Prezentare IMM Situaia IMMurilor n Italia Agri Partner

Prezentare IMM Situaţia IMM-urilor în Italia Agri Partner: Bank Partner: Energy Efficiency Fiscal Partner: Fly Partner: Hospitality Partner: Law Partner: Partner Fondi Partner Strutturali

Definiţia IMM Categoria Angajaţi Cifra de afaceri (*) Total bilanţ (*) Întreprindere medie Sub 250 50 milioane de € 43 milioane de € Întreprindere mică Sub 50 10 milioane de € Microîntreprindere Sub 10 2 milioane de € (*) parametrii „cifră de afaceri” şi „total bilanţ” sunt alternative SURSĂ: Recomandarea Comisiei Europene 361/2003

IMM-urile în Italia Număr de întreprinderi Italia Număr de angajaţi UE-28 Italia Valoare adăugată UE-28 Italia UE-28 Număr Cotă Miliarde de euro Cotă Microîntreprinderi 3527452 94, 8% 92, 4% 6629987 45, 8% 29, 1% 201 30, 4% 21, 6% Întreprinderi mici 171658 4, 6% 6, 4% 3049375 21, 1% 20, 6% 141 21, 3% 18, 2% Întreprinderi medii 19126 0, 5% 1, 0% 1837003 12, 7% 17, 2% 118 17, 8% 18, 3% IMM 3718236 99, 9% 99, 8% 11516365 79, 6% 66, 9% 459 69, 5% 58, 1% Întreprinderi mari 3139 0, 1% 0, 2% 2960003 20, 4% 33, 1% 201 30, 5% 41, 9% Total 3721375 100, 0% 14476368 100, 0% 661 100, 0% SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

Impactul IMM-urilor asupra PIB-ului italian IMM-urile generează o cifră de afaceri de 851 miliarde de euro o valoare adăugată de 183 miliarde de euro echivalent a 12% PIB-ul italian SURSA: «Non trascuriamo chi produce il 12% del Pil» , [Să nu neglijăm cine produce 12% din Pib] Corriere della Sera, 6 Noiembrie 2014

Exportul efectuat de IMM-urile italiene În perioada ianuarie – septembrie 2014 s-a înregistrat un +3, 3% al exportului din partea IMM-urilor faţă de 2013; � În prezent IMM-urile reprezintă 26, 7% din exportul total în ceea ce priveşte exportul de produse manufacturiere în Italia; � Cea mai mare parte a exportului este către Uniunea Europeană, mai ales Franţa şi Germania (pentru un total de 54, 9% din exportul total, +4, 2% faţă de 2013), urmat de exportul către Asia Orientală (+9%) şi SUA (+6, 9%); � În aceeaşi perioadă analizată (ianuarie – septembrie 2014 faţă de 2013), cele mai dinamice sectoare au fost: produsele din lemn (+4, 8%), articole din piele (+ 4, 4%), îmbrăcăminte (+4, 1%), alimentare (+3, 2%) � SURSA: “Pmi motore dell'Italia: l'export in crescita di 2, 4 miliardi”, [IMM-urile motorul Italiei: export în creştere cu 2, 4 miliare] La Repubblica, 17 ianuarie 2015

Câte mărci italiene sunt vândute în străinătate ? Între 2008 şi 2012 au fost identificate în mod deosebit 437 de vânzări ale mărcilor italiene către societăţi străine, pentru o sumă totală de circa 55 miliarde de euro; � Cele mai vândute mărci sunt cele care se încadrează în aşa numita categorie „cele 4 A”, şi anume Alimentare – băuturi, Îmbrăcăminte – modă, Amenajare – casă, Automatizări - mecanică; � Aceeaşi categorie este cunoscut şi sub denumirea de cele „trei F”, adică Food, Fashion, Furniture; � De-a lungul anilor, protagoniştii achiziţiilor mărcilor italieneşti au fost din Franţa, Statele Unite, Germania, Marea Britanie. Recent, au înregistrat o creştere operaţiunile de achiziţionare din partea unor ţări neoccidentale, precum India şi China, dar şi Japonia, Coreea de Sud, Qatar, Turcia şi Thailanda. � SURSA: “Outlet Italia, Cronaca di un Paese in (s)vendita”, întocmit de Eurispes, Decembrie 2013

Brevete înregistrate în Italia de către IMM-uri Înregistrarea de invenţii 9113 9196 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 9601 9671 9645 9416 10136 10870 9319 9228 9371 9461 9479 9402 9215 9208 9273 8888 8559 8298 8086 8274 9085 9392 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Invenţiile sunt o soluţie nouă şi inovatoare ce răspunde unei probleme tehnice SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punctul de vedere al Camerelor de Comerţ”, întocmit de Unioncamere

Înregistrare de modele de utilitate 2658 2724 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 2444 2447 2284 2184 2542 2838 2139 2407 2723 2798 2914 3124 3426 3452 3652 3426 3439 3323 3430 3709 3775 3679 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 Modelele de utilitate sunt o nouă formă de produs industrial care dă produsului o eficienţă deosebită sau comoditate în aplicare sau folosire SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

Înregistrarea de desene 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 1667 1344 1413 1331 1241 1216 1441 1680 1018 1122 1571 2592 2445 2472 2337 2428 2225 2116 2006 1956 1996 2294 2447 2614 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 Prin desene se înţelege aspectul, din punct de vedere al formei, structurii, liniilor, chenarelor, culorilor, materialelor şi ornamentelor, unui produs integral, sau a unei părţi din acesta SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

Înregistrare de mărci 54660 53413 56190 56170 53377 54028 55202 51469 50471 48819 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 45441 45253 45357 48204 41568 39086 36238 34084 35604 32140 24824 25794 26748 28412 0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 O marcă este orice semn care se poate reprezenta grafic, prin case se poate face distincţia dintre produselor unei societăţi faţă de cele altei societăţi SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

Brevete înregistrate în Europa de către IMM-uri italiene Cereri italiene de brevet european înregistrate la EPO TOTALE 52177 2012 3819 2011 3882 2010 3953 2009 4200 2008 4423 2007 4284 2006 4119 2005 3867 2004 3912 2003 3396 2002 3312 2001 3123 2000 3079 1999 2809 0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 EPO, European Patent Office SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

Mărci italiene înregistrate la OHIM 72846 TOTALE 2012 6765 2011 6834 2010 6712 2009 6245 2008 6236 2007 5980 2006 5096 2005 4651 2004 4858 2003 4765 2002 3709 2001 3568 2000 4194 1999 3233 0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 OHIM, Office for harmonization in the internal market SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

Îndatorare IMM-uri Raport de îndatorare 60. 00% 50. 00% 49. 40% 51. 80% 51. 60% 48. 50% 46. 10% 47. 70% 50. 20% 48. 40% 45. 90% 45. 20% 45. 70% 44. 10% 42. 70% 40. 00% 30. 00% 20. 00% 10. 00% 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Raport de îndatorare: Patrimoniu Net /(datorii pe termen mediu/lung+datorii pe termen scurt + cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate) SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

Definiţia pentru cluster � Un cluster este «o aglomeraţie geografică de întreprinderi, furnizori specializaţi, întreprinderi de servicii, întreprinderi în sectoarele conexe şi organizaţii asociate care activează toate într-un anumit domeniu şi caracterizată de prezenţa concomitentă a competiţiei şi cooperării întreprinderi. » (M. Porter, Il vantaggio competitivo delle nazioni, 1998) � Cluster-ul îşi datorează forţa eficienţei colective, adică «avantajului competitiv care derivă din existenţa de economii externe locale şi de acţiuni conjugate» (J. H. Schmitz, Collective efficiency and increasing returns, 1995).

Avantajele unui cluster � Information spillover: întreprinderile pot cu uşurinţă să înveţe de la alte întreprinderi; � Division of labor: întreprinderile pot cu uşurinţă să facă schimb de bunuri şi servicii între ele; � Formation of market for special skills: întreprinderile pot cu uşurinţă să găsească lucrători cu deprinderile dorite, iar pentru lucrători este mult mai uşor să găsească de lucru � Cluster-ele industriale pot cu uşurinţă să atragă furnizori şi clienţi

Structura unui cluster Societăţi lider Reţele de furnizori Companiile care exportă bunuri şi servicii în afara regiunii Furnizori de materii prime, bunuri şi servicii Infrastructură economică Resurse umane Infrastructuri Tehnologie Finanţe şi capital Antreprenoriat

Cluster-ele italiene: districtele industriale � Acest tip de organizaţie este foarte răspândit şi în Italia, chiar dacă prezintă caracteristici particulare. Este denumit „district industrial” şi constă într-un sistem productiv format dintr-un ansamblu de întreprinderi, în special de dimensiuni mici şi mijlocii, caracterizate de o tendinţă de integrare orizontală şi verticală şi de specializare productivă, concentrate în general într-un anumit teritoriu şi legate de o experienţă istorică, socială, economică şi culturală comună. Realitatea districtuală în Italia este caracterizată de o puternică înrădăcinare teritorială, într-o anumită arie socio-economică, datorită unui grad ridicat de specializare productivă şi datorită unei importante densităţi de întreprinderi mici şi mijlocii specializate în diferite faze ale ciclului productiv.

Principalele zece districte industriale italiene Nume district Regiune de referinţă Provincii de referinţă Meta-districtul alimentar veneto Veneto Belluno, Padova, Rovigo, Treviso, Veneţia, Verona, Vicenza Districtul industrial, pielărie, piele şi încălţăminte din Valdarno Superiore Toscana Arezzo, Florenţa Districtul industrial textil-îmbrăcăminte din Empoli Toscana Florenţa Districtul industrial S. Croce sull’Arno (îmbrăcăminte şi accesorii) Toscana Florenţa, Pisa, Siena Districtul industrial Vigevano (îmbrăcăminte şi accesorii) Lombardia Pavia Districtul industrial Canelli-Santo Stefano Belbo (agroalimentar) Piemont Asti, Cuneo Districtul industrial agroalimentar Nocera Inferiore-Gragnano Campania Napoli, Salerno Districtul pentru încălţăminte din San Mauro Pascoli Emilia-Romagna Forlì-Cesena Districtul parcul alimentar San Daniele Friuli V. G. Udine Meta-districtul mecatronic şi tehnologii mecanice inovatoare Veneto Vicenza SURSA: raport 2014 “Structură, tendinţe evolutive şi perspective de dezvoltare a districtelor industriale”, prin grija Osservatoriodistretti. org

Geografia districtelor industriale italiene

Districtul industrial agroalimentar Nocera Inferiore-Gragnano - Regiune de referinţă: Campania - Constituire: 1997 - Suprafaţă: 293, 96 kmp, provinciile Salerno, Napoli şi Avellino - Produse de excelenţă: Roşia de San Marzano DOP, Pasta IGP din Gragnano, vin DOC Lettere, Tramonti şi Gragnano, ceapa verde Nocerino DOP, ulei de Gragnano DOP. - Număr întreprinderi: 6444 in total, 460 core business -Angajaţi: 21657 în total, 7614 core business - Valoare adăugată: 803 milioane de euro în total, din care 281 milioane din core business SURSA: Prezentarea Districtului Agroalimentar de Calitate Nocera Inferiore. Gragnano

Districtul parc Agroalimentar San Daniele -Regiune de referinţă: Friuli Venezia-Giulia - Constituire: 2000 - Suprafaţă: 197 kmp, provincia Udine - Produse de excelenţă: Prosciutto San Daniele DOP, brânză Montasio DOP, vin Verduzzo Friulano DOC -Număr întreprinderi: 432 -Angajaţi: 3138 -Valoare adăugată: 46 milioane de euro SURSA: Observatorul Naţional al Districtelor Italiene

Districtul industrial Santa Croce sull’Arno - Regiune de referinţă: Toscana -Constituire: 1995 -Suprafaţă: circa 331 kmp, în provinciile Pisa şi Florenţa -Produse de excelenţă: prelucrare piele şi încălţăminte, tălpi şi componente. Alte produse de îmbrăcăminte din piele cum ar fi genţi şi curele. Utilaje pentru tăbăcărie. -Număr întreprinderi: 8786 -Angajaţi: 37426 -Valoare adăugată: 1880 milioane de euro în total, din care 1860 din core business SURSA: Observatorul Naţional al Districtelor Italiene

Districtul aerospaţial din Puglia - Regiune de referinţă: Puglia - Constituire: 2007 - Suprafaţă: -Produse de excelenţă: domeniul de specializare este sectorul aerospaţial, în special în ceea ce priveşte motoarele, componistica aeriană şi spaţială, electronică, sisteme senzoriale avansate, realizarea şi asamblarea de avioane -Număr de întreprinderi: 8269 - Angajaţi: 30605 - Valoare adăugată: 2245 milioane de euro în total, din care 94 din core business SURSA: Observatorul Naţional al Districtelor Italiene

Cercetare & dezvoltare în Italia Macroregiune Valori absolute implicate în sectoarele Cercetare şi Dezvoltare Instituţii publice Instituţii private, non profit, universităţi Întreprinderi TOTAL Angajaţi R&S la fiecare 1000 locuitori Nord-vest 5390 22778 50518 78687 5. 0 Nord-est 6675 16067 35133 57875 5. 1 Centru 16608 19956 17117 53681 4. 6 Sud şi Insule 7479 20663 9710 37851 1. 8 TOTAL Italia 36153 79463 112478 228094 3. 8 SURSA: “GE-Book 2014, Analize economice şi informaţii statistice teritoriale Sistemului camera” îngrijită de Centrul de Studii Unioncamere, cu contribuţia tehnico-ştiinţifică a Si. Camera – Sistemul Cameral Servicii

Milioane de dolari investite în Cercetare & Dezvoltare în Lume 500000 450000 Italia 400000 Franţa 350000 Germania 300000 Marea Britanie 250000 Statele Unite Japonia 200000 China 150000 Israel 100000 Rusia 50000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 SURSA: “Cheltuieli pentru C&D în câteva dintre principalele ţări (milioane de dolari, la preţuri concurente şi cu putere de cumpărare egală)”, prin grija AIRI – Asociaţia Italiană pentru Cercetare Industrială, actualizat în septembrie 2014

Legislaţia italiană referitoare la IMM-uri � Legea 317/1991 propune districtul industrial ca instrument de politică industrială distinct faţă de întreprinderile şi sectoarele de producţie considerate individual, faţă de intervenţiile de inovaţie şi dezvoltare pentru micile întreprinderi; � D. m. 1993 stabileşte direcţiile şi parametrii pentru identificarea respectivelor arii, încredinţând Regiunilor sarcina de a identifica districtele în baza unor criterii metodologico-statistice riguroase, redefinite ulterior, în mod mai puţin restrictiv de către legea 140/1999, în baza căreia Regiunile au definit grupările teritoriale adecvate; � În cele din urmă, hotărârea CIPE din 3 mai 2001, a luat drept referinţă ”sistemele locale de muncă”, identificate de ISTAT la nivel naţional în 1983 în baza mişcărilor zilnice ale populaţiei din motive de muncă.

Destinaţia Italia, Dl. 145/2013 Măsuri de stimulare ale IMM-urilor: � Împrumuturi (75% cu dobândă zero) pentru deschiderea de noi întreprinderi de mici dimensiuni, cu participare majoritară (minim jumătate din asociaţi) sau totală a tinerilor (29 -35 ani) sau femeilor, pentru o cheltuială maximă de 1, 5 milioane (articolul 2). � Credit fiscal în R&S echivalent a 50% din cheltuială până la 2, 5 milioane pentru fiecare întreprindere, cu un plafon de 600 milioane pentru perioada 2014 -2016 din valoare pentru Fondurile structurale europene (articolul 3). � Voucher PMI până la 10. 000 euro pentru achiziţionarea de Software, Hardware, Servicii pentru Întreprindere, e-Commerce, Banda Larga şi Formare ICT (articolul 6). � Internaţionalizare: alte 22, 5 milioane din „Fondul pentru promovarea schimburilor şi internaţionalizarea întreprinderilor”, cu simplificări (vize de intrare, investiţii, formare) pentru a atrage în Italia start up-inovative (articolul 5) şi o secţie a tribunalului pentru societăţi cu sediul în străinătate (articolul 10). � Compensare credite şi debite PA: pe lângă compensarea dosarelor Equitalia (articolul 12), IMM-urile pot să beneficieze de securitizare şi garanţii pentru Mini Bond. � Logistica: s-a eliminat obligaţia de înmatriculare a motostivuitoarelor pentru deplasări scurte.

IMM-uri inovator, Dl. 3/2015 Prin intermediul decretului denumit Investment Compact este introdusă categoria IMM-urilor inovatoare. Pentru ca un IMM să fie definit inovator trebuie să fie o societate de capital, chiar şi sub formă de cooperativă, necotată, care să aibă cel puţin o filială în Italia. Nu există delimitări temporale, dar societatea trebuie să aibă cel puţin un bilanţ certificat, deci definirea de «imm inovator» nu se poate aplica societăţilor noi. IMM-ul inovator trebuie să aibă minim 250 de angajaţi, o cifră de afaceri anuală mai mică de 50 de milioane şi să îndeplinească măcar 2 dintre cele 3 cerinţe de mai jos: 1. 3% din costurile totale trebuie să poată fi atribuite unei activităţi de Cercetare şi dezvoltare; 2. Echipa trebuie să fie formată în proporţie de 1/5 din doctori în cercetare, doctoranzi sau cercetători cu 3 ani de experienţă; sau formată în proporţie de 1/3 din personal care o diplomă de master; 3. IMM-ul trebuie să aibă înregistrat sau să deţină licenţă pentru drepturi de proprietate industrială, sau să fie titular al unui software înregistrat. IMM-ul inovator nu poate să fie înscris în registrul pentru start up inovator: pentru acestea se va institui o secţiune specială la registrul comerţului.

Avantajele în favoarea IMM-urilor inovatoare reproduc în mare parte pe cele aplicate pentru startup inovator. Noutăţile cele mai importante sunt posibilitatea de a accesa stimulentele fiscale deja prevăzute pentru startup şi l'equity crowdfunding. Iată principalele avantaje: 1. Scutirea de taxă de timbru şi taxe de administrare pentru înscrierea la registru şi a taxelor anuale de administrare 2. IMM-urile inovatoare vor avea posibilitatea de remunerare cu planuri de stimulare în equity, iar concomitent scutirea de impozit pe venit. Astfel, Stock option şi work for equity vor permite fidelizarea profesioniştilor din exterior, plătindu-i cu cote din societate 3. Stimulente fiscale pentru investiţiile pe 7 ani: persoana fizică care investeşte în IMM va putea să beneficieze de o deducere a impozitului pe venit de 19%; în cazul persoanelor juridice deducerea la impozitul pe venit este de 20% 4. Acces la equity crowdfunding: posibilitatea de colectare a capitalului social prin intermediul platformelor online 5. Acces simplificat la Fondul de Garanţie IMM: garanţie gratuită şi acordată conform modalităţilor simplificate pentru 80% din împrumutul acordat de bancă 6. Suport ad hoc din partea ICE

Profilul IMM-urilor italiene şi europene ANTREPRENORIAT Gradul în care educaţia contribuie la dezvoltarea unui comportament de antreprenoriat, 2012 50 40 6 Activitatea de antreprenoriat în faza iniţială pentru populaţia feminină (%), 2013 Media UE 2 Italia 8 Activitate de antreprenoriat în faza iniţială (%), 2013 3. 4 0 10 20 30 40 50 60 SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

A DOUA POSIBILITATE (Posibilitatea de a o lua de la capăt după faliment) 10. 29 Procentul din patrimoniul debitorului ca garanţie pentru recuperarea creditelor (%), 2014 22 Media UE Italia 2 Timpul necesar pentru rezolvarea situaţiilor de insolvenţă (în ani), 2014 1. 8 0 5 10 15 20 25 SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

ADMINISTRAŢIA ATENTĂ LA NEVOILE IMM Incidenţa birocraţiei (1 = puţin, 7 = foarte mult), 3. 2 2013 2. 2 192. 57 Timpul necesar pentru a plăti taxele (ore/an), 2014 269 Media UE Italia 12. 54 Numărul de vărsăminte fiscale anuale, 2014 15 318 Costul pentru a demara societatea (în euro), 2013 2000 0 500 1000 1500 2000 2500 SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

AJUTOARE DE STAT ŞI ACHIZIŢII PUBLICE Procentul întreprinderilor care transmit oferte prin intermediul sistemului de licitaţii electronice (eprocurment), 2013 12. 85 8. 75 28. 05 Întârzierea medie a plăţilor de către instituţiile publice (în zile), 2013 90 Media UE Italia 37 Procentul de întreprinderi care participă la achiziţii publice (%), 2013 48 29 Procentul reprezentat de IMM-uri din valoarea totală a achiziţiilor publice adjudecate (%), 2013 20 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

ACCES LA FINANŢĂRI Procentul întreprinderilor care transmit oferte prin intermediul sistemului de licitaţii electronice (eprocurment), 2013 12. 85 8. 75 28. 05 Întârzierea medie a plăţilor de către instituţiile publice (în zile), 2013 90 Media UE Italia 37 Procentul de întreprinderi care participă la achiziţii publice (%), 2013 48 29 Procentul reprezentat de IMM-uri din valoarea totală a achiziţiilor publice adjudecate (%), 2013 20 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

PIAŢA UNICĂ 30 Numărul de dosare de infracţiuni în curs, 2013 Întârziere medie în transpunerea directivelor care ar fi trebuit să fie deja puse în aplicare (în luni), 2013 68 8 4. 6 Numărul de directive europene pe piaţa unică care încă nu au fost transpuse, 2013 8. 69 14 Achiziţii publice adjudecate în străinătate de către IMM (procent din valoarea totală a achiziţiilor publice), 2013 Media UE Italia 2. 6 3. 2 IMM-uri care importă bunuri de pe piaţa comună europeană (procent IMM-uri în industrie), 2011 17. 47 16. 19 IMM-uri care exportă bunuri de pe piaţa comună europeană (procent IMM-uri în industrie), 2011 13. 89 16. 63 0 10 20 30 40 50 60 70 80 SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

COMPETENŢE ŞI INOVAŢIE Procentul tuturor între prinderilor care oferă formaţie propriilor angajaţi, 2010 56 Procentul de IMM-uri care fac achiziţii online, 2013 14. 99 Procentul de IMM-uri care vând online, 2013 4. 76 Procentul de IMM-uri inovative care colaborează între ele, 2010 4. 41 66 26. 31 13. 87 11. 69 Media Ue Italia Procentul de IMM-uri care fac inovaţie in-house, 2010 31. 83 34. 79 Procentul de IMM-uri care introduc inovaţii referitoare la comercializare sau organizare, 2010 40. 3 43. 04 Procentul de IMM-uri care introduc inovaţii de produs sau proces, 2010 38. 44 39. 8 0 10 20 30 40 50 60 70 SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

Mulțumim pentru atenție! DATE DE CONTACT: � CAMERA DE COMERȚ ITALIANĂ PE NTRU ROM NIA STR. FRANCEZĂ NR. 13, 030101 – BUCUREȘTI TEL: +40 21 310 23 15, FAX: +40 21 310 23 18 EMAIL: INFO@CCIPR. RO � WWW. CAMERADICOMMERCIO. RO Agri Partner: Bank Partner: Energy Efficiency Fiscal Partner: Fly Partner: Hospitality Partner: Law Partner: Partner Fondi Partner Strutturali