Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului.

ul l o imb sus. s a i Ii g a ta u e l l n i e rez e l i n i u t m ep i i c s s t i e u a r s p c a n a î e e r e l l r l d a a e e e v i i l i , a d v l o iei. s n n u m o b i e I r O r Leg lelor ea si rii p etii. un sim esnic i u r v a v t i e l u a n n r a o i n g i lo dev i si t i a s r e Ra vier ciclu ta, icari a n reî area de vi purif u rel tator rii, al pur enera reg

Rosu - simbol al sângelui, Soarelui, focului, al dragostei si bucuriei de viata. Negru - absolutism, statornicie, eternitate. Galbenul - lumina, tineretea, fericirea, recolta, ospitalitatea. Verdele - reînnoirea naturii, prospetimea, rodnicia, speranta. Albastru - cerul, sanatatea, vitalitatea. Violetul - stapânirea de sine, rabdarea, încrederea în dreptate.

In vremuri indepartate, ca de altfel si in zilele noastre, iepurele era privit drept un simbol al fertilitatii, unele culturi considerandu-l chiar un mesager sacru al divinitatii. O veche legenda nordica spune ca, intr-o iarna, zeita Eostre a gasit o pasare ranita pe camp. Pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora toate ouale facute si i le daruia zeitei. Aceasta legenda se pastreaza vie chiar si in zilele noastre, copiii asteptand de Paste iepurasul care face un cuib plin de oua colorate.

• Biserica Ortodoxa si Biserica catolica sarbatoresc Pastele la date diferite. Cele doua Biserici calculeaza data Invierii Mantuitorului Iisus dupa doua calendare diferite. In 1582, biserica apuseana catolica a trecut la calendarul Gregorian, pe cand rasaritenii ortodocsi au ramas la cel Iulian. • De asemenea, apusenii se bazeaza pe luna plina ecleziastica, pe cand rasaritenii observa luna plina astronomica, la fel cum privesc si data reala a echinoctiului, in timp ce catolicii se bazeaza pe o data fixa calculata dinainte, conform unor tabele bisericesti. Ortodocsii, in schimb, urmeaza luna plina pascala, care cade la o data calculata pe baza observatiilor astronomice.

Pasca se face dintr-un aluat nedospit obţinut dintr-un amestec de cinci cereale. În tradiţia evreiască pasca e poreclita "pâinea săracilor", din cauza faptului că evreii săraci continuau s-o mănânce şi după Paşte. Cartea Exodului povesteşte că evreii au plecat în mare grabă din Egipt şi n-au avut timp să-şi pregătească pâine dospită. În amintirea acestui eveniment, evreii mănâncă timp de opt zile numai pască (în loc de pâinea dospită obişnuită).

Dupa traditie, in familiile crestine se manânca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.

Invierea Mantuitorului creeaza in noi, crestinii, o stare sufleteasca ce nu se poate compara cu nici una din cele prin care trec oamenii. Ea este efectul unei usurari, unei bucurii, unei increderi si unei nadejdi, pe care n-o poate produce in om, nici un alt fapt, nici un alt sentiment, nici o schimbare, nici o emotie din cele ce pot incerca sufletul nostru.

Prof. coordonator. Daniela Ionescu Colegiul National “Mircea cel Batran”, Rm. Valcea