Pentru a putea s rspundei la aceasta ntrebare

Pentru a putea să răspundeţi la aceasta întrebare, în primul rând, trebuie sa va interesaţi, să citiţi cărţi…etc…. Şi eu m-am interesat şi am aflat destule lucruri încât să vă explic mai pe înţelesul vostru… Am citit articole din site-urile: http: //ue. mae. ro/index. php? lang=ro&id=31&s=5157&arhiva=true http: //viorel. opiniontek. com/index. php? s=declarativ%C 4%83 http: //energeticnr 1. wordpress. com/consiliul-elevilor/ http: //commons. wikimedia. org/wiki/Atlas_of_Romania http: //www. revistamurmur. info/vechi/nistea. html

În anul 1918 s-a înfăptuit marea unire dintre statele: Transilvania şi România. Data de 1 Decembrie 1918 a fost cea mai importantă în istoria României, Marea Unire De La Alba Iulia!!! Asta in câteva cuvinte… ". . . Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [. . . ]

Consolidarea Unirii Stema lui Mihai Viteazul după Unirea ţărilor române Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de măsuri: adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile, construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia, acordă anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români, numeşte ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba-Iulia. Cronicarul maghiar Szamoskozy, martor ocular, descrie cu amănunte intrarea lui Mihai prin poarta Sfântului Gheorghe în Capitala principilor Transilvaniei: , , Mihai era călare pe roibul său de sânge nobil, plin de demnitate, mândru şi îmbrăcat împodobit, în sunetele goarnelor, a tobelor şi al altor instrumente; pe unde mergea, călăreau în urma sa şi alţi nobili renumiţi, însoţiţi de şiruri lungi de oşteni înarmaţi. În urma Voievodului se aduceau steagurile princiare ale Bathoreştilor, ornate cu blazonul cu dinte de balaur, cucerite în război. ” Mihai se intitula locţiitor al împăratului în Transilvania. Pentru a nu stârni împotriva sa ostilitatea împăratului creştin înainte de a-şi fi consolidat stăpânirea sa în Transilvania şi ca să-şi asigure ajutorul saşilor, favorabili cauzei Habsburgilor, Mihai Viteazul se socotea locţiitor al împăratului în Transilvania. În actele emise din cancelaria sa din Transilvania, el se intitula: , , Noi, Mihail, Voievodul ţării Româneşti, sfetnicul Maiestăţii Sale Sfinte împărăteşti şi crăieşti, locţiitorul său în Ardeal şi căpitan suprem al oştilor sale din hotarele ţinuturilor împrejmuitoare şi supuse Ardealului. ”

Alexandru Ioan Cuza, (Alexandru Ioan I) - (născut 20 martie 1820 în Bârlad, judeţul Vaslui, România decedat 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), a fost fondatorul României moderne, domnul Unirii, primul domn al României (1859 - 1866). La 5 ianuarie, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei. La 24 ianuarie, la Bucureşti, tot el este ales domn al Munteniei. Astfel românii, deşi nu au călcat dorinţa marilor puteri de a avea două ţări cu doi domnitori, două conduceri, două parlamente, profitând de absenţa precizării ca aceşti domnitori trebuie să fie persoane diferite, au ales deliberat şi calculat pe unul şi acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care va efectua, de fapt, unirea efectivă a Principatelor Române.

Ion I. C. Brătianu s-a născut la 20 august 1864 la moşia Florica, în judeţul Argeş. A fost cel mai mare fiul al liderului liberal Ion C. Brătianu şi fratele mai mare al lui Vintilă şi Dinu Brătianu. În 1907 se căsătoreşte cu Eliza, fosta soţie a conservatorului Alexandru Marghiloman. Pe 24 noiembrie 1927 Ionel Brătianu încetează din viaţă în urma unei laringite infecţioase. In urma unei întrevederi cu diplomatul Nicolae Titulescu, Ionel Bratianu ia de la acesta o gripa. Când boala s-a agravat treptat, medicul i-a recomandat un anume tratament (care s-a dovedit a fi eronat), după care dispare pentru o perioada de timp. Astfel, mana de fier care conducea statul moare in condiţii extrem de suspecte, asemeni regelui Ferdinand, cu câteva luni înainte. Astfel, conducătorul oficial si cel din umbra ai statului decedează.

Regele Ferdinand (n. 1865 - d. 1927) Ferdinand I – Regele Marii Uniri Mihai La 20 iulie se împlinesc 83 de ani de la moartea Regelui Ferdinand I. Carol I l-a desemnat moştenitor al tronului în 1889. Românii l-au primit cu simpatie pe chipeşul ofiţer prusac care părea mai puţin distant şi autoritar decât unchiul său. În timpul domniei lui, începute în 1914, s-au realizat Statul Naţional Unitar, reformele electorală şi agrară şi s-a dat ţării Constituţia din 1923. Mărturiile contemporanilor descriau un rege bun, patriot, însă timid şi uşor influenţabil. Hohenzollern. Carol I (1866 -1914), Ferdinand I (1914 -1927) şi Carol al II-lea (1930 -1940), trei regi români ai unei dinastii de sorginte germană

Cetatea bastionara de la ALBA IULIA - Edificata la scurt timp după instaurarea dominaţiei habsburgice in Transilvania, actuala cetate (1715 -1738) este cea mai reprezentativa fortificaţie bastionara de tip "Vauban" din tara noastră. Construita după planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Ştefan de Steinville, comandant al trupelor imperiale din principat, cetatea este alcătuita din şapte bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Stefan, Trinitarilor, Sf. Mihai – demantelat parţial – Sf. Carol, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano) si prezintă toate elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului: cleşti, reveline, contragardă, şanţ, anteşanţ si glacis, organizate pe principiul flancării reciproce si al apărării la distanta. Intrarea se face prin sase porţi, dintre care patru sunt decorate cu statui si reliefuri de către o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul răscoalei lui Horea, Marea Unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918.

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [. . . ] Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional. [. . . ] O necesitate istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional. " Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român, ed. Univers Enciclopedic, 1997, p. 301 -302

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR 1914 – 1918 ROM NIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1914 Iul. 15/28 Austro-Ungaria declară război Serbiei. Iul. 17/30 Reprezentanţii Antantei fac cunoscut guvernului român acordul ţărilor privind unirea Transilvaniei cu România, în schimbul participării României la război împotriva Puterilor Centrale. Iul. 18/31 Mesaj al împăratului Germaniei Wilhelm al II-lea către regele Carol I, prin care cerea României să-şi îndeplinească obligaţiile către Puterile Centrale (1883, oct. 18/30 Semnarea la Viena, în cel mai strict secret, a Tratatului de alianţă româno-austro-ungar, la care Germania aderă în aceeaşi zi). Iul. 19/aug. 1 Germania declară război Rusiei. Sistemul general de alianţe care lega Marile Puteri a dus la dezlănţuirea primului război mondial. Iul. 21/aug. 3 Consiliul de coroană de la Sinaia, respinge cererea regelui Carol I de a intra în război alături de Puterile Centrale şi hotărâşte adoptarea unei politici de neutralitate armată. Sept. 18/oct. 1 Convenţie secretă ruso-română, prin care Rusia se angajează să apere integritatea teritorială a României şi recunoaşterea drepturilor acesteia asupra teritoriilor din Austro. Ungaria locuite de români în schimbul unei neutralităţi binevoitoare a României ("Acordul Sazonov-Diamandi"). Sept. 27/oct. 10 Moartea regelui Carol I. Sept. 28/oct. 11 Urcarea pe tron a regelui Ferdinand I, nepotul şi succesorul regelui Carol I. 1916 Aug. 4/17 Se semnează la Bucureşti Tratatul de alianţă între România pe de-o parte, şi Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia, pe de altă parte. Printre condiţiile intrării României în război de partea Antantei, se stipula satisfacerea cererii României de a se discuta la încheierea războiului drepturile ei istorice asupra Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputaţii decid în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor. La Alba Iulia, aşa cum fusese înainte şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de sancţionare a unirii (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile. După Ion Bulei, Scurtă istorie a românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 1996, pp. 104 -107.

http: //www. sitesatlas. com/Maps/518. htm ************** Întreaga ţară, România!!!