se indică prin titluri (teme) stabilite de către profesor; - la competenţe specifice se trec numerele competenţelor specifice din programa şcolară; - conţinuturile selectate sunt cele extrase din lista de conţinuturi a programei - numărul de ore alocate se stabileşte de către profesor în funcţie de experienţa acestuia şi nivelul de achiziţii ale elevilor clasei. Întreg cuprinsul planificării are valoare orientativă, eventualele modificări determinate de aplicarea efectivă la clasă putând fi consemnate în rubrica Observaţii. O planificare anuală corect întocmită trebuie să acopere integral programa şcolară la nivelul competenţelor şi conţinuturilor.

Proiectarea unei unităţi de învăţare Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Unitatea de învăţământ. . Disciplina. . . . Clasa / Nr. ore pe săpt. / Anul Unitatea de învăţare. . . Nr. de ore alocate. . . . . Conţinuturi Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Evaluare unde: - la Conţinuturi apar inclusiv detalieri necesare în explicarea anumitor parcursuri, respectiv în cuplarea lor la baza proprie de cunoaştere a elevilor; - la Competenţe specifice se trec numerele competenţelor specifice din programa şcolară; - Activităţile de învăţare pot fi cele din programa şcolară, completate, modificate sau chiar înlocuite de altele pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse; - rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei, mijloace de învăţământ; - la Evaluare se menţionează instrumentele de evaluare aplicate la clasă. Finalul unei unităţi de învăţare presupune evaluare sumativă.