Planificarea bugetar pe termen mediu n Republica Moldova

Planificarea bugetară pe termen mediu în Republica Moldova Progrese şi provocările viitoare Februarie 2008

Context general În anul 2002 Guvernul a introdus CCTM ca metodă de planificare bugetară strategică Reforma CCTM a fost lansată cu sprijinul Băncii Mondiale şi DFID CCTM este unul din principalele elemente ale programului de consolidare a capacităţilor în domeniul managementului finanţelor publice 2

Obiectivele cheie în contextul iniţiativei CCTM þ Legătură cu politica – Bugetul Public Naţional este instrumentul cheie, cu ajutorul căruia sunt implementate politicile guvernamentale. þ Caracter cuprinzător – planificarea bugetară pe termen mediu cuprinde toate veniturile şi cheltuielile publice. þ Caracter realistic – programele guvernamentale trebuie să fie planificate în baza unei evaluări realiste a resurselor disponibile. þ Prioritizare – la planificarea programelor trebuie să se ţină cont de constrângerile bugetare, de analiza costurilor şi să se permită realocarea resurselor pentru domeniile cele mai prioritare. 3

CCTM – elementele de bază Cadrul macro-fiscal ü Prognoza macroeconomică ü Cadrul de resurse publice ü Deficitul şi sursele de finanţare Analiza aspectelor de bugetare intersectorială ü ü Efectele SCERS asupra alocaţiilor pentru cheltuieli Analiza cheltuielilor de salarizare Finanţare interguvernamentală Investiţii publice Analiza priorităţilor de cheltuielile Ø Între sectoare Ø În cadrul sectoarelor (strategii de cheltuieli) Plafoanele de cheltuieli Ø Pe tipuri de bugete Ø Pe sectoare şi autorităţi publice centrale (bugetul de stat) 4

Orarul CCTM Ianuarie – Lansarea procesului, emiterea indicaţiilor metodologice Ianuarie - Martie – Elaborarea cadrului macrofiscal, a strategiilor de cheltuieli sectoriale şi stabilirea plafoanelor de resurse Martie - Finalizarea CCTM şi discuţii cu grupul de coordonare a CCTM Aprilie – Prezentarea CCTM la Guvern Către 1 mai – Aprobarea CCTM de către Guvern 5

Legătura dintre CCTM şi Bugetul Anual Este o parte integră a ciclului de planificare bugetară anuală Este pregătit înaintea elaborării instrucţiunilor bugetare Stabileşte cadrul strategic pentru planificarea bugetară ulterioară Este actualizat şi extins anual, în vederea menţinerii perspectivei pe trei ani 6

CCTM – legătura dintre procesele de elaborare a politicilor şi bugetare Periodicitatea iunienoiembrie Priorităţi referitor la Strategii şi Programe decembriemai iunienoiembrie Revizuirea politicii naţionale Cadrul de resurse pentru cheltuielile publice CCTM Alocări detaliate de resurse Bugetul Anual Plafoanele de resurse sectoriale şi priorităţile de cheltuieli 7

Acoperirea cu CCTM Bugetul de Stat Ø Componenta de bază Ø Fonduri speciale Ø Mijloace speciale Ø Finanţare externă a proiectelor (cu excepţia asistenţei tehnice) Bugetele unităţilor administrativ -teritoriale (UAT) Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală Acoperire sectorială Ø Educaţie Ø Ocrotirea sănătăţii Ø Protecţia socială Ø Agricultura Ø Cultura şi turism Ø Apărarea Ø Justiţia Ø Ştiinţa Ø Protecţia mediului Ø Gestionarea drumurilor şi transportul Ø Problemele tineretului şi sportul Nivel de UAT (teritorial) Ø 10 UAT 8

CCTM şi finanţarea externă CCTM cuprinde, în primul rând, proiectele investiţionale cu finanţare externă. Asistenţa tehnică finanţată din granturi, care nu este administrată de Ministerul Finanţelor, nu este inclusă în CCTM. Nu este clară situaţia referitor la angajamentele asumate privind ajutorul ce urmează a fi acordat în viitor; de aceea, este dificil de a prognoza finanţarea externă pentru a fi inclusă în CCTM pe anii următori. A crescut volumul de ajutor din partea donatorilor; de aceea, se impune o armonizare şi integrare mai bună a resurselor financiare externe în Bugetul Public Naţional. 9

Organigrama procesului de elaborare a CCTM Guvernul Comitetul de Coordonare a CCTM Ministerul Finanţelor Grupul de Lucru pentru cadrul macroeconomic Responsabil – Ministerul Economiei şi Comerţului Grupurile de Lucru sectoriale Grupul de Lucru pentru cadrul de politică fiscală şi resurse (în domeniul educaţiei, ocrotirii sănătăţii, protecţiei sociale, agriculturii, apărării, etc. ) Responsabil – Ministerul Finanţelor Grupul de Lucru în politica cheltuielilor publice şi priorităţi Responsabil – Ministerul Finanţelor Investiţii publice Cheltuieli de salarizare Responsabil – Ministerele de resort corespunzătoare Departamentele de Finanţare Sectorială ale Ministerului Finanţelor Direcţia Sinteză Bugetară din cadrul Ministerului Finanţelor 10

Implicarea partenerilor Grupul de Coordonare a CCTM Ø Un organ consultativ implicat în procesul de luare a deciziilor Ø O abordare participativă mai largă (Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, autorităţile publice, sindicatele) Ø Discuţii detaliate şi şedinţe regulate Implicarea Guvernului Ø Ia decizia finală cu privire la propunerile pentru CCTM Ø Este necesară o implicare mai timpurie în procesul de luare a deciziilor şi o coordonare mai eficientă cu propunerea din partea Grupului de Coordonare a CCTM Implicarea Parlamentului Ø CCTM furnizează contextul pentru discutarea bugetului anual Ø Este necesară o abordare strategică a discuţiilor pe marginea bugetului în Parlament 11

Grupurile de Lucru sectoriale (GLS) Abordare participativă (interministerială) Ø Reprezentanţi ai diferitor autorităţi publice, în mod obligatoriu, ai Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei şi Comerţului Ø Se recomandă de a include reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai partenerilor sociali şi societăţii civile (ONG-urilor) Ø Componenţa nominală se revede anual, la începutul procesului CCTM Ministerul de ramură – rol cheie Ø Conduce şi administrează activitatea GLS Ø Ia decizia şi este responsabil pentru pregătirea strategiei de cheltuieli sectoriale Ø Este necesară o colaborare strânsă între unităţile de elaborare a politicilor şi cele de bugetare Prezentarea strategiilor de cheltuieli sectoriale şi rapoartelor către Grupul de Coordonare a CCTM şi Ministerul de Finanţe 12

Grupurile de Lucru sectoriale – funcţiile de bază Asistarea ministerelor în elaborarea strategiilor de cheltuieli sectoriale în cadrul CCTM Monitorizarea strategiilor şi programelor sectoriale din cadrul CCTM Participarea la discutarea principalelor aspecte ale politicii din sector, legate de bugetare Modificarea priorităţilor referitor la alocarea resurselor la nivel de sector 13

Cum a schimbat CCTM procesul de planificare bugetară în Republica Moldova? § CCTM este parte integră a ciclului extins de bugetare anuală (a fazei iniţiale) § Oferă un cadru strategic cuprinzător de elaborare a bugetului (pe 3 ani) ü Cuprinde toate componentele Bugetului Public Naţional ü Conţine analiza sectorială şi intersectorială § Procesul de bugetare a devenit mai transparent şi participativ ü Este aprobat de către Guvern în mod participativ ü Este publicat în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” şi plasat pe WEB site 14

Provocările în viitor Cu toate că, timp de cinci ani de când a fost introdusă iniţiativa de elaborare a CCTM, au fost înregistrate progrese mari , totuşi, elaborarea bugetului bazată pe politici în Republica Moldova deocamdată este slab dezvoltată. Ü Capacităţile instituţionale şi procesele de elaborare a politicilor, planificare a programelor şi elaborarea bugetului necesită consolidare în continuare. Ü Este necesar să se ţină cont mai mult de capacităţi şi constrângerile bugetare în cadrul elaborării politicilor. Ü Este necesar ca aspectele constrângerilor şi prioritizării să fie abordate mai explicit la nivel de politici. Ü Este necesar de a aloca mai multe resurse bugetare pentru finanţarea noilor iniţiative de cheltuieli, ce reies din politica în domeniu. Ü Implicarea factorilor politici în procesul de planificare bugetară urmează a fi lărgită şi consolidată. Ü Urmează a fi îmbunătăţită procedura de prezentare a planurilor bugetare ale Guvernului atât către Parlament, cât şi către societatea civilă. 15

Priorităţi în contextul continuării iniţiativei CCTM Ü O integrare mai bună între procesele şi termenele de elaborare a politicilor şi planificare bugetară. Ü Introducerea unor proceduri îmbunătăţite de evaluare a impactului fiscal asupra proceselor de luare a deciziilor politice. Ü Instituirea departamentelor de politici în ministerele sectoriale. Ü Introducerea clasificării programului bugetar, care să asigure legătura dintre alocarea resurselor şi politici şi strategii. Ü O axare mai pronunţată pe identificarea reformelor necesare pentru o alocare mai eficientă a resurselor bugetare pentru finanţarea noilor iniţiative. Ü Perfecţionare şi o integrare mai eficientă în CCTM şi prezentarea Bugetului – o axare mai pronunţată pe obiectivele pe care şi le stabilesc ministerele. 16