Organizator Finanat prin Partener Coordonator local YB Coordonator

Organizator : Finanţat prin: Partener: Coordonator local YB: Coordonator naţional YB: LECTURA E COOL-TURĂ! “Citeşte şi fă-i să citească” - campanie de promovare a lecturii în rândul tinerilor - Parteneri YB şi sponsori: Finanţat prin: O iniţiativă a: Susţinut de: Sponsorizat de: Parteneri principali locali: Partener local: Sponsor:

Campania se intitulează LECTURA E COOL-TURĂ! “Citeşte şi fă-i să citească” şi este iniţiată de Consiliul Judeţean al Elevilor Bihor este o substructură a Consiliului Naţional al Elevilor şi are ca partener Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Elevilor reprezintă o formă de organizare asociativă a elevilor cu un rol important în viaţa şcolară şi a relaţiilor profesor-elev. Prin intermediul acestei organizaţii, elevii îşi pot alege reprezentanţii, pot formula puncte de vedere şi pot elabora propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului. Această structură este formată exclusiv din elevi, pentru şi despre elevi. Această campanie a primit şi o finanţare din partea Youth. Bank, care este un program de educaţie non-formală destinat liceenilor. Programul Youth. Bank încurajează responsabilizarea tinerilor, iniţiativă civică şi contribuie la dezvoltarea comportamentului filantropic al acestora. Proiect finanţat prin programul Youth. Bank Oradea, coordonat local de Fundaţia Comunitară Oradea şi la nivel naţional de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare. Programul Youth. Bank Oradea este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Partenerii locali ai programului sunt VPK Packaging, Uni. Credit Ţiriac Bank şi Pro Cariere. Această campanie este una complexă, prin care ne propunem să atragem tinerii, dar nu numai, spre lectură. Precum o arată şi numele proiectului: LECTURA E COOL-TURĂ! “Citeşte şi fă-i să citească” mizează atingerea a două obiective. În primul rând, partea de LECTURA E COOL-TURĂ!, care e mai degrabă informativă, educativă, analitică. Adică sunt prezentate istoria cărţii, evoluţia ei, prezentăm sondaje, sunt susţinute scurte discursuri de către profesori, autorităţi locale, etc. Cea de-a doua parte e “Citeşte şi fă-i să citească!”, care pune accent mai degrabă pe tot ceea ce este motivaţional, colocvial şi pe prezentarea beneficiilor spirituale aduse de către citit.

LECTURA E COOL-TURĂ

PAPIRUSUL mod n Î i. n e t ip g echii e v e d i din s o f u d e o d r p 0 2 ie t a r de hâ ă a circ lt ip t la n o u la e t a e în s e t e ir ja l p n u li a s r u in a r ir p p u a a a r P te foi e e obţine s s e l c u A s. u ir ie poi t p r a a â u p h a r l, e e a d m le r ie t ii o s ş n tal. Fâ sau tre n s o u iz ir r p o i a o p sul era p u e a ir d p l, a a a v p ic u , t r d it e ş ă r v m. La sfâ aliniate n , e m iv le t a e n d r e n lt un cioca straturi a u c e t u t ă b u in şi acoperite c tră. ia p o u c it u lustr

MANUSCRISUL � Orice text scris de mână se numeşte manuscris. Termenul provine din limba latină, din , , manus’’ (mână) și , , scriptus’’ (scris). Literele sunt scrise cu o regularitate perfectă cu alternări armonioase de trăsături subţiri şi groase. Iniţialele, ornamentele şi ilustraţiile denotă o artă desăvârşită, neegalată până astăzi. Printre cei mai vestiţi copişti de manuscris se numără Jean Pucelle.

CARTEA TIPĂRITĂ ut cu un p e c în la a n ă semă ca model t a lu Cartea tipărit u a fi a r rimii tipog P. is r , ilustraţile c r s lo u e n r a te m li l u r ilor, caracte in g a nuscrise. p a l m tu a e s m a o for m u elor mai fr c le ână în te p n , e e m it r a ă p ti ţi şi orn r primele că a c te ş ie. Până u le n u b a n u c Se obis in e ă fie numit s , iv s valoarea lu , c 0 in 0 0 4 150 a c ntificate cir e id t s fo u a acum erabilă. id s n o c d in fi lor

CARTEA ÎN ZILELE NOASTRE � tul că p fa re p s e d lt u m S-a vorbit foartsetăpân al tehnicii, al omul modern, a renunta la carte, o va automatizării, vsă, film, radio, înlocui prin pre de ce nu audiobookteleviziune sau-uri. Cu toate acestea, uri sau E-Bookîşi are locul bine stabilit cartea tipărită in întreaga lume şi în în bibliotecile ddintre noi, după cum o viaţa fiecăruia cile. Audiobook-urile spun şi statisti le sunt metode sau E-Book-uria te bucura de lectură alternative de r ascultand cărţile citind sau chia preferate.

ŞTIAŢI CĂ. . . ? � � � Cea mai mare carte din lume este "Atlasul Klencke" şi pentru a o ridica, este nevoie de şase persoane. Cea mai renumită librărie de pe mapamond se numeşte Shakespeare and Company. Cartea ce nu conţine litera , , e’’. Este vorba de "Gadsby", de Ernest Vincent Wright. Cartea nu conţine nici măcar o singură literă , , e’’, deşi aceasta este cea mai folosită literă în limba engleză. Cea mai vestită bibliotecă antică a fost Biblioteca din Alexandria (Egipt). În anul 300 î. Hr. acolo existau aproape 1 milion de volume (papirusuri). Biblioteca , , Academiei Române’’ a fost înfiinţată în 1867 şi numără în prezent peste 8 milioane de volume, fiind una dintre cele mai importante biblioteci din ţară. La scurt timp după ce fusese inventat, tiparul este introdus – în 1507 -în ţara noastră de către călugărul Macarie. El a tipărit la Târgovişte cărţi bisericeşti, Ţara Românească fiind, astfel, prima ţară din această parte a Europei în care au apărut cărţi tipărite.

� � � Cea mai scumpă carte are doar 13 pagini, însă valoarea sa ajunge la 153 de milioane de euro. Titlul său este «The Task» , iar autorul ei, Tomas Alexander Hartmann, a explicat că valoarea sa constă în conţinutul pe care îl include. Cartea oferă, astfel, răspunsul la 300 de întrebări fundamentale umanităţii, ca de pildă de unde venim, încotro ne îndreptăm, care este misiunea noastră pe care o putem încă realiza etc. În secolul al XII-lea, apare în Europa un nou material ca suport pentru scriere: hârtia; de fapt, hârtia fusese inventată de chinezi cu aproximativ o mie de ani înainte. În cazul textelor importante, sulul de pergament era protejat de un toc de piele - strămoşul copertelor de astăzi. În evul mediu, pe lângă obiect de cultură, cartea devenise şi obiect de lux: filele aveau ornamente, majusculele erau împodobite migălos, coperta era confecţionată din metale rare, fin cizelate, şi era împodobită cu pietre preţioase. În Italia s-a înfiinţat, în anul 1929, un , , Institut de patologie a cărţilor’’ care şi-a propus să studieye bolile cărţilor şi să găsească cele mai bune mijloace pentru a le restaura.

Consiliul Judeţean al Elevilor Bihor vă aşteaptă în data de 23 aprilie la etapa judeţeană a campaniei care va avea loc la Biblioteca Universităţii din Oradea. Nu trebuie să rataţi această invitaţie, deoarece vă pregătim un program inovator presărat cu multe surprize. . .