PRINCIPIILE CONFECTIONARII PUNTILOR DENTARE CURSUL IV TEHNOLOGIA CONFECTIONARII

  • Slides: 25
Download presentation
PRINCIPIILE CONFECTIONARII PUNTILOR DENTARE - CURSUL IV – TEHNOLOGIA CONFECTIONARII PRITEZELOR FIXE (PUNTI)

PRINCIPIILE CONFECTIONARII PUNTILOR DENTARE - CURSUL IV – TEHNOLOGIA CONFECTIONARII PRITEZELOR FIXE (PUNTI)

Principiile urmarite in confectionarea puntilor dentare Toate puntile dentare, indiferent de tehnica prin care

Principiile urmarite in confectionarea puntilor dentare Toate puntile dentare, indiferent de tehnica prin care sunt realizate (dintr-o bucata sau din elemente separate), trebuie sa corespunda unor principii general valabile, cunoscute sub numele de: principiul biofunctional, biomecanic si profilactic. Principiul biofunctional Restaurarea integritatii arcadei dentare cu ajutorul puntilor dentare, se efectueaza in scopul restabilirii functiilor majore ale aparatului dentomaxilar: masticatie, fonatie, fizionomie.

Functia de masticatie. Arcadele dentare, restaurate prin punti, pot realiza masticatia eficienta in limite

Functia de masticatie. Arcadele dentare, restaurate prin punti, pot realiza masticatia eficienta in limite fiziologice daca sunt asigurate urmatoarele conditii: Ø fetele ocluzale constructiei protetice sa prezinte dimensiuni identice sau asemanatoare cu fetele ocluzale dintilor naturali pierduti; Ø relieful fetelor ocluzale, cuspidat, cu toate elementele bine exprimate in concordanta cu individualizarea stereotipiilor musculare; Ø raportul de contact ocluzal cu dintii antagonisti sa se obtina functional, cu multiple contacte, stabile si simultane pentru a favoriza transmiterea presiunilor in axul dintilor stalpi.

Functia fonetica. Puntile dentare restaureaza fonatia in edentatiile frontale, prin urmatoarele elemente: Ø pozitia

Functia fonetica. Puntile dentare restaureaza fonatia in edentatiile frontale, prin urmatoarele elemente: Ø pozitia corpului de punte in sens vestibulo-oral sa fie asezat pe aceeasi linie curba, pe care au fost implantati dintii naturali. Varful limbii in pronuntarea consoanelor se va sprijinii in aceleasi conditii; Ø morfologia fetelor orale dintilor corpului de punte sa fie identica cu a celor naturali concav-convexa (cingulum), si fiecare fata delimitata de creste marginale, mai mult sau mai putin exprimate; Ø dimensiunea cervico-incizala a corpului de punte egala cu a dintilor naturali, favorizeaza articularea fonemelor; Ø dimensiunea vestibulo-orala a dintilor corpului de punte si a elementelor de agregare, sa nu produca modificari in plus sau minus ale spatiului fonetic pentru limba si buze.

Functia fizionomica. In zona frontala si fronto-laterala, corpul de punte si elementele de agregare

Functia fizionomica. In zona frontala si fronto-laterala, corpul de punte si elementele de agregare restaureaza aceasta functie prin urmatoarele elemente de morfologie coronara: Ø forma fetelor vestibulare ale dintilor artificiali identica cu a dintilor restanti de pe aceeasi arcada si in corelatie cu a dintilor arcadei antagoniste; Ø dimensiunile fetelor vestibulare egale cu ale dintilor naturali absenti si in armonie cu a dintilor restanti; Ø pozitia fiecarui dinte, atat unul fata de celalalt, cat si pozitia pe o anumita curbura. Pozitia de usoara suprapunere sau de inghesuire este mai dificil de redat, incat sa se imite in totalitate unele malpozitii preexistente; Ø culoarea reprezinta elementul principal pentru restaurarea aspectului estetic; la punti se obtine cu multa dificultate culoarea naturala, asa cum a fost relevat la dezavantajele puntilor. Culoarea fetelor vestibulare, impreuna cu forma si dimensiunea, reprezinta caracteristicile capabile sa restaureze armonia dento-dentara si dento-faciala, care exista la fiecare pacient dentat.

Puntile dentare, dupa modul cum reusesc sau nu sa restaureze functia fizionomica, sunt clasificate

Puntile dentare, dupa modul cum reusesc sau nu sa restaureze functia fizionomica, sunt clasificate in: fizionomice, nefizionomice, partial fizionomice. Puntile fizionomice sunt reprezentate de cele la care atat elementele de agregare, cat si corpul de punte reproduc, pe toate fetele lor, culoarea naturala a dintilor. Acestea pot fi realizate numai din rasini acrilice sau mase ceramice, sunt nemetalice. Dar pot fi alcatuite dintr-o structura de rezistenta metalica, acoperita, in totalitate cu material de culoarea dintilor. Sunt puntile mixte metalo-ceramice si metalo-acrilice.

Puntile partial fizionomice sunt cele care ofera, numai pe fetele vizibile, culoarea naturala a

Puntile partial fizionomice sunt cele care ofera, numai pe fetele vizibile, culoarea naturala a dintilor, data de o fateta fixata pe structura metalica. Fetele care nu apar vizibile sunt metalice.

Puntile nefizionomice sunt in totalitate realizate din aliajele metalelor utilizate in stomatologie, culoarea fiind

Puntile nefizionomice sunt in totalitate realizate din aliajele metalelor utilizate in stomatologie, culoarea fiind specifica pentru fiecare grupa de aliaje.

Puntile din aliajele inoxidabile, cum sunt cele din cromnichel (wipla) sau crom-cobalt (Stelite), au

Puntile din aliajele inoxidabile, cum sunt cele din cromnichel (wipla) sau crom-cobalt (Stelite), au culoarea argintie stralucitoare. Puntile din aliaje seminobile din argint-paladiu (Palliag si Palidor) au culoarea alb-cenusie sau tenta galben-cenusie, cand contin mici cantitati de aur. Puntile din aliaje nobile din Au au culoarea galbena care variaza de la o culoare deschisa pana la galben roscat in funtie de procentajul de Au, Cu sau Ag din compozitie. Aliajele de aur platinat au ca particularitate nuanta galben-gri care, in cazul aliajelor cu procent mare de platina, cum sunt cele pentru metaloceramica, culoarea este aproape gri-galbena.

Principiul biomecanic Acest principiu urmareste sa asigure lucrarii protetice urmatoarele caracteristici: rezistenta fizica, chimica,

Principiul biomecanic Acest principiu urmareste sa asigure lucrarii protetice urmatoarele caracteristici: rezistenta fizica, chimica, insertie si stabilitate (fixate pe dinti stalpi). 1. Rezistenta fizica, inseamna ca elementele de agregare, dar in special corpul de punte sa nu se fractureze, sa nu se deformeze elastic sau plastic sau sa se abrazeze (toceasca), in contact cu dintii antagonisti. Corpul de punte, pentru simplificarea intelegerii, poate fi asemanat cu o bara sprijinita la extremitati, pe suprafata careia se exercita presiuni.

Rezistenta fizica a barei poate fi asigurata astfel: Ø prin alegerea unui anumit aliaj

Rezistenta fizica a barei poate fi asigurata astfel: Ø prin alegerea unui anumit aliaj cu caracteristici fizice corespunzatoare, fiind cunoscut ca aliajele au rezistenta fizica diferita, in functie de structura fizico-chimica; Ø prin marirea dimensiunii barei in sectiunea transversala. Doua bare cu sectiuni diferite, din acelas aliaj, au si rezistenta fizica diferita. Bara cu diametrul mai mare in sectiunea transversala este mai rezistenta la deformare(incovoiere)si la rupere, decat cea cu diametrul sectiunii mai mici; Ø prin alegerea unei forme in sectiune transversala care asigura cea mai mare rezistenta; forma de litera T sau unghi drept sunt mai rezistente decat formele rotunde sau patrate;

Ø prin orientarea formei barei astfel ca diametrul mare in sectiune transversala sa fie

Ø prin orientarea formei barei astfel ca diametrul mare in sectiune transversala sa fie indreptat pe directia de actiune a fortelor. Bara dreptunghiulara este orientata pe directia presiunilor ocluzale; Ø fata ocluzala a corpului de punte si a elementelor de agregare sa fie reprezentata de un aliaj metalic cu un coeficient de rezistenta la abraziune asemenator celui al tesutului dentar (smalt), pentru a nu se produce disfunctii ocluzale ulterioare prin abraziunea excesiva a antagonistilor sau a corpului de punte. Structura metalica de rezistenta a corpului de punte poate sa fie in sectiunea transversala in forma literei ‘L’, dreptunghiulara, ovalara, a literei ‘T’ sau patrata.

Materialele folosite la confectionarea puntilor dentare sunt urmatoarele: Acrilatul este un material organic macromolecular.

Materialele folosite la confectionarea puntilor dentare sunt urmatoarele: Acrilatul este un material organic macromolecular. Din punct de vedere al calitatilor sale mecanice este un material foarte putin rezistent la rupere, indoire si abraziune. Rezistenta lui la abraziune este mica. Daca exista un tonus crescut al muschilor periorali, el poate fi tocit chiar de partile moi (buze, obraji ). Din aceste cauze el este folosit, in mod normal, sustinut de o structura metalica. Se foloseste singur la confectionarea puntilor provizorii cu dimensiuni mici, mai ales in zona frontala.

Portelanul este un material foarte dur, deosebit de fizionomic, dar este si foarte casant.

Portelanul este un material foarte dur, deosebit de fizionomic, dar este si foarte casant. Din cauza usurintei cu care se sparge sau se rupe si tehnicii dificile de confectionare, nu se foloseste singur la realizarea puntilor. Se poate folosii numai in puntile frontale care inlocuiesc un singur dinte.

Portelanul si acrilatul trebuie sustinute de o structura metalica. Aliajul de crom-cobalt este foarte

Portelanul si acrilatul trebuie sustinute de o structura metalica. Aliajul de crom-cobalt este foarte rezistent din toate punctele de vedere (rupere, indoire, abraziune). Rezistenta deosebita la abraziune este un defect in protetica fixa. Fiind mai dur decat smaltul dintilor, abrazeaza dintii antagonisti si determina aparitia disfuctiei ocluzale. Aliajele seminobile (Paladiu-Argint) sunt materiale cu rezistenta medie, asemanatoare aurului 833‰. Sunt indicate pentru corpuri de punte complet metalice in zona laterala mandibulara, in edentatii de 2 -3 dinti sau corpuri de punte cu casete in edentatii de 12 dinti. In edentatiile frontale sunt intrebuintate pentru realizarea puntilor partial fizionomice sau total nefizionomice datorita calitatilor fizicomecanice si a pretului de cost redus.

In prezent, in tara se fabrica doua aliaje seminobile de tip Paliag si Palidor,

In prezent, in tara se fabrica doua aliaje seminobile de tip Paliag si Palidor, cu caracteristici fizico-mecanice corespunzatoare pentru confectionarea puntilor dentare. Cel de tip Paliag contine 6% Aur iar cel de tip Palidor 15% Aur. Aliajele de Aur. Aceste aliaje au o serie de avantaje care le impun in practica stomatologica, astfel: sunt usor de prelucrat, permit obtinerea pieselor protetica de mare exactitate, se pot turna in structuri foarte subtiri si rezistente. Prin modificari in compozitia aliajului se obtin variatii, in limite foarte largi, al calitatilor mecanice, ceea ce confera acestor aliaje un caracter de universalitate. q Aliajul 916‰ (22 k) este cel mai putin rezistent, fiind moale, putin rezistent la rupere si indoire, se abrazeaza usor si are greutate specifica mare. Se foloseste pentru edentatii unidentare in zona laterala, la corpuri de punte complet metalice.

Aliajul 833‰ (20 k) este superior ca rezistenta (la abraziune, rupere, incovoiere), celui de

Aliajul 833‰ (20 k) este superior ca rezistenta (la abraziune, rupere, incovoiere), celui de 916‰, dar, in timpul procesului de turnare se dezomogenizeaza usor, lucrarile protetice sunt, uneori din aceasta cauza, casante si isi modifica aspectul in cavitatea bucala. Este indicat pentru rezolvarea edentatiilor de 2 -3 dinti. q Aliajul 833‰ cu 12% Pt este deosebit de rezistent din punct de vedere mecanic, are omogenitate si protectie la coroziune. Culoarea este galbena spre cenusiu. Se poate folosi pentru orice punte dentara. q Aliajul 750‰ cu 12% Pt- foarte rezistent, se foloseste pentru confectionarea dispozitivului radicular al coroanelor de substitutie. q In prezent se folosesc aliaje cu titlul mic de aur, dar la care protectia chimica este asigurata de platina, paladiu si alte elemente. Aceste aliaje ajung la performante de rezistenta deosebita, fiind si mai ieftine.

Materialele folosite la confectionarea puntilor sunt alese in vederea satisfacerii necesitatilor mecanice, dupa urmatoarele

Materialele folosite la confectionarea puntilor sunt alese in vederea satisfacerii necesitatilor mecanice, dupa urmatoarele criterii: Ø intinderea edentatiei; Ø starea dintilor antagonisti; Ø constitutia pacientului (dezvoltarea musculaturii, mai ales acelei interesate in masticatie). In constructia unei punti sunt, uneori, folosite mai multe tipuri de aliaje ale aceluiasi metal. De exemplu: la o punte canin-molar: cand elementele de agregare sunt: coroane de substiturie pe canin si coroana turnata pe molar, corpul de punte format din casete cu fatete, aliajele folosite pot fi: dispozitivul radicular pe canin din aliajul 833‰ cu 120‰ Pt, casetele din aliaj de aur 833‰ iar coroana turnata din aliajul de aur 916‰, toate sunt asamblate prin lipire cu aliaj de lipit (lot) de aur 833‰.

Insertia. Puntile dentare sunt corpuri rigide nedeformabile, se pot confectiona numai daca dintii stalpi

Insertia. Puntile dentare sunt corpuri rigide nedeformabile, se pot confectiona numai daca dintii stalpi au fost pregatiti paraleli intre ei. Examenul modelului arata daca exista conditii de realizare tehnica si de introducere pe dintii stalpi.

Stabilitatea este asigurata de gradul de frictiune ce se produce intre elementele de agregare

Stabilitatea este asigurata de gradul de frictiune ce se produce intre elementele de agregare si dintii stalpi. Valoare frictiunii depinde de exactitatea microprotezei, de agregare si de intinderea suprafetei de contact. Asadar, microprotezele din aliaje nobile sunt mult mai precise decat cele din alte aliaje, puntile din aliaje nobile au o stabilitate mai mare, comparativ cu cele cu grosime dirijata sau stantate.

VA MULTUMESC !

VA MULTUMESC !