Poveste de Octav Pancu Iai Cic nu departe

Poveste de Octav Pancu Iaşi

Cică, nu departe de casa caprei cu trei iezi îşi avea casa un ied cu trei capre. Grozav de bine o mai ducea iedul, că în loc de o capră avea trei capre: o caprămamă, o mătuşă-capră şi o capră-bunică. Dimineaţa, nici nu apuca bine iedul să deschidă ochii că şi începea să strige: - Capră-mamă, îmbracă-mă! Capra-mamă nu aştepta să i se spună de două ori. Îi căuta hainele, pe unde le arunca iedul, şi-l îmbrăca. Când se vedea îmbrăcat, iedul iarăşi striga: - Mătuşă-capră, vreau să mănânc! Mătuşa-capră se repezea la bucătărie şi-i aducea iedului de mâncare şi îi dădea direct în gură să mănânce. Apoi, toată ziulica zburda iedul pe afară, iar seara când se întorcea acasă, striga: - Capră-bunică, adoarme-mă! Cât ai clipi capra-bunică venea la ied şi-i cânta şi-i legăna să adoarmă.

Dar într-o dimineaţă, înainte să se trezească iedul, cele trei capre capra-mamă, capramătuşă şi capra-bunică au plecat la vecina lor, capra cu trei iezi, s-o ajute să pregătească pentru nunta iedului cel mare. Când se trezi, iedul începu să strige după cum îi era obiceiul: - Capră-mamă, îmbracă-mă! Dar, precum se ştie cele trei capre erau plecate. Iedul începu să se tăvălească prin pat şi să urle ca vai de lume: - Capră-mamă, îmbracă-mă! Vulpea, care tocmai trecea pe acolo auzi urletele iedului şi veni să afle ce se întâmplă. Vulpea îi spuse iedului să-i arunce hainele că-l îmbracă ea, dar luă hainele, le vârî întrun sac şi fugi cu ele să le vândă la târg. Iar, iedul rămase dezbrăcat şi plânse până îl apucă foamea.

Începu iar să strige: - Mătuşă-capră, dă-mi să mănânc! Mi-e foame! Dă-mi să mănânc! Dar şi mătuşa-capră, după cum ştim, era plecată. Cum ţipa el aşa, trece pe acolo ursul. Ursul îi spuse să nu mai plângă, ci să-i spună unde-i mâncarea că o să-i dea el de mâncare. Dar, de cum intră în bucătărie, ursul începu să înfulece tot ce găsi acolo. Nimic nu-i dădu iedului.

Rămas şi dezbrăcat şi flămând, iedul începu să plângă şi mai tare. Şi de la o vreme i se făcu somn şi începu să strige după capra-bunică: - Capră-bunică, adoarme -mă! Adoarme-mă! Nu pot singur! Lupul tocmai ieşise la plimbare şi-l auzi pe ied plângând. - Nu mai striga, ieduţule! Am să vin eu să te adorm. Lupul începu să cânte: - „Nani, nani, Nu-i nevoie de dormit Nani, nani, Pe ied acum îl mănânc Nani, nani!” Iedul auzind una ca asta, se înspăimântă şi o rupse la fugă încotro vedea cu ochii.

Se-napoie acasă gol, flămând şi ostenit, abia pe seară. Şi cum intră pe uşă zise: - Capră-mamă, mătuşă-capră, caprăbunică am să vă povestesc tot ce s-a întâmplat, dar mai întâi să-mi caut nişte haine ca să mă îmbrac şi apoi să mănânc ceva că tare mi-e foame. Se îmbrăcă iedul, mâncă ce mai găsi prin oale, dar înainte să-şi înceapă povestea, adormi buştean.

Indică cu un click personajele din poveste

Câţi iezi sunt în poveste? 1 2 3

Câte capre sunt în poveste? 1 2 3

Indica pe mama capra.

Indică pe mătuşa capră

Indică pe bunica capră

Cine îl îmbrăca pe ied?

Cine îl hrănea pe ied?

Cine îl adormea pe ied?

Cine i-a luat hainele iedului?

Cine i-a mâncat mâncarea iedului?

Cine l-a speriat şi a vrut să-l mănânce pe ied?

Spune-ţi părerea despre faptele personajelor din poveste.

Sper că ai învăţat cum este bine să te comporti ! SUCCES! Imagini din arhiva personală Educ. Melania Grosu GPN Nr 13 RAZA DE SOARE Galaţi septembrie 2010