Prelucrarea primar a petelui Importana i clasificarea petelui

  • Slides: 7
Download presentation
Prelucrarea primară a peștelui Importanța și clasificarea peștelui

Prelucrarea primară a peștelui Importanța și clasificarea peștelui

Peștele a fost dintotdeauna un aliment extrem de apreciat.

Peștele a fost dintotdeauna un aliment extrem de apreciat.

Importanța peștelui în alimentație Preparatele din carne de pește: § - au o digestibilitate

Importanța peștelui în alimentație Preparatele din carne de pește: § - au o digestibilitate ușoară datorită tratamentului termic au o digestibilitate ușoară. Carnea de pește proaspăt are aplicat (fierberea); un grad de asimilare de 97%; - stimulează secrețiile gastrice, deschizând apetitului ca §rezultat la gustului deosebit, conferit de substanțele extractive au o valoare nutritivă ridicată, determinată de nutrienții azotate din carne, de acizii organici şi uleiurile eterice din legume; importanți: proteine complete, grăsimi ușor asimilabile, - prezintă o metodă excelentă de hidratare, deoarece conține între 80 -90% de apă; compensând pierderile de lichid din vitamine (B 2; B 6; A; D) și substanțe minerale (fosfor, iod, organism; - au o valoare nutritivă ridicată, determinată de factorii calciu, sodiu, clor); nutritivi din ingredientele (legume și carne) ce le formează. În §acest sens, supele sunt o sursă de vitamine (vitamina B, fortifică organismul, îmbunătățește metabolismului vitamina C), săruri minarele (magneziu, zinc, fier, seleniu, calciu) și fibre naturale; carbohidraților și minimalizează apariția maladiilor - au o valoarea calorică redusă; - sunt recomandate în diete și pentru echilibrarea cardiovasculare, prin scăderea nivelului total de colesterol metabolismului. și moderarea procesului inflamator. § sunt recomandate în diete și pentru echilibrarea metabolismului.

Compoziția chimică și valoarea nutritivă a unor specii de pește Compoziția chimică a părţii

Compoziția chimică și valoarea nutritivă a unor specii de pește Compoziția chimică a părţii comestibile, % Specia Partea comestibilă, % Apă Proteine Lipide Substanțe minerale Valoarea energetică, kcal/100 gr Păstrăv 50 77, 6 19, 1 2, 1 1, 21 104 Calcan 45 81, 4 16, 5 0, 7 1, 30 79, 3 Crap 55 72, 4 18, 0 7, 1 1, 30 151 Şalău 50 78, 4 19, 2 0, 73 1, 22 94 Ştiucă 55 79, 6 18, 4 0, 85 1, 05 89 Hering 63 62, 8 17, 3 18, 8 1, 26 255 Scrumbie de Dunăre 62 58, 6 14, 2 25, 9 1, 3 275 Gingirică 50 74, 2 17, 2 7, 4 1, 2 157 Morun 55 76, 3 17, 5 4, 9 1, 3 113 Nisetru 50 64, 7 17, 5 16, 5 1, 3 147 Plătică 55 78, 7 16, 9 3, 1 1, 3 121

Clasificarea peștilor Conform mediului de viață în care trăiesc, peștii se clasifică în: •

Clasificarea peștilor Conform mediului de viață în care trăiesc, peștii se clasifică în: • peşti de apă dulce (şalău, crap, biban, păstrăv, etc) • peşti de apă sărată sau de mare (scrumbia de mare, pălămida, etc) • peşti de mare migratori, care trăiesc atât în ape dulci cât şi în ape sărate (nisetru, morun, etc) În funcție de structura anatomică, peștele poate avea: • schelet osos (crap, şalău, ştiucă, păstrăv, etc) • schelet cartilaginos (peștii din familiile petromizonilor și anghilelor, de ex. rechin, sturion) • schelet mixt (peștii din familia acipeserizilor) După regimul alimentar, peștii se clasifică în: • peşti cu regim vegetal sau fitofagi (de ex. crap chinezesc) • peşti cu regim mixt (crap, caras, etc. ) • peşti cu regim carnivor, sau răpitori (de ex. ştiuca) După conținutul de grăsimi, peștele poate fi: • pește gras – cu un conținut de grăsimi de 8 -26% (scrumbia, macrou, crap de crescătorie, etc) • pește semigras – cu un conținut de 4 -8% (morun, plătica, stavrid, păstrăv) • pește slab – cu un conținut de grăsimi de 0, 4 -4% (știuca, șalău, biban, calcan, cod merluciu)