PORTOFELUL OGLINDA VIEII SOCIALE A INDIVIDULUI Cosmina Mueat

PORTOFELUL: OGLINDA VIEŢII SOCIALE A INDIVIDULUI Cosmina Muşeat 02. 2011 cosmina. museat@gmail. com

La ce întrebări răspunde cercetarea: Poţi să caracterizezi o persoană doar observând obiectele din portofelul ei – este portofelul oglinda vieţii sociale a individului? � De ce nu este indicat să încerci să te uiţi în portofelul unei persoane? � Cât de intime sunt obiectele ţinute într-un portofel? � Indivizii din zilele noastre au bani în portofel sau preferă cardurile? � Sunt folosite portofelele doar pentru a purta bani/carduri şi documente sau mai poartă şi altceva în ele? � Este reprezentată familia, biserica, viciul în vreun fel în cadrul portofelului? � Cât de des îşi schimbă oamenii portofelul? � Cât de mult diferă portofelele bărbaţilor de cele ale femeilor? �

Metodologia cercetării Metoda de analiză adoptată o constituie ancheta sociologică. Aceasta reprezintă o modalitate știintifică de investigare a universului subiectiv al vieții sociale, precum cunoștintele, opiniile, atitudinile, aspirațiile, convingerile, interesele de ordin individual sau de grup. În această anchetă sociologică s-au combinat atât metode ca de exemplu observația, analiza de conținut (pe imagine) și documentară cât și modalitățile interogative => accentul pe analiza de conținut (pe imagine). � Așadar, între rezultatele obținute s-a creat o relație de reciprocitate, comparându-se ceea ce afirmă oamenii cu ceea ce se vede. Cercetarea s-a făcut pe durata a 60 de zile (1 Noiembrie 2010 – 31 Decembrie 2010). S-au ales persoane cu vârsta cuprinsă între 21 -65 ani, fiind luate în considerare 46 de persoane. �

Se discută despre: Cercetarea propriu-zisă a fost elaborată pe un eşantion de 46 de oameni, dintre care cinci nu poartă portofel. Motivul? Simplu: „Portofelul e pentru proşti: dacă ţi-l fură cineva, te-a nenorocit. . . ţi-a furat toată viața”, asta mi-a răspuns directorul general (bărbat, 57 ani) de la compania la care lucrez. => portofelul văzut ca identitate � Ipoteza de la care plec în cadrul cercetării este că în portofele voi găsi identitatea persoanei, detalii legate de implicarea în activitatea socială, de statutul social, gust, deschidere spre tehnologie etc. � Dacă încercăm să căutăm o definiţie simplă a portofelului, vom găsi în DEX următoarele: „Obiect din piele, din material plastic etc. , în forma unor coperte mici cu mai multe despărțituri interioare, în care se păstrează bani, acte etc. ; portvizit, portofoliu (3). [Var. : (înv. ) portoféi, portoféu s. n. ] – Din rus. portfel', fr. porte-feuille. ” �

Alegerea portofelelor: Femeile (în majoritate angajate, dispunând de un venit peste mediu) au susținut că aleg portofelele în funcție de spațiul pe care acestea îl oferă pentru depozitarea diverselor lucruri, de asemenea, un alt factor determinant era designul portofelului, culoarea, marca sau prețul. � Bărbații intervievați au avut în majoritate portofelul de tip plat, dat fiind că ocupă mai puțin spațiu și oferă posibilitatea de a fi purtat discret în buzunarul unei haine. � necesitatea este cea care determină gradul de noutate al situației cât și aspectul exterior al portofelului. �

Caracteristicile portofelelor Culoarea - Portofelele analizate s-au încadrat atât în culori naturale, în tonuri de maro, cât și în culori vii, moderne, cu modele psihedelice. Bărbații au preferat culorile reci și închise, pielea naturale, modelele simple, iar femeile par a fi cele care experimentează culori și texturi noi. În jur de 30% din portofelele studiate au fost de culoare neagră (non-culoare), reprezentând distincție și clasic. Culorile pot fi considerate o extensie a personalității individului, o declarație, un refuz asumat în fața societății, o stare. � Materialul și forma - În portofelele analizate, cele ale bărbaților prezintă modele simple, din piele naturală sau din imitație de piele; femeile par să fie mai îndrăznețe, atât în formă, mărimi cât și din punctul de vedere al materialelor. Explicația respectivelor tipuri de opțiuni pare a fi faptul că femeile își doresc să experimenteze elemente noi, pe când bărbații caută doar utilitatea obiectelor. �

Conținutul portofelelor obiecte semnificative � Bani - În urma analizării portofelelor am observat că majoritatea respondenţilor avea bani şi/ sau cărţi de credit. Din prezenţa banilor în formă de bancnote/monede se poate deduce că indivizii sunt mai conservatori, optând în a plăti cash și nu prin intermediul cărții de credit. Absența banilor nu arată poziția socială sau bunăstarea individului, dat fiind că, după cum am specificat mai sus, cardurile de credit reprezină tot o formă a banilor. Prezența mai multor carduri de credit în portofele arată că individul este mai activ din punct de vedere economic: astfel acesta poate avea doar un card de salariu/ de credit/de economii sau mai multe tipuri de carduri. Una dintre persoanele intervievate a spus că deține mai multe carduri, fiecare având un scop precis (unul este pentru un cont euro, altul de credit este pentru cumpărăturile a căror plată se face ulterior, în rate fixe, un alt card este de salariu). � Icoane/Obiecte de cult - Analizând portofelele, din 46 a reieşit că 18 indivizi aveau iconițe/obiecte de cult. De asemenea, anumite persoane dețineau tot felul de talismane menite să aducă belșugul, să protejeze de rele, să ofere siguranță. Așadar, indivizii găsesc motive pentru a crede și a fi interesați în ceva, acestea fiind alese în mod ireversibil imediat ce capătă o forță imanentă. Karl Marx susținea că gândirea religioasă tinde să cedeze locul gândirii științifice. Apoi completez opinia lui cu o alta, a lui Emile Durkheim, care susține că gândirea științifică e o prelungire a gândirii religioase. Astfel, credințele sunt stări de opinie (Emile Durkheim, 1995), religiile fiind ghiduri de acțiune și explicații despre lume. Aceste obiecte au apărut indiferent de sex sau vârstă, având ca funcție protejarea individului în fața accidentalului. � Fotografii - Pozele spun povești, sau oferă în mod explicit sau implicit o trăsăturile unei persoane. - Doar 14 persoane din cele 46 deţin fotografii în geanta. Contrar celor afirmate de Baudrillard pozele continuă să fie păstrate în portofel. Este interesant de urmărit că pozele nu sunt niciodata recente, ci readuc în memorie trăiri îndepărtate, persoane dragi care se află departe, emoții. � Suveniruri - Păstrarea suvenirurilor în portofel poate semnifica o dorinţă inconştientă de a avea posibilitatea, oricând simţi nevoia, de a rememora clipe dragi. � Obiecte de sănătate - Unele persoane preferă să păstreze obiectele de sănătate în portofel, având posibilitatea de a le ține mereu aproape. Un al doilea motiv ar putea fi dorința indivizilor de a se trata singuri � Surse de prestigiu v. obiecte de valoare de informație - prezenţa bonurile fiscale în portofele are rol fie explicativ, fie de reamintire a unei achiziționări efectuate, fie un impuls inconștient de a strânge amintiri. Bonurile fiscale pot reaminti apartenența la o anumită clasă socială, dorința de a fi parte dintr-un anumit grup.

Concluzie � � � => portofelele reprezintă în sine mici universuri, care se modifică şi capătă noi valențe în funcție de comportamentul social, de vârstă, de educația individului. Ele fac legătura între spațiul public şi privat al indivizilor, între ceea ce se vede cu ochiul liber și ceea ce se ascunde în ele. Dacă la început portofelele moderne erau destinate purtării banilor, între timp şi-au câştigat dreptul de extindere a utilizării, epoca consumului contribuind în mod categoric la acest lucru. A fost interesant de observat că 9% dintre persoanele care poartă portofele (40 la număr) nu poartă carduri însă toate cele 40 aveau cash la ele; acest lucru arată că indivizii sunt încă sceptici în faţa noilor forme de plată. Portofelele nu se schimbă atât de des ca alte accesorii - au un ciclu de viață complet, individul renunțând la ele în momentul în care acestea sunt deja degradate sau nu își mai îndeplinesc corespunzător funcția. Faptul că 5 persoane (aproximativ 31% din bărbaţii intervievaţi) nu poartă portofel poate sugera faptul că bărbaţii au tendinţa de a vedea utilitatea imediată a obiectelor pe când femeile ţin cont în primul rând de relaţia dintre obiecte, de ambalaj şi de amintiri. S-a constatat o atenţie deosebită a femeilor în ceea ce priveşte auto medicaţia, 20% din cele intervievate preferând să poarte obiecte de sănătate în portofel. Am remarcat că interiorul portofelului este asemănător pentru ambele sexe, acesta reprezentând dovada modalităților utilizate de deținători pentru a fi acceptați de grupurile de referință. Acesta oferă detalii privind activitățile cotidiene, implicarea în viața socială, atașamentul de amintiri, credința în diverse obiecte de cult, îngrijirea în ceea ce privește sănătatea, hobby-urile – portofelele reprezintă oglinda vieţii sociale a individului. Am observat că respondenţii tineri (cu vârsta cuprinsă în intervalul 21 -30 de ani) înclină să strângă mai multe suveniruri şi obiecte cu valoare de informaţie, având o viaţă socială mai activă. Astfel, se poate observa tendinţa de a renunţa, odată cu vârsta, la aglomerarea de obiecte deţinute în portofel. Tonurile de culori asupra cărora s-a optat, precum și materialul din care portofelele sunt fabricate, ne dau sugestii referitoare la cât de nonconformistă sau conservatoare este persoana care le deține.