Politici comerciale Principalele aspecte abordate Politica comercial abordri

Politici comerciale

Principalele aspecte abordate Politica comercială; abordări conceptuale; tipuri; determinanţi; obiective; efecte; trasaturi; cererea si oferta de protectie; argumente. Specificităţi ale politicii în domeniul concurenţei; Trăsăturile protecţiei economiei naţionale prin intermediul politicii comerciale; Politica vamală; Politica netarifară şi paratarifară; Măsuri promoţionale şi de stimulare a exporturilor; Sisteme comerciale preferentiale; Comertul electronic

Tipuri de politică comercială Politică de liber schimb (liberalii) Protecţionism moderat şi compatibil conduitei comerciale multilaterale Protecţionism derogatoriu Protecţionism agresiv (naţionaliştii) Politică comercială discriminatorie Politici comerciale punitive Politică comercială strategică Politici comerciale autarhice

Liberul schimb Pune accentul pe câştigurile obţinute ca urmare a specializării internaţionale Reprezintă mai degrabă un deziderat decât o stare de fapt A fost promovat de ţările ce au cunoscut primele, procesul de industrializare, fiind în avantajul lor comerţul liber în condiţiile în care dispuneau de o puternică forţă concurenţială Este o politică comercială interesantă numai dacă: – Există o reciprocitate a pieţelor – Este susţinut de o specializare determinată de condiţii obiective de producţie – Nu are mare importanţă independenţa economică şi dependenţa tehnologică

Continuare Se dovedeşte inconsecvenţă în explicaţii; Se cultivă dihotomia: Ø Adepţii liberului schimb sunt: realişti, dinamici, inteligenţi, învingători; Ø Opozanţii liberului schimb: învinşi, demodaţi, ancoraţi în trecut • Acreditează aserţiunea “ceea ce nu mă omoară, mă face mai puternic; • Se bazează pe prea multe fundamente noneconomice.

Continuare 10 limite ale teoriei liberului schimb Ian Fletcher – American. Engineering Association – Teoria comerţului liber se bazează pe abstractizări, nu pe evidenţe empirice; – Comerţul liber promite ceea ce nu poate genera; – Foloseşte multe argumente “expirate”; – Prevalează argumentele pe termen scurt în detrimentul celor pe termen lung; – S-a eşuat în tentativa de cuantificare a efectelor promise; – Sunt folosite comparaţii comentabile (chiar iraţionale economic)

Continuare „Punctul de vedere - consemna Paul Krugman- conform căruia comerţul liber este cea mai bună dintre toate politicile posibile face parte din cazul mai general, al laissez-faire-ului în economia de piaţă şi porneşte de la premisa că pieţele sunt eficiente. Totuşi, atunci când veniturile crescătoare de scară şi competiţia imperfectă devin elemenete decisive în explicarea comerţului internaţional, ne găsim într-o lume a optimului de gradul doi în care intervenţia guvernamentală poate, în principiu, să îmbunătăţească performanţele pieţei”. Paul Krugman - „Is Free Trade Paseé? ”(Philip King, Internaţional Economics and Internaţional Economic Policy, Mc. Graw-Hill, Inc. , 1995);

Comerţ liber vs. Comerţ corect Accepţiuni ale corectitudinii (Steven Suranovic. George Washington Univ. ) ØCorectitudinea este distributivă; ØCorectitudinea este nediscriminatorie; Ø“Regula de aur” ØReciprocitatea pozitivă; ØReciprocitatea negativă; ØCorectitudinea prin autonomie; ØCorectitudine pe fond de beneficii maxime.

Protectionismul Protecţionismul reprezintă ansamblul de măsuri de origine etatistă care îşi propun limitarea, interzicerea, controlul sau influenţarea fluxurilor comerciale internaţionale. Este rezultatul unei capacităţi de constrângere publică care interferează cu procesul de schimb fondat pe libertatea de opţiune a celor direct implicaţi în tranzacţie. Astfel, protecţionismul promovează discriminarea în ce priveşte schimburile realizate între rezidenţii unei ţări şi tranzacţiile realizate de aceştia cu rezidenţii unei alte ţări. Practic, se poate afirma că protecţionismul este echivalent cu un „naţionalism reglementar”. Pascal Salin - „Libre-échange et protectionnisme”, Presses Universitaires de France, Paris, 1991.

Protecţionism moderat şi compatibil conduitei comerciale multilaterale Urmăreşte restricţionarea accesului produselor străine pe piaţa internă la un nivel rezonabil Foloseşte măsuri tarifare şi netarifare la niveluri ce nu induc distorsiuni majore în cadrul economiei Uzează de intrumente compatibile conduitei multilaterale

Politică comercială strategică Urmăreşte captarea rentelor create de o situaţie comercială oligopolistă (statul practică politici ce oferă avantaje de scară şi de gamă) Trebuie să asigure firmelor naţionale o cotă semnificativă din marja de profit creat pe piaţa internaţională ca urmare a unor avantaje create prin subvenţionare şi/sau protectie comercială Condiţiile de reuşita a unei astfel de politici le reprezintă – Posibilitatea de a identifica sectoarele şi industriile de interes – Capacitatea de promovare a acestora

Politici Autarhice Reprezintă o stare de izolare economică, o politică de orientare spre interior, prin ignorarea voită a avantajelor ce decurg din relaţiile economice internţionale. Se manifestă prin tendinţa dezvolta cu orice preţ anumite ramuri economice şi prin folosirea unor măsuri drastice de stopare a importurilor

Obiectivele politicii comerciale Pe termen lung Dezvoltarea echilibrată a economiei naţionale în condiţiile unui anumit nivel de expunere faţă de concurenţa externă Pe termen mediu şi scurt Redefinirea structurii exporturilor şi importurilor Îmbunătăţirea orientării geografice a fluxurilor comerciale Redefinirea echilibrelor din balanţa comercială şi balanţa de plăţi Îmbunătăţirea raportului de schimb Armonizarea structurilor economice productive

Funcţii Promovarea relaţiilor comerciale (economice) externe – (stimularea exporturilor) Protejarea economiei naţionale de concurenţa externă – (reglementarea şi controlul importurilor) Realizarea unui echilibru dinamic în balanţele comercială şi de plăţi – (concomitent cu sporirea rezervei valutare a statului)

Influenţe fizice şi sociale asupra protecţionismului şi a mediului de afaceri STIMULĂRI ŢARA A ·Factori politici şi legali; ·Valori culturale, atitudini şi convingeri; ·Forţe economice ; ·Influenţe geografice RESTRICŢII ŢARA B · Factori politici şi legali; ·Valori culturale, atitudini şi convingeri; ·Forţe economice ; ·Influenţe geografice MEDIUL DE AFACERI AL COMPANIILOR Ca răspuns la influenţele fizice şi sociale, guvernele adoptă măsuri care stimulează sau restricţionează comerţul internaţional al companiilor. Aceste măsuri afectează concurenţa prin potenţarea sau diminuarea abilităţilor companiilor, precum şi a nevoilor acestora de a concura pe plan internaţional.

Trăsături ale protecţei economiei prin intermediul măsurilor de P. C. Reprezintă doar una dintre alternative Foloseşte intrumjente specifice (tarifare, netarifare, paratarifare) Trebuie să fie în strânsă corelaţie ci viabilitatea ramurii, sectorului sau companiilor Trebuie să fie limitată în timp şi resurse Generează costuri şi efecte negative pentru toţi cei implicaţi (exp. , imp. , cons. , guv. ) Trebuie să ţină cont de parteneriatul internaţional

Argumente care susţin oportunitatea folosirii instrumentelor de politică comercială Argumente micro şi mezoeconomice – Argumentul apărării suveranităţii naţionale – Argumentul industriilor incipiente (infant industries) – Argementul menţinerii locurilor de muncă – Argmente ce derivă din teoria comerţului strategic

Continuare Argumente macroeconomice – Programele nationale de dezvoltare economică – Politicile industriale – Presiunea grupurilor de interese (public choice analysis)

Alte tipuri de argumente Protejarea unui sector traditional sau mod de viaţă tradiţional Egalizarea costurilor interne cu cele ale concurenţilor externi Creştrea încasărilor bugetare Alocarea optimă a resurselor şi redistribuirea veniturilor Asigurarea echlibrului dinamic al balanţei comerciale Retorsiunea faţă de practicile neloiale Argumentul raportului de schimb

Din analiză se pot desprinde următoarele concluzii Se poate observa inconsistenţa economică a tuturor argumentelor; Practic toate costurile protecţionismului sunt suportate direct sau indirect de către consumatori; Cauza influenţei exercitate de grupurile de presiune protecţioniste rezidă în existenţa unui dezechilibru structural între cei care beneficiază de pe urma protecţiei şi cei care îi suportă costurile; Întregul sistem de valori din societate este astfel structurat încât interesele producătorilor se bucură de mai mare receptivitate decât cele ale consumatorilor.

Noul protecţionism are ca obiective Concentrarea activităţilor economice la nivel regional nu la nivel global; Accentuarea cat mai pronunţată a dependenţei locale şi regionale; Considerarea protecţiei mediului drept o prioritate esenţială pe agenda forurilor decizionale; Considerarea îmbunătăţirii proceselor de producţie şi a minimizării efectelor negative ca obiective cel puţin la fel de importante ca şi îmbunătăţirea produselor în sine;

Continuare Înţelegerea pe deplin a relaţiei producţie-consum; Maximizarea diversităţii locale şi regionale, de la cultură la floră şi faună; Reducerea inegalităţilor atât din cadrul economiilor naţionale cât şi în privinţa relaţiei dintre acestea; Îmbunătăţirea democraţiei locale şi a controlului procesului decizional în diverse probleme de natură economică, în special asupra CTN şi a instituţiilor internaţionale; Oferirea posibilităţii ca toţi indivizii să-şi satisfacă nevoile fundamentale; Stabilirea unor standarde restrictive şi susţinerea categoriilor care nu reuşesc să se supună condiţiilor acestora.

Principalele grupuri ale căror interese sunt lezate de protecţionism Consumatorii, Industriile care folosesc input-uri provenite din import; Comercianţii; Exportatorii; Companiile transnaţionale

Cererea de protecţie Se poate adresa unor paliere diferite ale procesului decizional (protecţionism legislativ, executiv, atitudinal) Modalităţile de manifestare a cererii depind parţial de palierul ales, reducându-se practic la vot şi lobby Sectoarele cu cifră foarte mare de afaceri, dar puţin importante ca voturi desfăşoară acţiuni de lobby Sectoarele cu forţă de muncă numeroasă acţionează sub incidenţa numărului de voturi pe care-l deţine Sectoarele de mai mici dimensiuni se concentrează asupra canalelor administrative

Principalii purtători ai cererii de protecţie Companiile din sectoarele concurate de importuri Grupurile sindicale Sectoarele intensive tehnologic Grupurile ecologiste

Cererea de protecţie – fact. de influenţă Starea economiei în ansamblu Nivelul şomajului Dimensiunile industriei Sindicalizarea industriei Localizarea regionala a sectorului Productivitatea muncii Intensitatea competiţiei externe Subutilizarea forţei de muncă şi a capacităţilor de producţie Creşterea rapidă a importurilor Nevoile de retehnologizare

Elemente cu influenţă semnificativă pentru obţinerea unei protecţii ridicate Numărul de firme implicate în sectorul respectiv Gradul de concentrare şi ponderea în producţia totală Rata de creştere a producţiei şi a ocupării forţei de muncă Nivelul salariilor şi al calificării forţei de muncă Gradul de exportabilitate a produselor şi coeficientul de penetrare a ISD în acel sector

Oferta de protecţie Furnizorii de protecţie sunt acei oficiali ce au reponsabilităţi legate de elaborarea legislaţiei protecţioniste, punerea în aplicare a acesteia şi negocierea unor concesii cu alte guverne. Pe palierul politic se regăsesc membrii legislativului, vârfurile executivului, iar pe palierul administrativ regăsim funcţionarii publici Rolul primordial revine palierului politic, dar şi cel administrativ poate dobândi o anumită autonomie funcţională Acordarea unor favoruri protecţioniste generează suţinători dar şi opozanţi Se ajunge uneori la “simularea” acordării protecţiei, scopul fiind satisfacerea grupurilor de presiune şi nu acordarea protecţiei

Costurile protecţionismului Diminuarea eficienţei cu care operează economia protejată Efectele redistributive în detrimentul utilizatorilor produselor protejate Costurile ridicate suportate de consumatori Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare care folosesc input-uri importate Creşterea preţurilor la anumite produse, în special la cele cu elasticitate redusă a cererii Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de fapt, reducerea veniturilor reale din economie

Continuare Riscul apariţiei unei adevărate spirale protecţioniste Forţarea alocării suboptimale a factorilor de producţie Reducerea ritmului de creştere economică prin majorarea preţurilor pe piaţa internă şi prin determinarea ramurilor interne să folosească echipamente industriale mai puţin performante Protecţionismul diminuează capacitatea de absorţie a unor pieţe reducând oportunităţile de export pentru o serie de companii.

Instrumentele politicii comerciale Instrumente tarifare Instrumente paratarifare Instrumente netarifare Măsuri promoţionale Măsuri de stimulare a exporturilor

Politica în domeniul concurenţei Menţinerea unui climat concurenţial funcţional este o cerinţă fundamentală a economiei de piaţă; Concurenţa poate fi definită ca”preocuparea pentru asigurarea funcţionării corecte a regulilor jocului comercial atât din punct de vedere al autorităţilor publice cât şi al agenţilor economici şi al indivizilor” Concurenţa este bagheta magică ce ordonează folosirea optimă a resurselor, iar monopolul este generatorul ineficienţei; Starea de normalitate nu este concurenţa pură şi perfectă ci concurenţa funcţională.

Cont. O politică în domeniul concurenţei este necesară pentru că: Ø Actorii privaţi şi autorităţile publice se comportă deseori într-o manieră care imperfectează mediul concurenţial; Ø Companiile producătoare percep presiunile concurenţiale drept mijloace care le limitează libertatea de mişcare, Ø Concurenţa generează incertitudine şi comportament anticoncurenţial Ø Firmele caută mijloace noi pentru a menţine şi spori marja de profit iar pe calea aranjamentelor comerciale şi a unor practici abuzive pot imperfecta concurenţa.

Obiectivele vizate Creşterea bunăstării consumatorilor; Protecţia consumatorilor, Redistribuirea veniturilor; Protejarea firmelor de dimensiuni mai mici sau aflate la începutul activităţii, Considerente regionale sau de natură socială, Integrarea pieţelor.

Tipuri de concurenţă Directă vs. indirectă, Corectă vs. incorectă, Perfectă vs. imperfectă

Structuri de piaţă număr de firme care oferă produsul pe o piaţă Produs omogen Produse diferenţiate una singură câteva multe Monopol pur Oligopol omogen Concurenţă perfectă Monopol Oligopol Concurenţă pur diferenţiat monopolistică multiprodus

Întrebări Poate exista într-o economie de piaţă, o altă cale mai bună de promovare a intereselor consumatorilor decât administrarea mediului concurenţial ? ; Pot fi protejaţi consumatorii în detrimentul mediului concurenţial normal ? ; Pot fi acceptate acţiunile unor firme care încălcând dreptul concurenţei argumentează că astfel protejează consumatorii ? ; Dacă, într-un fel sau altul, a fost atenuat monopolul statului, ar trebui acceptată dictatura unor firme pe o piaţă care deţine o poziţie de monopol ? ; Are importanţă că poziţia dominantă este rezultatul unor modalităţi eficiente şi raţionale prin care s-a menţinut şi consolidat ?

Politica vamală Este o componetă a politicii comerciale a unui stat, care cuprinde totalitatea reglementărilor emise de autărităţile publice şi care vizează intrarea şi ieşirea mărfurilor din teritoriul vamal Teritoriul vamal este spaţiul geografic în cadrul căruia se aplică un anumit regim vamal şi o anumită legislaţie vamală

Continuare Aplicarea regimului vamal presupune: – Controlul bunurilor şi amijloacelor de transport, cu ocazia trecerii graniţei vamale – Îndeplinirea formalităţilor vamale – Împunerea vamală şi plata creanţelor vamale – Alte formalităţi specifice reglementate prin acte normative.

Instrumentele politicii vamale Legile, codurile şi regulamentele vamale Tarifele vamale Taxele vamale

Obiectivele sistemului vamal Protejarea intereselor economice ale statului Elaborarea de statistici adecvate cu privire la activitatea de comerţ exterior Punerea în aplicare a politicii fiscale a statului Redefinirea activităţilor de export

Impunerea vamală Obiectul impunerii: bunurile ce fac obiectul tranzacţiei Nivelul impunerii: impozitul aferent unei unităţi de impunere sub formă specifică sau ad-valorem Declaraţia vamală în detaliu: documentul prin care sunt furnizate informaţiile necesare realizării obligaţiilor fiscale Termenul de plată: momentul validării declaraţiei vamale, care coincide cu liberul de vamă, permiţând declarantului vamal să dispună de bunurile ce fac obiectul declarării.

Funcţiile impunerii vamale Funţia fiscală Funcţia protecţionistă Funcţia de negociere

Argumente în favoarea protecţiei vamale Divergenţa dintre costurile şi avantajele sociale şi cele private Protecţia tarifară susţine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic Sunt protejate locurile de muncă la nivel intern Taxele vamale conduc la creşterea preţurilor, reduc importurile, stimulează producţia internă, ocuparea forţei de muncă şi creşterea veniturilor producătorilor Taxele vamale contribuie la diversificarea structurii industriale

Protecţia nominală Vizează întreaga valoare a produsului supus impunerii vamale Nivelul său este dat de nivelul taxelor vamale înscrise în tarif Ca regulă generală, protecţia nominală este direct proporţională cu gradul de prelucrare al bunurilor importate.

Protecţia efectivă Vizează nivelul impunerii vamale asupra valorii nou create încorporate în produs Măsoară sporul de valoare adăugată în condiţiile unor diferite niveluri ale taxelor vamale Se calculează după diferite formule

Tariful vamal Este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi taxele vamale aferente acestora. Este instrumentul clasic de reglementare a schimburilor comerciale externe, fiind permis de normele multilaterale de conduită. Principalele nomenclatoare de clasificare a mărfurilor utilizate pe plan internaţional sunt: – Standard International Trade Clasification – Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles – Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor

Criterii de clasificare a mărfurilor în tarifele vamale Originea mărfurilor Gradul de prelucrare Combinaţie între cele două criterii

Criterii de origine Originea ≠ provenienţă; Ex: origine vegetală, animală Originea produselor este esenţială pentru stabilirea cuantumului taxelor vamale şi natura formalităţilor vamale Menţionarea originii trebuie să figureze pe toate declaraţiile vamale De obicei un produs este considerat originar dintr-o ţară atunci când este obţinut din materii prime, materiale şi componente din acea ţară. Dacă un produs este rezulatul unor intervenţii productive în mai multe ţări, se consideră originar din ţara în care a suferit ultima transformare substanţială. Transformarea substanţială este determinată prin: – Metoda saltului tarifar (schimbarea încadrării tarifare) – Metoda valorii adăugate (bunul a suferit o transformare semnificativă – 40 -60% din valoarea produsului)

Reguli de incadrare tarifară conform Sistemului Armonizat Regula 1 – clasificarea mărfurilor este legal determinată de termenii poziţiilor tarifare şi de notele secţiunilor şi capitolelor Exemple: – Când există cel puţin 2% metal preţios într-un aliaj, atunci acesta este considerat un aliaj din metale preţioase – Măslinele sunt cuprinsela categoria legume, deşi în botanică sunt considerate fructe.

Regula 2 – 2. a. Prima parte extinde sfera de cuprindere a poziţiilor tarifare pentru a acoperi şi articolele incomplete sau nefinite cu condiţia că acestea să cuprindă caracteristicile esenţiale produsului complet sau finit; a doua parte clasează în aceeaşi poziţie cu articolul montat, articolul complet prezentat în stare demontată sau nemontată 2. b. extinde cuprinderea poziţiilor tarifare care menţionează o singură materie determinată sau a produselor compuse dintr-o materie determinată Exemplu: – Un container cu 500 biciclete demontate fără şei şi 700 de şei ambalate separat vor fi încadrate ca 500 biciclete echipate complet şi 200 de şei ca şi componente.

Regula 3. Enunţă principiile de clasificare a mărfurilor susceptibile a fi încadrate la mai multe poziţii tarifare. Marfa va fi clasificată la poziţia specifică. Bunurile compuse din mateii diferite se încadrează după natura articolului care le conferă caracterul esenţial. Dacă nu pot să fie încadrate după regulile subsidiare amintite, încadrarea se va face la poziţia tarifară cu numărul cel mai mare dintre cele care pot să fie luate în considerare. Exemple: Ascuţitoare pe un suoport fantezie poate să fie încadrată la: Ascuţitori (articole de tăiat) poz. 82. 14 Alte jucării – modele pentru divertisment poz. 95. 03 Încadrarea se face după caracterul esenţial – articole de tăiat poz. 82. 14 Un etui care cuprinde 10 pixuri de culori diferite (poz. 96. 08) şi 10 creioane colorate (poz. 96. 09). Se optează pentru poziţia 96. 09.

Regula 4. Se aplică mărfurilor care în funcţie de noutatea lor nu sunt reprezentate specific în nici una dintre poziţiile S. A. Exemplu: Momentul imediat ulterior apariţiei DVD-urilor, acestea au fost încadrate prin analogie cu alte produse care serveau aceluiaşi scop deoarece nu exista o poziţie specifică unde să fie încadrate.

Regula 5 Reglementează clasarea cutiilor şi a huselor prezentate împreună cu mărfurile cărora le sunt destinate precum şi a ambalajelor care conţin mărfuri. Această regulă nu se aplică atunci când materialele de împachetat sunt evident susceptibile utilizării repetate. Ele vor fi clasificate la iniţiativa fiecărei ţări. Exemplu: Berea îmbuteliată în sticle şi lăzi returnabile – – – Berea – poz. 22. 03 Sticlele – poz. 70. 10 Lada – poz. diferite în funcţie de material (de obicei la rticole din mase plastice)

Regula 6. Prevede încadrarea produselor în subpoziţiile unei poziţii tarifare, element care se determină prin respectarea prevederilor acelor subpoziţii şi a notelor de subpoziţii cu care se află în relaţie şi, bligatoriu cu respectarea regulilor anterioare

Teritoriul vamal Forme de extindere: – Zona de liber schimb – Uniunea vamală – Piaţa comună – Uniunea economică şi monetară. . .

Efecte ale extinderii teritoriului vamal Crearea de comerţ – Internă – Externă Deturnarea de comerţ

Efecte statice ale extinderii teritoriului vamal Atât crearea, cât şi deturnarea de comerţ generează câştiguri pentru participanţi Deturnarea de comerţ este preferabilă creării de comerţ, pentru ţara care acordă preferinţe comerciale atunci când nu implică sacrificarea unei unor sectoare interne Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ pot conduce la creşterea eficienţei economice ca urmare a efectelor pozitive ale economiei de scară.

Efecte dinamice ale extinderii teritoriului vamal Economia de scară este stimulată prin creşterea dimensiunilor pieţei atât pentru sectoarele productive, cât şi pentru fiecare economie în parte care se situa sub optimul productiv înaintea apariţiei grupării integraţioniste Apare şi se amplifică efectul de polarizare Apar influenţe asupra volumului şi localizării investiţiilor Apar efecte pozitive asupra eficienţei economice

Forme de restrângere a teritoriului vamal Zonele libere Zonele economice speciale Perimetre libere (porturi, aeroporturi) Antrepozite vamale – Reale şi nominale – Industriale şi de stocaj

Tipuri de regimuri comerciale Definitive: – – – Exportul Importul Introducerea sau scoaterea din ţară abunurilor de către noncomercianţi Regimuri suspensive: – – – Tranzitul Antrepozitarea vamală Perfecţionarea activă Transformarea mărfurilor sub control vamal Admiterea temporară a mărfurilor Perfectionarea pasivă a mărfurilor

Valoarea vamală este: Bază de calcul pentru drepturile vamale Măsură de control a fluxurilor comerciale Instrument de negociere internaţională Instrument prin intermediul căruia se realizează o statistică eficientă de comerţ exterior Instrument care permite efectuare calculelor de eficientă în cadrul schimburilor comerciale internaţionale.

Operaţiuni prealabile vămuirii Prezentarea la birourile vamale de frontieră sau interne a mijloacelor de transport, a mărfurilor şi adocumentelor însoţitoare Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de transport Depunerea declaraţiei vamale şi instituirea depozitului temporar necesar

Tipologia taxelor vamale După obiectul impunerii De import De export De tranzit § După scopul impunerii Protecţioniste Fiscale § După modul de percepere sau de aplicare Ad-valorem Specifice Mixte § După modul de fixare sau de stabilire Ø Autonome Ø Convenţionale Ø Preferenţiale Ø De retorsiune (antidumping si compensatorii)

Tipuri de efecte ale aplicării taxelor vamale Efecte de producţie; Efecte de consum; Efecte de bunăstare; Efecte asupra raportului de schimb; Efecte asupra balanţelor comercială şi de plăţi