Pe o oglind ce se afl n faa

Pe o oglindă ce se află în faţa unui perete cade oblic o rază de lumină. Lungimea rezei reflectate cuprinsă între perete şi oglindă este de 5 m, iar distanţa dintre raza incidentă şi raza reflectată măsurată pe zid este egală cu 6 m. Să se calculeze distanţa la care se află peretele faţă de oglindă. (Probleme de fizica pentru clasele VI-VIII; C. Vintila; I. Oltean; Ed. Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1974) A perete L se poate aplica teorma lui Pitagora O h C B l

De la un punct luminos pleacă o raza de lumină spre o oglindă plană. Introduceţi in sistem o altă oglindă plană pentru a obţine o rază de lumină reflectată, paralelă cu prima rază şi de sens opus cu aceasta. Reprezentaţi mersul razelor de lumină. Ce unghi fac între ele cele ( Fizica-400 probleme şi 40 teste; D. Bacrău-Ed. Corint-Bucureşti-2003) două oglinzi plane? CONSTRUCŢIE: O 1 N 2 O 2 Unghiul dintre cele două oglinzi este de 900.

Asezaţi două oglinzi perpendicular una pe cealaltă, iar între ele puneţi un mic obiect, oarecare. Câte imagini aveţi? Explicaţi , prin construcţie, de ce vedeţi astfel, în cele două oglinzi. ( Probleme întrebări de fizică pentru clasele VI-VIII; M. Ailincăi, L. Rădulescu-Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti-1968 Construim imaginile obiectului în cele două oglinzi, ştiind că imaginea este simetrică cu obiectul, faţă de oglindă. I 1= imaginea obiectului în oglinda O 1 I 2= imaginea obiectului în oglinda O 2 O 1 I 1 O O 2 ’ I 3 I 2 O 1 ’ O 1’= imaginea oglinzii O 1 în oginda O 2 I 3 = imaginea lui I 2 în O 1’ I 3 = imaginea lui I 1 în O 2’ = imaginea oglizii O 2 în oglinda O 1

Raza reflectată face un unghi de 43010’ 23’’ cu suprafaţa de separare. Care este unghiul de incidenţă? (Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII; C. Vintilă, I. Oltean-Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti 1974) RI N RR S

Unghiul de incidenţă format de către o raza de lumină care cade oblic pe suprafaţa unui lac, creşte cu 9010’ 30’’. Cu cât creşte unghiul format de către raza incidentă şi raza reflectată. (Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII; C. Vintilă, I. Oltean-Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti 1974) RI N RR S

Razele Soarelui cad pe Pământ şi fac un unghi de 500 cu suprafaţa acestuia. Cum trebuie aşezată o oglindă plană pentru a lumina până în fundul unui puţ , vertical, adânc. (Probleme-întrebari de fizică pentru clasele VI-VIII; M. Ailincăi , I. Rădulescu-Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti 1968) Pentru a lumina fundul puţului raza raflectată trebuie să fie verticală. RI Og Unghiul dintre RI si RR este de 1400 , iar bisectoarea acestui unghi este chiar normala pe oglindă. N Oglinda este perpendiculară pe normală. Unghiul dintre RI şi oglindă se poate calcula uşor şi este de 200. RR Prin urmare unghiul dintre oglindă şi orizontală este: 500 +200 = 700

În faţa unei oglinzi se află o persoană. Oglinda este fixata vertical pe un perete, asfel încât marginea superioară a oglinzii este la nivelul ochilor persoanei. Ce înălţime trebuie să aibă oglinda plană pentru ca persoana să-şi vadă în întregime imaginea. (Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII; C. Vintilă, I. Oltean-Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti 1974) A H= inălţimea persoanei Og A 1 Presupunem pentru început o oglindă de înălţime egală cu a persoanei. Imaginea A 1 B 1 este simetrică O cu obiectul faţă de oglindă. H N Oglinda trebuie să aibă înălţimea minimă, astfel încât, raza incidentă din B să se reflecte în punctul B 1 inferior al oglinzii şi să perete B ajungă la ochiul persoane. Raza imaginară care pleacădin B 1 trebuie să ajungă în A. ΔAOB este isoscel pentru că: OAN = OBN ( ambele fiind 900 -i sau 900 -r ) Prin urmare ON este înălţime si mediatoare împărţind segmentul AB în două. Concluzie: înălţimea minimă a oglinzii este jumatate din înălţimea persoanei.

Când ne deplasăm spre o oglindă plană , mare, avem impresia că viteza noastră este mai mare decât în realitate? ( Probleme întrebări de fizică pentru clasele VI-VIII; M. Ailincăi, L. Rădulescu-Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti-1968 Pentru a explica ne imaginăm că ne apropiem, prima dată de un perete obisnuit. Timpul necesar pentru a străbate distanţa d, îl notăm cu t. perete Dacă ne apropiem de o oglindă , vom aprecia, de fpt, cât de repede ne apropiem de imaginea noastră din oglindă. Odată ce noi ne apropiem de oglindă şi imaginea noastră din oglindă va face la fel, mişcându-se cu aceiaşi viteză. Og