Orchestra este un ansamblu instrumental numeros adic un

Orchestra este un ansamblu instrumental numeros, adică un colectiv de muzicieni care cântă la diferite instrumente executând împreună o lucrare muzicală de mari proporţii. Componenţa orchestrei nu este fixă, definitivă, numărul instrumentelor fiind determinat de cerinţele partiturilor muzicale. Bună! Eu sunt dirijorul. Voi fi ghidul vostru în explorarea orchestrei. Vreţi să ştiţi mai mult?

Într-o orchestră se regăsesc patru familii de instrumente: • cu coarde • alămuri • suflători • de percuţie

Instrumentele cu coarde sunt de trei feluri: • cu coarde cu arcuş : vioară, violoncel, contrabas; • cu coarde ciupite: chitară, harpă, mandolină, etc. ; • cu coarde lovite: pian (pianină).

VIOARA Este cel mai mic instrument cu coarde şi arcuş şi generează sunetele cele mai înalte. Coardele vibrează atunci când arcuşul este tras peste ele sau când sunt ciupite. Persoana care cântă la vioară se numeşte violonist sau lăutar. Persoana care construieşte sau repară o vioară se numeşte lutier.

VIOLA Al doilea membru al familiei viorii, viola, are un sunet mai grav decât vioara şi mai acut decât violoncelul. Este cu ceva mai mare decât vioara, iar sunetul ei este cald, profund şi puternic. Instrumentistul care cântă la violă se numeşte violist.

VIOLONCELUL Este un instrument muzical destul de mare (cam de 4 ori dimensiunile viorii). Instrumentistul îl ţine în poziţie verticală, fiind aşezat pe un scaun. Muzicienii au un profund respect pentru violoncel, fiind considerat un instrument nobil care, cu sonoritatea sa gravă, a sedus multe domnişoare. Persoana care cântă la violoncel se numeşte violoncelist.

CONTRABASUL Este cel mai mare instrument muzical cu coarde şi arcuş, cu o largă răspândire. Într-o orchestră mare sunt 8 -10 contrabasuri. Are timbrul cel mai grav dintre instrumentele cu coarde. Instrumentistul îl foloseşte în poziţie verticală. Persoana care cântă la contrabas se numeşte contrabasist.

CHITARA Este un instrument muzical cu coarde ciupite. Există chitare cu de la două până la zece coarde. Pentru o chitară “standard” se folosesc, cel mai frecvent, şase corzi. Din punct de vedere al registrului, chitara se înscrie în registrul “bas”. Chitarele pot fi acustice sau electrice. Persoana care cântă la chitară se numeşte chitarist.

MANDOLINA Are coarde metalice duble, ale căror vibraţii se produc prin ciupire sau cu o pană din material plastic.

HARPA Este un instrument muzical format dintr-o ramă triunghiulară pe care sunt fixate coarde diferite ca lungime şi care sunt puse în vibraţie prin ciupire cu degetele de la ambele mâini. Instrumentistul care cântă la harpă se numeşte harpist.

PIANUL Este un instrument muzical foarte răspândit în care sunetul este produs de corzi metalice fixate pe o placă de rezonanţă din lemn, lovite de ciocănele acoperite cu pâslă, prin intermediul unei claviaturi. Instrumentistul care cântă la pian se numeşte pianist.

Alămurile sunt instrumente de suflat fabricate din alamă sau din alt metal. Buzele interpretului vibrează într-un muştiuc în formă de cupă, iar tubul amplifică aceste vibraţii. Din familia alămurilor fac parte: • trompeta; • trombonul; • tuba; • cornul francez, etc.

TROMPETA Cu mulţi ani în urmă, trompeta era folosită în scopuri militare. Soldaţii ascultau sunetul special al trompetei şi ştiau ce au de făcut pe câmpul de luptă. Regii iubeau sunetul important şi special al trompetei şi o foloseau la toate ceremoniile regale. Astăzi, trompeta este folosită în aproape toate genurile muzicale: clasică, folk, uşoară, jazz. Acest instrument a fost întotdeauna interesant.

TROMBONUL Este un instrument muzical alcătuit dintr-un tub de alamă, mai mare decât trompeta, cu timbrul mai aspru şi mai puternic decât aceasta. Emite sunete de diferite înălţimi prin deplasarea unei culise care lungeşte sau scurtează coloana vibraţiei instrumentului. Trombonul cu valve (clape) este folosit mai ales în fanfare.

TUBA Este un instrument muzical alcătuit dintr-un tub de alamă răsucit de mai multe ori, terminat la un capăt cu un pavilion larg şi având un mecanism de pistoane. Emite sunetele cele mai grave şi este folosit mai ales în fanfare.

CORNUL FRANCEZ Este un alt instrument vechi care îşi are originea în folosirea cornurilor de animale în timpurile preistorice. Instrumentul modern este format dintr-un tub de bază, învârtit într-o formă compactă, terminând cu o gaură conică sau clopot, pe care sunt aşezate o serie de valve, care au rolul de a schimba înălţimea şi intensitatea sunetelor.

Suflătorile sunt instrumente de suflat confecţionate din lemn. Ele creează vibrarea aerului dintr-un tub. Lungimea şi diametrul tubului determină scara acordurilor şi tonul instrumentului. Interpretul va obţine note diferite prin deschiderea şi închiderea orificiilor aşezate de-a lungul tubului. Din familia instrumentelor de suflat din lemn fac parte: piculina, flautul, oboiul, clarinetul, fagotul, etc.

PICULINA Este un instrument muzical de suflat, asemănător cu un mic flaut, care emite sunete din registrul acut. În zilele noastre, piculina poate fi făcută din lemn, metal sau plastic. Închiderea şi deschiderea orificiilor care se găsesc de-a lungul corpului piculinei dau înălţimea notelor muzicale.

FLAUTUL Este alcătuit dintr-un cilindru îngust de lemn sau de metal, prevăzut cu orificii şi cu clape. Înălţimea sunetelor produse de flaut este variată prin astuparea şi eliberarea orificiilor ori închiderea şi deschiderea clapelor sale.

OBOIUL Este alcătuit dintr-un tub conic de lemn, cu orificii laterale şi cu clape. A fost perfecţionat în jurul anului 1700 şi a fost inclus în orchestra de curte a regelui Ludovic al XIV-lea. Oboiul are o sonoritate bogată şi un finisaj elegant.

CLARINETUL Este un instrument de suflat făcut din lemn, în formă de tub lărgit la un capăt şi prevăzut cu orificii laterale care se pot închide şi deschide cu ajutorul unor clape. Sunetele rotunde, pline şi grave ale clarinetului îţi umple sufletul de bucurie.

FAGOTUL Este basul din familia oboiului. Tubul principal, prevăzut cu clape, este dublat de un tub suplimentar, îndoit la capăt şi are o tonalitate gravă, bogată.

SAXOFONUL Este considerat un hibrid al instrumentelor de suflat: este făcut din alamă, alcătuit dintr-un tub conic îndoit, prevăzut cu clape şi muştiuc şi sunetul lui este foarte asemănător cu al clarinetului. Saxofonul este utilizat în muzica cultă, mai ales în muzica de film atunci când se vrea a descrie o scenă comică sau un personaj grotesc. Timbrul său răguşit, caricatural şi umoristic corespunde foarte bine unor astfel de scopuri.

INSTRUMENTELE DE PERCUŢIE Sunt instrumente care produc un anumit sunet în urma unei lovituri, fie cu mâna, fie cu baghete (beţe), în urma unei frecări sau mişcări bruşte. Se împart în două categorii: acordabile şi autofone. Cele acordabile au o intensitate a sunetului bine definită. Din această categorie fac parte timpanul, xilofonul şi altele. Timpanul este format dintr-o membrană întinsă pe o emisferă de metal. Xilofonul este alcătuit dintr-un sistem de plăci de lemn, acordate diferit, care răsună când sunt lovite cu nişte ciocănele de lemn.

Instrumentele de percuţie autofone produc sunetele prin punerea în vibraţie a propriului lor corp, în urma lovirii, frecării sau mişcării bruşte. Din această categorie fac parte: toba mare, toba mică, cinelul, tamburina, gongul şi altele. tobe cinel gong tobă tamburină

Bibliografie: • www. wikipedia. org • ro. wiktionary. org • www. calificativ. ro • imagini de pe www. musicgraphics. net Material realizat de înv. Florica Plosca, Şc. “Dariu Pop”, Satu Mare