Prevenia afeciunilor mioartrokinetice Fundaia ACAS ZALU Scopul prezentarii

„Prevenţia afecţiunilor mioartrokinetice” Fundaţia “ACASĂ”, ZALĂU

Scopul prezentarii Păstrarea, îmbunătăţirea sau refacerea stării de sănătate prin practicarea exerciţiilor fizice cu scop profilactic sau curativ (kinetoterapie / kinetoprofilaxie) în vederea creşterii capacităţii de muncă, performanţelor fizice şi psihice ale persoanelor

Obiective 1. Cunoaşterea modului de funcţionare a corpului uman; 2. Îmbunătăţirea funcţionării corpului uman prin folosirea corectă a aparatului locomotor; 3. Creşterea capacităţii de muncă, a performanţelor fizice şi psihice individuale prin practicarea exerciţiilor fizice cu scop profilactic sau curativ (kinetoterapie /kinetoprofilaxie); 4. Prevenirea afecţiunilor şi corectarea deficienţelor apărute la nivelul aparatului locomotor pe parcursul exercitării activităţii profesionale.

Funcţionarea corpului uman Corpul uman este o “maşină” vie; Principalele elemente care fac posibilă mişcarea umană sunt următoarele: q. Sistemul nervos q. Sistemul muscular q. Sistemul osteoarticular

Sistemul nervos ◦ Structura ◦ Sistem nervos central ◦ Sistem nervos periferic ◦ Funcţie ◦ De coordonare a mişcării prin impulsuri nervoase ◦ De menţinere a posturii ◦ Deficienţe: Ex. : pareze, paralizii, etc.

Sistemul muscular ◦ Structura ◦ Muşchii scheletici ◦ Funcţie ◦ De menținere a posturii ◦ Locomoţia - parte activă ◦ Deficienţe: Ex. : întindere musculară, ruptură musculară, hipotonie musculară, atrofie musculară, etc.

Sistemul osteoarticular ◦ Structura ◦ Scheletul ◦ Articulaţiile tipuri de articulații: ◦ articulaţie în balama (ex. cotul ) ◦ articulaţie plana (ex. articulațiile coloanei vertebrale) ◦ articulaţie sferică (ex. umăr, șold) ◦ articulaţie elipsoidală (ex. articulația degetului mare) ◦ Funcţie ◦ De susţinere a ţesuturilor moi ale organismului ◦ De protecţie a unor organe vitale ◦ Locomoţia – parte pasivă ◦ Deficienţe: Ex. : artroze, entorse, luxaţii, fracturi, etc.

Zone afectate cel mai frecvent Coloana vertebrală Umărul Mână Genunchi

Coloana vertebrală Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezintă segmentul central al aparatului locomotor uman. Structura: ◦ Componenta dură osoasă (33 -34 de vertebre) ◦ Componenta conjunctivă (discuri intervetebrale, suprafete articulare, ligamente) ◦ Componenta musculară (musculatura paravertebrală) ◦ Componenta neuro-vasculară (măduva spinării, rădăcinile nervoase, vase de sânge)

Segmentele coloanei vertebrale segmentul cervical - 7 vertebre; segmentul toracic - 12 vertebre; segmentul lombar - 5 vertebre; segmentul sacral - 5 vertebre sudate între ele; segmentul coccigian, format din 4 -5 vertebre sudate între ele. Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale: Curbura cervicală Curbura toracală Curbura lombară Curbura sacrococcigiană Funcţiile coloanei vertebrale: funcţia de susţinere funcţia de protecţie funcţia de mobilitate funcţia morfologică

Exemple de afecţiuni ale coloanei vertebrale: • Artroze: o. Cervicartroză, o Discartroză, o. Spondiloză • Nevralgii: o. Sciatică, o. Hernie de disc, o Nevralgie cervicobrahială • Afectiuni inflamatorii: o. Spondilită • Tulburari de statica ale coloanei: o. Cifoză, o. Scolioză, o. Lordoză, o. Cifoscolioză, • Alte afecţiuni: o. Stenoză de canal medular o. Traumatisme o. Tumori o. Sindrom de coadă de cal

Umărul Definiţie: Un ansamblu anatomic şi funcţional ce permite ataşarea membrului superior de cutia toracică Structura: Componenta dură osoasă (centura scapulara : stern, omoplat, claviculă la care se ataşează humerusul) Componenta conjunctivă (articulaţii: scapulohumerală, acromioclaviculară, sternocostoclaviculară, planul scapulotoracic, planul subdeltoidian; capsula articulare, ligamente) Componenta musculară (principalii muşchi: trapez, marele dinţat, pectoralii, coiful rotatorilor) Componenta neuro-vasculară (nervii spinali C 2 -T 1, vase de sânge)

Funcţiile umărului: Să permită o mobilitate de mare amplitudine a braţului, la care se adaugă mobilitatea cotului şi a încheieturii mâinii, pentru deplasarea mâinii mult în spaţiu Să permită o bună stabilitate pentru cazul în care membrul superior ar avea nevoie de forţă Exemple de afecţiuni Luxaţie scapulohumerală Periartrită scapulohumerală Umăr blocat Pareză de plex brahial Tendinite Rupturi musculare sau de tendon Bursite Artroze Calcifieri

Mână Definiţie: un „instrument” foarte complex, esenţial în îndeplinirea activităţilor cotidiene. Toate segmentele membrului superior nu au decât rolul de a pune mâna în poziţie favorabilă pentru o acţiune cu finalitate. Structura: Componenta dură osoasă (27 de oase: oasele carpiene, metacarpiene, falange ) Componenta conjunctivă (numeroase articulaţii mici, capsule articulare, ligamente, tendoane) Componenta musculară (principalii muşchi: muşchii palmari, muşchii dorsali, muşchii lumbricali, ) Componenta neuro-vasculară (nervii median, radial, cubital, vase de sânge)

Funcţiile mâinii: De prehensie De manipulare Senzorială Socială: participă la exprimarea nonverbală, gestuală, contribuie la definirea personalităţii umane Exemple de afecţiuni Luxaţii şi fracturi Artrite şi artroze Mîna rigidă Pareze de nervi periferici Tendinite şi leziuni de tendon

Genunchi Definiţie: Genunchiul reprezintă partea membrului inferior la nivelul căreia gamba se uneşte cu coapsa. Este cea mai voluminoasă articulaţie a corpului. Structura: Componenta dură osoasă (oase genunchiului : femurul, tibia, peroneul, patela ) Componenta conjunctivă (articulaţiile femuropatelară şi femurotibială, 2 meniscuri, capsula articulară, ligamente, tendoane, suprafeţele articulare) Componenta musculară (principalii muşchi: cvadricepsul, ischiogambierii, tricepsul sural) Componenta neuro-vasculară (plexul lombosacrat)

Funcţiile genunchiului: de susţinerea greutăţii corpului de a asigura stabilitatea membrului inferior în timpul ortostatismului, al deplasării sau în timpul efectuării diferitelor mişcări Exemple de afecţiuni Entorse Luxaţii şi fracturi Gonartrita şi gonartroză Rupturi de menisc Acumulări de lichid sinovial Tendinite şi leziuni de tendon

Durerea: Cauze şi factori de risc Uzura: Cea mai frecventă cauză a durerii Factori de risc ◦ Posturi deficitare ◦ Supraîncarcare prin ridicarea de greutăţi excesive sau repetări excesive ale unor activităţi ◦ Mişcări bruşte sau în forţă fără încălzire prealabilă ◦ Obezitatea ◦ Sedentarismul !

Factori de risc care pot duce la apariţia durerii de spate Statul în picioare sau şederea îndelungată pe scaun; Mişcări bruşte de rotaţie; Mişcări de aplecare înainte şi ridicare de obiecte. !

Factori de risc care pot duce la apariţia durerii de umăr: Ridicarea braţelor şi desfăşurarea de activităţi deasupra nivelului umărului; Utilizarea de maşini/dispozitive industriale; Aşezarea de mărfuri/obiecte pe rafturi înalte; Vibraţia produsă asupra membrului superior de operarea cu maşini-unelte care vibrează; Vibrarea întregului corp în timpul unor activităţi. !

Factori de risc care pot duce la apariţia durerii de mână: Priză incorectă; Căderea pe mâini; Neprotejarea mâinilor în timpul activităţilor cu echipament de protecţie; Utilizarea unei viteze şi forţe excesive în cadrul activităţii manuale. !

Factori de risc care pot duce la apariţia durerii de genunchi: Pivotări exagerate sau bruşte; Lovituri la nivelul genunchilor; Poziţia de stând pe genunchi; Îndoirea excesivă; Musculatura slăbită la nivelul genunchiului. !

Consecinţe Nevoia de tratament medicamentos sau de recuperare Afectarea vieţii de familie Afectarea vieţii profesionale Afectarea vieţii sociale.

Prevenirea durerii-recomandări generale Articulaţiile să fie poziţionate într-o poziţie neutră, relaxată; 2. Poziţionarea corpului cât mai aproape de munca efectuată; 3. Evitarea aplecării spre înainte sau a răsucirii trunchiului; 4. Evitarea mişcărilor bruşte sau în forţă deoarece produc solicitare maximă; 1.

Recomandări generale: Alternarea poziţiilor fixe cu mişcarea; 6. Limitarea duratei efortului muscular continuu; 7. Prevenirea epuizării musculare; 8. Se preferă pauzele scurte frecvente faţă de o singură pauză lungă, 9. Limitarea consumului de energie; 10. Odihnirea dupa sarcini dificile. 11. Efectuarea unor exerciţii de intreţinere zilnic. 5.

Prevenirea durerii de spaterecomandări specifice Postura corectă este cea mai importantă modalitate de prevenire a durerii de spate. Activităţi uzuale în care postura poate fi incorectă: ØÎn pat; ØŞezând; ØStatul în picioare; ØRidicarea; ØTransportul de greutăţi; ØTragerea şi împingerea, ØPrinderea şi luarea de sus

Postura corectă în aşezat CORECT INCORECT

Poziţia corectă la condus CORECT INCORECT

Poziţia corectă în picioare CORECT INCORECT

Postura corectă la ridicarea greutăţilor INCORECT

Distribuirea corectă a greutăţii CORECT INCORECT

Transferul obiectelor

Ridicare geamantan sau alt obiect cu mâner

Tragerea şi impingerea

Luarea obiectelor de la inălţime

Prevenirea durerii de umăr recomandări specifice Evitaţi ridicarea braţelor lateral peste 90◦; Evitaţi să prindeţi obiecte care cad; Nu ţineţi telefonul între ureche şi umăr- folosiţi căştile; Faceţi o scurtă plimbare la fiecare 30 de minute pe parcusul căreia scuturaţi mâinile şi întregul membru superior; Tonifiaţi muşchii rotatori externi.

Prevenirea durerii de mânărecomandări specifice Atenţie la poziţia mâinii şi a încheieturii; Evitaţi căderea pe mâini; Reduceţi viteza şi forţa în activităţile repetitive; Folosiţi întreaga mână pentru a ţine un obiect; Luaţi în considerarea utilizarea mănuşilor de protecţie care susţin încheietura mâinii sau care au un strat protector de absorbţie a vibraţiilor.

Prevenirea durerii de genunchi recomandări specifice Evitaţi mişcările care tensionează excesiv genunchiul; Purtaţi pantofi corespunzători; Înlocuiţi încălţămintea uzată; Păstraţi-vă o greutate corporală normală; Evitaţi lovirea genunchiului; Întindeţi şi întăriţi genunchiului; Nu ignoraţi durerea! musculatura

Ne adresăm medicului imediat atunci când alături de durerea intensă avem şi alte simptome: dificultate în a reţine sau controla urina; amorţeală la nivelul rectului şi organelor genitale; amorţeală, mâncărime sau slabiciune în gambe sau degete; pierderi de echilibru; articulaţie inflamată (tumefiată, caldă, roşie); imposibilitatea de a ridica braşul deasupra capului sau de a ţine obiecte în mână; Sau daca durerea nu cedează deloc timp de mai multe zile!!!

Vă mulţumim!