Problema identitar n Republica Moldova abordare lingvistic Ana

Problema identitară în Republica Moldova – abordare lingvistică Ana Guţu Doctor, profesor universitar Universitatea Liberă Internațională din Moldova Congresul 40 ARA 28 -31 iulie 2016

« În calitate de fenomen universal ce defineşte umanitatea în esenţa sa primordială - limba, purtătoare de raţiune, va face şi-n continuare să curgă multă cerneală înainte de a-şi divulga secretele cele mai ascunse şi cele mai evidente, dintre care originea originară. • Sacră, căci mai întâi a fost cuvântul, • blestemată, căci o mulţime de literaţi au murit pe eşafod pentru că au practicat-o în toate varietăţile sale, • preafericită, căci rugăciunile îl glorifică pe Dumnezeu şi împărăţia sa, • ucigaşă, căci războaiele şi revoluţiile au cerut sânge, • paradiziacă, deoarece cele mai frumoase poeme cântă dragostea, • atotputernică deoarece puterea aparţine celor care o stăpânesc fără a ezita - Majestatea Sa Limba ne fascinează şi ne ţine captivi de-a lungul secolelor. » Ana GUTU

Axe pentru discuție Definiția limbii Puterile limbii și problema identitară Puterea europeană a limbii

DEFINIȚIILE LIMBII

confusio linguarum • …limba a fost o adevărată binecuvântare a Domnului. Insă, această binecuvântare s-a transformat repede în blestem în ziua când îndrăzneala oamenilor a fost pedepsită de Dumnezeu. De atunci peripeţia limbilor nu face decât să se complice, limba ea însăşi jucând rolul de persona in fabula, râvnită, adorată, batjocorită, cântată de nobili şi servitori, filozofi şi profani, tirani şi proletari.

Definițiile limbii Saussure (structuralism) • Limba este un sistem constituit din elemente discrete înzestrate cu valori (semnificații) Martinet (funcționalism) • Limba este un sistem care funcționează Chomsky (generativism) • Limba este un sistem care funcționează în conformitate cu un număr limitat de posibilități combinatorii

Definițiile limbii « Limba în calitate sa de mijloc al comunicării este ceea ce elita științifică a unei societăți anumite într-o epocă anumită o consideră limbă. » (Ana Guțu)

Métaphores • Limba este un dialect care o armată și o flotă 1854 -1934, mareșalul Louis Hubert Gonzalve Lyautey Franța, gouvernator al Marocului, ales academician la Academia Franceză în 1912 cu 27 voturi, fotoliul 14

Limba și putere �„. . . …le rapport à la langue est politique. Cela n’est peut-être pas sensible dans un pays historiquement et culturellement « tassé » comme la France : la langue n’est pas ici un thème politique ; …dans des pays moins nantis, le rapport à la langue est brûlant… Il manque une théorie politique du langage, une méthodologie qui permettrait de mettre à jour les processus de l’appropriation de la langue…quelque chose comme le Capital de la science linguistique ; … cette théorie (politique) devra notamment décider où s’arrête notamment la langue et si elle s’arrête quelque part ” (R. Barthes).

Puterile limbii și problema identitară în Republica Moldova

Republica Moldova în căutarea identității sale www. moldova. ru? www. moldova. ro? www. moldova. eu ?

Scurtă incursiune istorică • 1359 – prima atestare a numelui MOLDOVA; • 1359 -1859 – principatul Moldovei / slava, latina, le greaca, româna • 1812 – o parte a principatului este anexată de Rusia țaristă (Tratatul de la București) – cu nume de Basarabia, limbi – rusa, româna; • 1 decembrie 1818 -1940 – Unificarea cu România – româna

Scurtă incursiune istorică • 1924 – crearea RASSM – actuala regiune secesionistă Transnistria – limba moldovenească în baza alfabetului chirilic • 1940 – ocupația Basarabiei de către URSS - • 1941 – 1944 – re-integrarea cu România – româna • 1944 -1989 – ocupația sovietică – limba moldovenească în baza alfabetului chirilic • 1989 - Limba română, cu denumirea limba moldovenească în baza grafiei latine • 1991 – proclamarea independenței Republicii Moldova

Revoluția poeților 1989 • La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legea cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSSM care instituia trecerea la alfabetul latin – rezultat al activismului civic dirijat de Uniunea scriitorilor • 1991 – Declarația de Independență a RM

Prima Lege despre funcționarea limbilor pe teritoriul RSSM 1989 – în vigoare până în prezent • Instituie protecția limbii MOLDOVENEȘTI în baza alfabetului latin……. • Instituie bilingvismul real (moldo) român-rusesc • Instituie protecția exagerată a limbilor minoritare

• « …Limba este un bun politic. Orice politică a limbii face jocul puterii, consolidând-o prin unul dintre cei mai fideli piloni ai săi. » Claude Hagège.

Puterile exercitate de limbă în societate • Puterea politică • Puterea economică • Puterea socială limbă • Puterea culturală

Constituantele puterii politice a limbii Puterea politică a limbii Mass media, TV, Radio, Internet Discursuri și atitudini politice Texte de legi

Coerciția limbii ruse �Coerciția limbii consistă în exercitarea puterii imperiale cu impunerea de atitudini, doctrine, și viziuni prin intermediul limbii, fapt care generează comportamente și mentalități sociale; �Coerciția limbii ruse s-a manifestat prin statutul său de limbă de comunicare interetnică într-o federație de 15 republici sovietice, limba rusă devenind limbă oficială a URSS (circa 130 limbi vorbite de 285 mln oameni), fără ca aceasta să fi fost consemnat în constituție…. .

Balanţa puterii politice exercitată de limbile română şi rusă în RM

Constituantele puterii economice a limbii Puterea economică a limbii Produse și servicii Balanța comercială monopoluri

Monopolul și șantajul politic • «Din păcate raportorii nu au menţionat niciun cuvânt în proiectul de rezoluţie despre politica şantajului pe care Federaţia Rusă prin intermediul companiei sale Gazprom o duce în raport cu partenerii aşa zişi „egali”. Republica Moldova este unul din partenerii aşa zişi egali şi paritari. Însă, despre ce fel de paritate este vorba atunci când în schimbul pfrelungirii contractului de livrare a gazelor naturale ruseşti, deocamdată unica sursă energetică a RM, oficialii ruşi, în persoana ministrului Novac, cer Republicii Moldova să denunţe Tratatul energetic cu UE? Compania Gazprom adevenit oa devărată armă economicăîmpotriva ţărilor care refuză să gândească în maniera Rusiei. » • Din Discursul Dnei Ana Guţu pe marginea raportului « Funcţionarea instituţiilor democratice în Federaţia Rusă » , 2 octombrie 2012, sesiunea APCE, Strasbourg, Franţa

Balanța puterii economice exercitată de limbile română și rusă în RM Puterea economică a limbii române Puterea economică a limbii ruse Dominație Circulație autoritate

Constituantele puterii culturale a limbii Puterea culturală a limbii comunicare a Teatre, cinema, muzee Educația

Balanța puterii culturale a limbii române și ruse în RM Puterea culturală a limbii române Puterea culturală a limbii ruse ția a c u d E rea a c i n omu a Ducați inema Cărți

Constituantele puterii sociale a limbii Puterea socială a limbii Divizarea în sociolecte Coeziunea interetnică Integritate și unitate

Balanța puterii sociale a limbii române și ruse în RM Puterea socială a limbii române Puterea socială a limbii ruse Dominație Circulație autoritate

Confusio identitarum în Republica Moldova • În virtutea politicilor de epurare identitară și deznaționalizare aplicate în Basarabia țaristă pe parcursul sec. XIX (90% din populația autohtonă era analfabetă, slujbele în bisericile din Basarabia era oficiate în limba rusă, numele românilor din Basarabia au fost schimonosite și rusificate etc ) • În virtutea acelorași politici promovate de imperiul sovietic în 1940 -1941 și 1944 -1989, cât și în urmă exterminării elitelor politice românești din Basarabia prin deportări, genocid și înfometare organizată; • În rezultatul pauperizării spirituale prin inculcarea în mase a ideologiei sovietice comuniste de-a lungul anilor ocupației sovietice; • Actualmente în virtutea confuziei care există referitor la denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova (faimosul articol 13 din Constituție, care spune că limba ”de stat” este limba moldovenească în baza grafiei latine”) •

La nostalgie de l’URSS • La pauvreté de l’esprit, cultivée durant les 70 ans d’occupation soviétqiue, est difficile a être évincée des mentalités sociales.

Confusio identitarum în Republica Moldova • În sânul majorității românofone (80%) a luat naștere fenomenul ”identității ”sparte” (identité brisée – Brocken identity) naționale în Republica Moldova. • Există cetățeni care spun că vorbesc românește și deci sunt români (intelectualii și tineretul) • Există cetățeni care spun că vorbesc românește dar sunt moldoveni (o parte din intelectuali cu rădăcini sociale modeste) • Există cetățeni care spun că vorbesc moldovenește și sunt moldoveni, (cu studii modeste, unii din ei pledând pentru revenirea la grafia chirilică, și considerând că locuitorii din Republica Moldova se trag din slavi)

Identități ”sparte” în RM Români-moldoveni Moldoveni (limbă și identitate)

Structura etnică a populației conform recensământului din 2005

Autodeternminarea minorităților • Cele circa 20 procente de minorități naționale și etnice sunt vorbitoare de limbă rusă, pe care o cunosc și o utilizează ca limbă maternă. • Astfel aceste minorități formează o minoritate lingvistică solidă și solidară – rusolingvă – prin care limba rusă își păstrează importanța și popularitatea în societate, media, politică etc. • La ora actuală – din publicațiile pe suport hârtie există circa 1200 publicații în limba rusă șui doar 280 în limba română, 80% din canalele Tv și radio sunt cu emisie directă în limba rusă sau dublate în limba rusă. • În aceste condiții survine inevitabil conflictul lingvistic dintre limba română și limba rusă.

Conflict lingvistic vs bilingvism multilingvism vs plurilingvism • Româna vs Rusa – în societatea din RM

Mai degrabă interculturalitate decât multiculturalism Limbăidentitate 1 Limbăidentitate 2 Limbăidentitate 3 Interculturalitate

Claude Hagège, L’homme de parole, Paris, 2002: • « S’il (le linguiste) n’intervient pas, il abandonne l’initiative à ceux qui, en tout état de cause, ne se soucient guère d’obtenir sa bénédiction pour intervenir eux-mêmes en permanence, par … les lois, sur le destin des langues. À laisser le champ libre aux ingénieurs, savants, juristes qui inventent – et souvent parviennent à accréditer – des technolectes, il risque de laisser croire que les langues sont affaires trop graves pour être confiées aux linguistes. » • «Dacă nu intervin (lingviştii), ei abandonează iniţiativa celor care, indiferent de situaţie, nu-şi pun problema de a obţine binecuvântarea pentru a interveni ei înseşi, în permanenţă, prin. . legi, asupra destinului limbilor. Lăsând cale liberă inginerilor , matematicienilor, juriştilor care inventează – şi deseori reuşesc sa acrediteze aceste invenţii tehnolectele, lingviştii riscă să se lase să înţeleagă faptul că limbile sunt chestii mult prea complicate pentru a fi

Constituționalizarea Declarației de Independență, 5 decembrie 2013 • Sesizarea la Curtea Constituțională – 26 martie 2013 – Ana Guțu, deputat -lingvist • Contestarea art. 13 din Constituția RM – ”limba moldovenească – limbă de stat” • Referire la experiența Franței, care din 1977 a început să constituționalizeze unele principii din Declarația Drepturilor Omului ș Cetățeanului (1789). • Decizia CC instituie prevalarea Declarației de independență asupra textului Constituției în cazul normelor ambigue. • Din 5 decembrie 2013 toate tratatele internaționale, documentele oficiale Republicii Moldova utilizează sintagma ”limba română”.

Les discours d’Ana GUTU à la CC en roumain et en français sur http: //anagutu. net/? p=2979

Sarcinile imediate ale lingviștilor din RM • Elaborarea (prin expertiză) pentru adoptare urgentă unei noi legislații lingvistice pentru RM (un proiect a fost elaborat de subsemnata și depus în parlament în 2013, dar, a fost abrogat de actualul parlament). • Inaugurarea unui departament de politici lingvistice pe lângă ministerul educației. • Desfășurarea unei vaste activități de propagandă lingvistică în favoarea adevărului științific despre limba română și identitatea românească locuitorilor din RM.

• Rezolvarea tuturor problemelor lingvistice și identitare din Republica Moldova este posibilă prin reunirea cât mai grabnică a Republicii Moldova cu România. Astfel, • Unica națiune europeană istoricește constituită, care mai rămâne încă decimată, ca și consecință a celui de-al doilea război mondial și a pactului Hitler-Stalin, se va reuni într-un sfârșit; • Legislația românească, care este și cea europeană, va intra în vigoare pe întreg teritoriul României reîntregite; • Limba română va intra în forță pe piața mediatică din teritoriul actual al RM; • Minoritățile vor beneficia de cele mai largi drepturi și libertăți fundamentale, inclusiv dreptul de a-și păstra limba și tradițiile culturale.

« On a de bonnes raisons de croire que la tradition française d’esprit critique, et, au besoin, polémique, non dénuée, lorsqu’il le faut, d’humour corrosif, à l’opposé même des arrogances lassantes de la vaine idéologie « correcte » , triomphera d’une pensée unique assise sur des conforts castrateurs, qui se nourrissent, euxmêmes, d’utopies humanitaires, et constituent une aubaine pour l’asservissement des plus pauvres, l’imposture financière des plus puissants et le bourrage de crane publicitaire qui sert ces derniers » Claude Hagège, Contre la pensée unique, Paris, 2012

• Sources: • Barthes R. Le bruissement de la langue. Essais critiques IV. Paris, Editions du Seuil, 2002 • Coroi I. -C. , Balatchi R-N. Les valeurs de la francophonie reflétées dans la presse roumaine. In : Intertext, No 3/4, 2008, pp. 45 -50. • Dubois J. , Giacomo M. , Guespin L. Et altri. Grand dictionnaire de linguistique et sciences du langage. Paris, Larousse, 2007. • Eco U. La recherche de la langue parfaite dans la culture européenne. Traduit de l’italien par J. P. Manganaro. Paris, Editions du Seuil, 1997. • Farago F. Le langage. Paris, Armand Colin, 2004. • Gutu A. Les pouvoirs de la langue. Chisinau, ULIM, 2014. • Gutu A. Des langues et des identités en République de Moldova. Revue électronique Regard sur l’Est. http: //www. regard-est. com/home/breve_contenu_imprim. php? id=93 • Hagège C. L’homme de paroles. Contributions linguistiques aux sciences humaines. Paris, Fayard, 2002. • Hagège C. Contre la pensée unique. Paris, Odile Jacob, 2012.

Sources • Iordache E. Semiotica traducerii poetice. Iaşi, Junimea, 2003. • Les langues du monde. Paris, Pour la Science, 1999. • Modreanu S. Identité (s) fuyante (s). In : La francophonie et la nouvelle identité européenne. Iasi, Editions Universitaires « Alexandru Ioan Cuza » , 2008. Pp. 333 -339. • Moldovanu G. Politică şi planificare lingvistică : de la teorie la practică. Chişinău, 2007 • Mounin G. Dictionnaire de la linguistique. Paris, Quadrige/Puf, 2004. • Schleiermacher F. Des différentes méthodes du traduire. Paris, 1999. • Steiner G. Après Babel. Paris, Albin Michel, 1998. • Utaker A. La philosophie du langage. Presses Universitaires de France. Paris, 2002. • Walter H. L’aventure des mots français venus d’ailleurs. Paris, Laffont, 1997.

Mulțumesc pentru atenție! Ana GUŢU • agutu@ulim. md • www. anagutu. net