Prevenirea violenei n coal activiti de formare cu

Prevenirea violenței în școală activități de formare cu părinții Propunător: prof. Axinte Gabriela Școala Gimnazială Lunca Pașcani

Prezentare material informativ • Ce este violenţa? Violenţa – este considerată violarea generală a drepturilor fiinţei umane: dreptul la viaţă, la demnitate, la securitate şi la integritate fizică şi mentală.

Manifestarea violenţei în şcoală - tendinţe semnalate la nivel internaţional • Violenţa fizică – violenţa simbolică • Violenţa – expresie a intoleranţei faţă de diferenţele etnice, religioase, de gen, de statut social • Multiplicarea violenţei faţă de profesori • Creşterea numărului actelor de violenţă extremă în spaţiul şcolar • Difuzia mediului proxim şcolii în spaţiul şcolar

Actori ai violenţei în şcoală • Violenţa între elevi • Manifestări violente ale elevilor faţă de profesori • Manifestări violente ale profesorilor faţă de elevi • Părinţii – actori ai violenţei în şcoală • Violenţa în proximitatea şcolii

• Violenţa în şcoală este orice formă de manifestare a unor comportamente precum: • exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, jignire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire; • agresiune fizică: bruscare, împingere, lovire, rănire; • comportament care intră sub incidenţa legii: viol, consum/comercializare de droguri, vandalism (provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă), utilizare de arme, furt; • ofensă adusă statutului/autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă faţă de cadrul didactic); • comportament şcolar neadecvat: întârzierea sau fuga de la ore, părăsirea clasei în timpul orei, refuzul îndeplinirii sarcinilor, indisciplină, fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.

• Factorii de risc în apariţia violenţei 1. ) Factori individuali ▪ factori biologici ▪ factori psihologici 2. ) Factori de mediu socio-familial ▪ climatul socio-afectiv din familie (relaţiile dintre părinţi; atitudinea părinţilor faţă de copil; atitudinea copilului faţă de familie) ▪ tipul familiei (organizată/dezorganizată prin divorţ sau deces/reorganizată); ▪ condiţiile economice ale familiei (statutul ocupaţional al părinţilor; venitul familiei) ▪ dimensiunea familiei (numărul de copii din familie); ▪ nivelul de educaţie al părinţilor.

3. ) Sursele de violenţă asociate şcolii provin din : ▪ neadaptarea practicilor pedagogice la nevoile şi specificul noilor generaţii; ▪ perpetuarea relaţiilor de dependenţă şi subordonare a elevilor faţă de profesori; ▪ preponderenţa comunicării pe axa profesor-elev; ▪ atitudini de ignorare sau dispreţ ale profesorilor faţă de elevi; ▪ evaluare neobiectivă, etichetarea, inducerea sindromului eşecului şcolar; ▪ abuzul de măsuri disciplinare, sancţiuni inegale sau pedepse.

Cauzele violenţei elevilor • Cauze individuale • Cauze familiale • Cauze şcolare • Probleme de comunicare; • Complexe, toleranţă scăzută la frustrări; • Dificultăţi de adaptare la disciplina şcolară; • Imagine de sine negativă; • Instabilitate emoţională; • Instabilitate motrică; • Dificultăţi de concentrare; • Tulburări psihice grave. • Preluarea unor modele de relaţionare din familie; • Condiţiile economice precare • ale familiei; • Nivelul redus de educaţie a • familiei; • Indiferenţa, grija insuficientă acordată copiilor şi educaţiei acestora; • Reacţii ale copilului la aşteptări prea înalte ale părinţilor; • Lipsa de supraveghere a copiilor, în cazul familiilor în care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi temporar la muncă în străinătate. • Deficienţe de comunicare şi relaţionare în grup; • Programele şcolare prea încărcate şi programul supraaglomerat. • Climatul de competiţie din şcoală; • Managementul defectuos al clasei şcolare; • Decalajul între apiraţiile valorile elevilor şi oferta/ practica şcolară; • Nedreptatea profesorului; • Prejudecăţi ale profesorilor legate de apartenenţa etnică; • mobilismul elevilor; • Funcţia de selecţie a şcolii;

MĂSURI DE PREVENIRE A VIOLENŢEI ŞCOLARE * Respectarea prevederilor regulamentului şcolar; * Asistenţă acordată de consilierii şcolari atât elevilor cât şi părinţilor; * Implicarea şi responsabilizarea părinţilor; * Participarea şi implicarea elevilor în acţiuni sau proiecte care vizează reducerea cazurilor de violenţă; * Realizarea periodică a unor evaluări psihologice ale elevilor; * Iniţierea şi derularea unor programe de formare a cadrelor didactice privind managementul clasei, rezolvarea de conflicte, dezvoltarea abilităţilor de comunicare.

* Prezentarea unor studii de caz referitoare la violenţa şcolară şi la modalităţile de soluţionare; * Organizarea unor întâlniri şi discuţii cu reprezentanţi ai societăţii civile sau ai comunităţii; implicarea bisericii; * Elaborarea şi difuzarea de materiale informative în vederea conştientizării efectelor negative ale violenţei; * Introducerea în curriculumul la decizia şcolii (CDS) a unor teme privind: strategii de rezolvare a conflictelor, promovarea toleranţei şi cooperării.

Sfaturi de siguranță - cum va puteți ajuta copilul să se descurce în situații violente A pași mereu calm și încrezător Oamenii de orice vârstă sunt mai puțin probabil să fie deranjați, dacă par calmi și încrezători. Practicați împreună cu copilul mersul cu spatele drept, dar nu tensionat, privind în jur cu o față relaxată și pășind încrezător. Nu da frâu liber sentimentelor Este normal să te simți speriat sau furios atunci când oamenii încearcă să te intimideze, însă arătând frică, furie, agresivitate sau intimidare se pot creea probleme mai mari. Ajutați-vă copilul să își imagineze că este spreriat, trist sau furios în timp ce practica mersul mai sus menționat, astfel încât sentimentele să nu îl copleșească.

Evitarea conflictelor Cele mai bune tactici de auto-apărare se numesc "negarea țintei", care practic înseamnă "a nu fi acolo". Practicați împreună cu copilul o situație în care acesta trebuie să evite un posibil conflict prin a se retrage încrezător și cu grijă, fără ca sentimentele să îl dea de gol. Totul are o limită Învățați copilul să își așeze mâinile în fața pieptului și să spună cu o voce clară, calmă și fermă "Stop!". În același timp, copilul trebuie să aibă o statură dreaptă, să își privească agresorul în ochi cu o față calmă și să folosească un ton al vocii clar și calm (exersați tonul vocii pentru a nu se simti agresivitate sau amenințare).

Filtrarea cuvintelor jignitoare Cuvintele urâte sunt dureroase, în special pentru cei sensibili. Ajutați-vă copilul să își imagineze ca prinde acele cuvinte în mână și le aruncă, astfel încât ele nu ajung să îl rănească. Ideea de un ecran în jurul inimii și minții îi ajută de multe ori să filtreze aceste cuvinte jignitoare. Exluderea din grupuri Exluderea este o formă gravă de agresiune. Ea ar trebui să fie în mod clar împotriva regulilor școlii și a grupurilor. Copiii pot practica persistând în includerea lor într-un joc, sau de asemenea, luând măsuri rapide și încrezătoare atunci când observă un altul fiind lăsat pe dinafară.

Obținerea ajutorului Copiii încă învață abilitățile sociale. Fără o îndrumare calmă a unui adult, se vor răni reciproc. Învățați copilul să obțină ajutorul unui adult dacă se află în imposibilitatea de a rezolva sau opri singur o problemă. Deoarece adulții spun adesea "Rezolvă singur problema", învățați copilul să practice zicând calm și încrezător "am încercat să rezolv singur problema, dar se agravează. Vă rog să mă ajutați. " În ultimă instanță: auto-apărarea Copiii trebuie să știe când au dreptul să folosească tehnici de auto-apărare pentru a opri persoana respectivă să îi rănească. Este foarte important să le explicați că forța fizică se aplică în ultimă instanță - atunci când sunt pe cale de a fi loviți și nu pot scăpa să caute ajutor. Discutați cu copilul dumneavoastră că nu este bine să lovească pe nimeni. Dacă îi dați permisiunea să utilizeze forța fizică în caz de urgență, asigurați-vă că îl învățați câteva mișcări adecvate vârstei, care sunt puțin probabil să cauzeze răni mari, cum ar fi o lovitură la fluierul piciorului.

Aplicarea chestionarelor pentru identificarea și monitorizarea actelor de violență manifestate în școală Alegeți și completați răspunsurile pe care le considerați potrivite și care răspund nevoilor dumneavoastră 1. Aveți cunoștință de existența unor manifestări violente în școală în care învață copilul dumneavoastră? a. da b. nu 2. Copilul dumneavoastră a fost implicat în situații conflictuale în școală, în acest an școlar? a. da b. nu 3. Ce atitudine credeți că este potrivită pentru copilul dumneavoastră, în cazul existenței actelor de violență în școală? a. nu este problema mea b. consider că actele de violență trebuie sancționate c. consider că agresiunea este un act condamnabil d. răspunsul violent este justificat, atunci cand circumstanța o cere e. violența verbală este necesară în societatea noastră

4. Copilul dumneavoastră a avut conflicte în școală cu: Categorii elevi profesori părinți persoane din afara școlii alte persoane Deseori Uneori Niciodată

5. Ce urmări au avut conflictele? a. s-au folosit metode de violență verbală (insulte, amenințări) b. s-au folosit metode de violență fizică (loviri) c. s-au rezolvat prin negocierea celor implicați d. s-a apelat la un mediator e. a renunțat una din părțile implicate f. altă modalitate. . . .

6. Cât de des sunt întâlnite în școală următoarele manifestări violente? Categorii ironizări marginalizare jigniri, insulte furtul obiectelor/banilor loviri gesturi obscene amenințări, intimidări șantaj altele Deseori Uneori Niciodată

7. Ce măsuri ați luat în cazul situațiilor de violență apărute acasă? 8. Care considerați că este principala cauză a conflictelor din școală? a. interese, opinii diferite b. diferențele de stare materială c. dorința de a-și demonstra puterea d. neînțelegerile cu profesorii e. neînțelegerile din familie f. altele. . . . . 9. Cum crezi că ar putea fi prevenită violența în școala unde învață copilul dumneavoastră? a. primirea mai multor informații despre violență/bullying și efectele sale b. implicarea elevilor în activități de prevenirea violenței c. creșterea măsurilor de securitate d. supraveghere mai atentă din partea profesorilor e. colaborare mai bună a părinților cu școala f. școala să implementeze activități atractive

10. Cât de important crezi că este un program de prevenire a violenței în școală? a. în foarte mare măsură b. în mare măsură c. potrivit d. în mică măsură e. în foarte mică măsură 11. Care crezi că ar fi cea mai potrivită măsură pentru scăderea numărului de manifestări violente din școală? a. un regulament mai strict b. sancțiuni pentru elevii violenți c. mai multe activități anti- violență d. creșterea măsurilor de pază și securitate e. elaborarea regulamentului împreună cu elevii f. activități de consiliere g. pregătirea unor elevi mediatori h. alte măsuri. . . . . 12. Cum v-ați implica personal, ca părinte, în prevenirea violenței în școala în care învață copilul dumneavoastră? a. învăț despre conflicte și mediere b. nu mă amestec c. cer ajutorul altor persoane (colegi, părinți, director) Părinte: mama/tata Copilul meu este în clasa. . .

Interviuri individuale sau de grup cu părinții Listă de întrebări: 1. În opinia dumneavoastră, elevii acestei școli se simt în siguranță în timpul petrecut în școală? 2. Considerați că această școală oferă siguranță copilului/copiilor dimneavoastră? 3. Care sunt în opinia dumneavoastră cele mai importante pericole sau amenințări cu care se confruntă în prezent elevii? 4. Care sunt cele mai frecvente situații concrete de violență: între elevi, a elevilor față de profesori, a profesorilor față de elevi? 5. Aveți cunoștință despre situații concrete de violență petrecute în școală. Cum au fost rezolvate aceste situații? Ați fost consultați în rezolvarea acestora? 6. Cunoașteți situații de violență generate de grupuri de copii sau tineri din vecinătatea școlii? Dați exemple. Cum au fost rezolvate aceste situații?

7. Care credeți că este tendința de apariție a cazurilor de violență în această școală? 8. Ca părinți, vi s-a întâmplat să aveți vreun conflict cu profesorii copiilor dumneavoastră? Care au fost cauzele? Cum s-a rezolvat? La cine ați apelat pentru rezolvarea acestei situații? 9. Cât de importantă credeți că este problema violenței pentru școala dumneavoastră? Este necesară o strategie a școlii care să combată sau să prevină situațiile de violență școlară? În care din etapele derulării strategiei ați dori să vă implicați? Data desfășurării interviului. . . . Ora începerii. . . . . Durata. . . . . . Numele și prenumele celui care a realizat interviul. . .

Interpretare chestionar Chestionarul pentru identificarea și monitorizarea actelor de violență manifestate în școală s-a aplicat pe un număr de 18 respondenți. La întrebarea Aveți cunoștință de existența unor manifestări violente în școală în care învață copilul dumneavoastră? Da - 2 Nu- 16 La întrebarea Copilul dumneavoastră a fost implicat în situații conflictuale în școală, în acest an școlar? Da - 1 Nu- 17 La întrebarea Ce atitudine credeți că este potrivită pentru copilul dumneavoastră, în cazul existenței actelor de violență în școală? ▪ consider că actele de violență trebuie sancționate -12 ▪ consider că agresiunea este un act condamnabil - 4 ▪ fără răspuns - 2

La întrebarea Copilul dumneavoastră a avut conflicte în școală cu: Categorie Deseori Uneori Niciodată elevi 1 3 13 1 17 profesori

La întrebarea Ce urmări au avut conflictele? ▪ s-au folosit metode de violență fizică (loviri) - 1 ▪ s-au rezolvat prin negocierea celor implicați - 4 ▪ s-a apelat la un mediator - 6 ▪ a renunțat una din părțile implicate - 1 ▪ altă modalitate – 3 ▪ fără răspuns – 3 La întrebarea Ce măsuri ați luat în cazul situațiilor de violență apărute acasă? ▪ împăcare – 2 ▪ discuții împăciuitoare – 1 ▪ fără răspuns – 15 La întrebarea Care considerați că este principala cauză a conflictelor din școală? ▪ interese, opinii diferite - 5 ▪ diferențele de stare materială - 6 ▪ dorința de a-și demonstra puterea - 6 ▪ neînțelegerile cu profesorii - 1 ▪ neînțelegerile din familie - 1 ▪ altele - 3 ▪ fără răspuns - 1

La întrebarea Cât de des sunt întâlnite în școală următoarele manifestări violente? Categorie Deseori ironizări 1 Uneori Niciodată 6 11 marginalizare 3 15 Jigniri, insulte 5 13 furtul obiectelor/banilor 1 17 loviri 2 15 gesturi obcene amenințări, intimidări șantaj altele 1 1

La întrebarea Cum crezi că ar putea fi prevenită violența în școala unde învață copilul dumneavoastră ▪ primirea mai multor informații despre violență/bullying și efectele sale - 6 ▪ implicarea elevilor în activități de prevenirea violenței - 4 ▪ creșterea măsurilor de securitate - 1 ▪ supraveghere mai atentă din partea profesorilor - 5 ▪ colaborare mai bună a părinților cu școala - 7 ▪ școala să implementeze activități atractive - 1 La întrebarea Cât de important crezi că este un program de prevenire a violenței în școală? ▪ în foarte mare măsură - 15 ▪ în mare măsură ▪ potrivit - 1 ▪ în mică măsură - 1 ▪ în foarte mică măsură - 1

La întrebarea Care crezi că ar fi cea mai potrivită măsură pentru scăderea numărului de manifestări violente din școală? ▪ un regulament mai strict - 9 ▪ sancțiuni pentru elevii violenți - 3 ▪ mai multe activități anti- violență - 6 ▪ creșterea măsurilor de pază și securitate - 1 ▪ elaborarea regulamentului împreună cu elevii - ▪ activități de consiliere - 1 ▪ pregătirea unor elevi mediatori - 1 ▪ alte măsuri – La întrebarea Cum v-ați implica personal, ca părinte, în prevenirea violenței în școala în care învață copilul dumneavoastră? ▪ învăț despre conflicte și mediere - 5 ▪ nu mă amestec - 2 ▪ cer ajutorul altor persoane (colegi, părinți, director) - 9 ▪ fără răspuns - 2

Concluzii În urma analizei rezultatelor chestionarului aplicat părinților s-a constatat că 89% dintre respondenți nu au cunoștință de existența unor acte de violență în școală și 94% afirmă că nu au fost implicați în acte de violență copiii lor. 66% dintre respondenți consideră că actele de violență trebuiesc sancționate și 22 % consideră că agresiunea este un act condamnabil. Din cei 18 respondenți 5, 5% afirmă că avut deseori conflicte în școală copilul lor. Cei mai mulți consideră că apelarea la un mediator sau rezolvarea prin negocierea celor implicați au fost urmările conflictelor. În cazul situațiilor de violență apărute acasă, 83% din respondenți refuză să dea un răspuns. 5, 5% afirmă că ironizările sunt întâlnite deseori și 33% că acestea și jignirile sunt întâlnite uneori. O treime dintre cei chestionați afirmă că o colaborare mai bună a părinților cu școala este soluția cea mai bună în prevenirea violenței în școală urmată de primirea mai multor informații despre violență/bullying și efectele sale. 83% consideră că implementarea unui program de prevenire a violenței în școală este important în mare măsură, 50% consideră cea mai potrivită măsură pentru scăderea numărului de manifestări violente din școală este implementarea unui regulament mai strict, iar 50% ar cere ajutorul altor persoane (colegi, părinți, director) în rezolvarea conflictului.

Rezultate interviu La întrebarea În opinia dumneavoastră, elevii acestei școli se simt în siguranță în timpul petrecut în școală? ▪ Da - 17 ▪ Nu știu - 1 La întrebarea Considerați că această școală oferă siguranță copilului/copiilor dimneavoastră? ▪ Da - 18 ▪ Nu – 0 La întrebarea Care sunt în opinia dumneavoastră cele mai importante pericole sau amenințări cu care se confruntă în prezent elevii? ▪ nu se confruntă cu pericole - 7 ▪ siguranță pe drumul spre casă – 1 ▪ bătaia între elevi – 1 ▪ furtul pachețelului - 1 ▪ șantaj, jigniri – 1 ▪ comportamentul violent în familie, televizorul, calculatorul, societatea – 1 ▪ fără răspuns - 6

La întrebarea Care sunt cele mai frecvente situații concrete de violență: între elevi, a elevilor față de profesori, a profesorilor față de elevi? ▪ între elevi – 7 ▪ nu cunosc – 6 ▪ fără răspuns – 5 La întrebarea Aveți cunoștință despre situații concrete de violență petrecute în școală. Cum au fost rezolvate aceste situații? Ați fost consultați în rezolvarea acestora? ▪ Nu – 15 ▪ Da – 1 am fost consultat ▪ fără răspuns - 2 La întrebarea Cunoașteți situații de violență generate de grupuri de copii sau tineri din vecinătatea școlii? Dați exemple. Cum au fost rezolvate aceste situații? ▪ Nu – 13 ▪ Da – 2 mediere din partea școlii ▪ fără răspuns - 3

La întrebarea Care credeți că este tendința de apariție a cazurilor de violență în această școală? ▪ în scădere – 2 ▪ ameliorare – 3 ▪ nu este cazul – 5 ▪ nu știu – 2 ▪ fără răspuns – 6 La întrebarea Ca părinți, vi s-a întâmplat să aveți vreun conflict cu profesorii copiilor dumneavoastră? Care au fost cauzele? Cum s-a rezolvat? La cine ați apelat pentru rezolvarea acestei situații? ▪ Da – 0 ▪ Nu – 18 La întrebarea Cât de importantă credeți că este problema violenței pentru școala dumneavoastră? Este necesară o strategie a școlii care să combată sau să prevină situațiile de violență școlară? În care din etapele derulării strategiei ați dori să vă implicați? ▪ foarte importantă – 17 este necesara o strategie pentru a preveni situațiile de violență școlară ▪ fără răspuns - 1

Concluzii În urma interviului individual aplicat părinților s-a constatat că 94% din respondenți afirmă că elevii acestei școli se simt în siguranță în timpul petrecut în școală și 100% că această școală oferă siguranță copiilor. Doar 5, 5% din respondenți consideră că cele mai importante pericole sau amenințări cu care se confruntă în prezent elevi sunt siguranța pe drumul spre casă, bătaia între elevi , furtul pachețelului, șantaj, jigniri, comportamentul violent în familie, televizorul, calculatorul și societatea. Cele mai frecvente situații concrete de violență (33% ) sunt între elevi, 83% nu au cunoștință despre situații concrete de violență petrecute în școală și 72% nu cunosc situații de violență generate de grupuri de copii sau tineri din vecinătatea școlii. O treime dintre respondenți anticipează o scădere sau o ameliorare a violenței în mediul școlar. Niciun respondent nu a avut conflicte cu profesorii școlii, toți consideră violența o problemă importantă și 94% consideră că este necesară o strategie a școlii care să combată sau să prevină situațiile de violență școlară.