Obiectivele de Dezvoltare Durabil i Rezoluia a 19

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă şi Rezoluţia a 19 a Conferinţei Internaţionale a Statisticienilor Muncii Kieran Walsh, Statistician Senior, BIM Departmentul de Statistică

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2

Sumar • Obiectivele de dezvoltare durabilă • • • Ce sunt ele şi cum au fost elaborate? Ce cuprind/acoperă ele? Care părţi se referă la Agenda privind Munca Decentă? • Rezoluţia I a Conferinţei Internaţionale 19 a Statisticienilor Muncii • • • Ce înseamnă aceasta pentru utilizatori? De ce se schimbă standardele? Care sunt schimbările principale? Ce înseamnă acestea/Care sunt implicările lor? Ce face OIM pentru a susţine implementarea lor? 3

Care sunt Obiectivele de Dezvoltare Durabilă? • Aprobate în septembrie 2015 • Un set de obiective care au ca scop eliminarea sărăciei în lume pînă în 2030 • Urmare a Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului – Dezvoltarea în baza experienţei ODM – mai tangibilă • 17 obiective – Cuprinde teme cum ar fi sărăcia, învăţămîntul, sănătatea, mediul, munca, justiţia, etc ILO Department of Statistics 4

Grupul Interinstituţional de Experţi (GIE) - ODD • • A fost creat pentru a elabora cadrul de indicatori necesari pentru monitorizarea progresului; Cadrul de 17 obiective include mai mult de 150 ţinte şi 230 indicatori Aprobate de către Comisia Statistică a ONU în martie 2015 Necesită adoptare de către Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) în iunie 2016 şi de către Adunarea Generală a ONU în septembrie 2016 sau chiar şi mai devreme GIE va monitoriza indicatorii pentru a evalua progresul Raport anual de progres privind realizarea obiectivelor şi ţintelor la nivel mondial Revizuirea regulată a activităţilor de consolidare a capacităţilor în domeniile statistice Întrunirea fizică de două ori pe an şi virtual la necesitate 5

Statutul indicatorilor • Nu toţi indicatorii au metodologii de măsurare general acceptate • Indicatorii au fost grupaţi în 3 nivele/grupe în dependenţă de statutul lor curent • Lucrul viitor se va axa asupra celor care necesită dezvoltare • Pentru cei acceptaţi (grupul 1) şi pentru care datele sunt accesibile, se va pune accent asupra consolidării capacităţilor pentru a asigura raportarea 6

Paşii viitori • Va fi nevoie de date dezagregate calitative, accesibile şi în timp util pentru a ajuta la măsurarea progresului şi pentru a ne asigura că nimeni nu e lăsat în afară • Ţările vor stabili valori de referinţă pentru indicatori ceea ce ar permite monitorizarea • Este nevoie de a revizui accesibilitatea indicatorilor în ţară şi de a-i elabora în caz că indicatorii nu sunt accesibili • Un volum semnificativ de lucru va fi făcut de către Agenţiile Internaţionale şi ţări 7

Monitorizarea şi Raportarea • Nivel naţional, regional şi global • A fost creat Forumul Politic la Nivel Înalt (HLPF), care va fi informat prin rapoarte anuale de progres asupra ODD, pregătit în cooperare cu instituţiile ONU, în baza cadrului global de indicatori • Forumul va avea rolul central în supravegherea implementării şi revizuirii (Oficiile Naţionale de Statistică sunt membrii) • Va efectua, de asemenea, revizuiri naţionale începînd cu 22 iulie 2016, care sunt voluntare şi vor fi conduse de ţări • Comisii regionale care vor contribui la revizuiri regionale 8

Care părţi se referă la munca decentă şi BIM? Există circa 30 indicatori relevanţi pentru munca decentă, dintre care: • BIM va fi agenţia care va asigura custodia pentru 13 (2 împreună). • Agenţii implicate pentru 3 • Alţii 14 se referă la munca decentă, dar nu BIM asigură custodia • Din cei 13 indicatori unde BIM oferă custodia, majoritatea fac parte din grupul 1, ceea ce înseamnă că datele sunt accesibile şi metodologia de calcul este aprobată 9

Care părţi se referă la munca decentă şi BIM? – Indicatori unde BIM oferă custodia Indicatori pentru care BIM este responsabil Acoperirea cu serviciile sociale (1. 3. 1) Proporţia femei/bărbaţi în funcţii de conducere (5. 5. 2) Creşterea anuală a PIB real persoană ocupată (8. 2. 1) Ponderea ocupării informale în ocuparea în activităţile non-agricole (8. 3. 1) Cîştigul mediu pe oră al femeilor şi bărbaţilor salariaţi (8. 5. 1) Rata şomajului (8. 5. 2) Proporţia tinerilor neîncadraţi în învăţămînt, instruire sau ocupare (8. 6. 1) Proporţia şi numărul copiilor angajaţi în munca copiilor (8. 7. 1) Ratele frecvenţei accidentelor letale şi ne-letale la locul de muncă (8. 8. 1) Creşterea conform drepturilor muncii (8. 8. 2) Cheltuielile totale guvernamentale pentru protecţia socială şi programele de ocupare ca pondere din bugetele naţionale şi PIB (8. b. 1) Ponderea forței de muncă în PIB (10. 4. 1) Cheltuielile de angajare suportate de către salariat ca proporţie din venitul anual (10. 7. 1) 10

Care părţi se referă la munca decentă şi BIM? – Indicatori în care este implicat BIM Rata populaţiei sub pragul de sărăcie internaţională (1. 1. 1) Rata cheltuielilor totale guvernamentale pentru serviciile de bază (1. a. 2) Numărul cazurilor verificate de omor, răpire, dispariţie forţată, detenţie arbitrară şi tortură a jurnaliştilor, personal asociat în mass-media, sindicalişti şi avocaţi pe drepturile omului în ultimele 12 luni (16. 10. 1) PLUS MULȚI ALȚI INDICATORI RELEVANȚI PENTRU MUNCA DECENTĂ 11

Alţi indicatori de luat în consideraţie • Indicatorul privind accesibilitatea datelor, calitatea datelor şi consolidarea capacităţii (17. 18. 1, 17. 18. 2 şi 17. 18. 3) 12

Rezoluţia 1 a Conferinţei a 19 -a Internaţionale a Statisticienilor Muncii (CISM 19) Statisticile privind munca, ocuparea şi subutilizarea forței de muncă 13

Ce înseamnă CISM 19 pentru utilizatori? • Schimbări semnificative în ceea ce priveşte datele privind piaţa forţei de muncă – Mai multă informaţie care cuprinde mai multe activităţi – Schimbări posibile în nivelul estimărilor existente privind ocuparea şi şomajul datorită schimbării definiţiilor – Va deveni vizibil odată cu implementarea noilor standarde – Are conexiune cu ODD luînd în consideraţie 14

Contextul CISM 19 • Standardele statistice pentru întrebările ce ţin de forţa de muncă sunt aprobate fiecare 5 ani la Conferinţa Internaţională a Statisticienilor Muncii, găzduită de BIM • Standardele acoperă diferite teme, cum ar fi munca, programul de muncă, cîştiguri, preţurile de consum, etc. • Standardele existente privind piaţa muncii (cum ar fi, de exemplu, cele produse în cadrul Anchetei Forţei de Muncă) se bazează pe standardele aprobate în 1982 (CISM 13) – Definiţia pentru ocupare şi şomaj 15

De ce se schimbă standardele? • Cu toate că statistica în baza CISM 13 a fost foarte utilă, cu timpul, au apărut un şir de întrebări în baza experienţei ţărilor – Definiţia pentru ocupare este prea largă – includea mai multe persoane din muncă neremunerată – în mare parte o întrebare de rezolvat în ţările cu multe activităţi de subzistenţă – Rata şomajului a fost utilă dar nu cuprinde toate persoanele cu necesităţi nesatisfăcute de ocupare • Trebuie să fie ‘nu în ocupare’, ‘în căutare de muncă’, ‘accesibil pentru muncă’ – Inconsistenţe în aplicare în diferite ţări 16

Cum s-au schimbat standardele? • Procesul a început în 2008 • Consultaţii internaţionale majore care au inclus oficii naţionale de statistică • BIM a elaborat noile standarde în baza contribuţiilor în rezultatul consultărilor • În 2013, consultaţiile au inclus partenerii sociali • Conferinţa din octombrie 2013 a aprobat noile standarde 17

Care sunt schimbările majore ? • Prima definiţie statistică a muncii – Toate activităţile de producţie “Orice activitate desfășurată de către persoane de orice vîrstă şi sex pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii pentru a fi utilizate de alţii sau pentru consum propriu” • Nu include activităţile care nu produc un bun sau serviciu sau care altcineva nu le poate efectua pentru Dvs. (de exemplu, 18

Formele muncii Măsurare separată pentru monitorizare direcţionată • Cadrul distinge diferite tipuri de activităţi de producere • Ocuparea redefinită ca muncă pentru plată sau profit, în bani sau natură • Măsurare, în general, pe o perioadă de referinţă scurtă, de o săptămînă 19

Beneficiile noilor forme a cadrului de măsurare a muncii? • La aplicare: – Coerență mai mare cu viziunea factorilor de decizie privind ocuparea – Permite măsurarea şi raportarea diferitor forme a muncii – Recunoaşte că oamenii pot fi implicaţi în multiple activităţi în aceiaşi perioadă de timp şi pot fi produse statistici care să arate acest lucru (de exemplu, persoanele care sunt ocupate şi fac munci voluntare) – Definiţii mai precise vor duce la o mai mare 20 coerență între ţări

Forţa de muncă și subutilizarea forței de muncă Monitorizarea îmbunătăţită a pieţei muncii în ţări Populaţia economic activă Forţa de muncă Ocupat (pentru plată sau profit) Subocuparea în raport cu timpul lucrat Şomer În afara forţei de muncă Relația cu Piaţa muncii Forţa de muncă potenţială -în căutare, ne accesibil -accesibil, nu caută Subutilizarea forţei de muncă (necesitate nesatisfăcută de ocupare) Doresc ocupare Nu caută, Nu sunt accesibili Nu doresc ocupare 21

Indicatori NOI de măsurare a subutilizării forței de muncă (LU 1 – LU 4) Populație în vârstă de muncă Populație ocupată Șomeri Caută de lucru, Nu sunt disponibile Forța de muncă Sub-ocupare În afara forței de muncă Șomaj Sunt disponibile, Nu caută Forță de muncă potențială LU 1 LU 2 LU 3 LU 4 ILO Department of Statistics 22

Beneficiile noilor indicatori privind subutilizarea muncii? • La aplicare: – Reflectă diferite grupuri de persoane care exercită presiune asupra pieţii muncii – Provocările pentru a găsi un loc de muncă/ocupare satisfăcătoare pot fi diferite, astfel că diferite politici ar fi relevante – Trebuie examinaţi ca indicatori care se completează unul pe altul dar nu care se exclud reciproc 23

Impactul scontat al noilor standarde - generalizare • Asupra statisticii forţei de muncă – Indicatorii pieţii muncii vor deveni mai strict direcţionaţi pentru a monitoriza accesul la munca remunerată • Va micşora volumul forţei de muncă total şi a ratei de participare a forţei de muncă • Va micşora nivelul de ocupare şi rata ocupării – O mai largă identificare a persoanelor care trec prin diferite forme de subutilizare a muncii (cu o necesitate nesatisfăcută de muncă remunerată) • Creștere a nivelurilor şi ratelor de sub-ocupare în raport cu timpul şi a şomajului • Forţa de muncă potenţială devine vizibilă – În general, impactul va depinde de contextul naţional, dar se ILO Department of Statistics 24

Rata de ocupare (15 -64 ani): Impactul aşteptat • Depinde de prevalenţa activităţilor în ţară şi acoperirea acestora în statistica existentă a ocupării Source: ILO calculations based on national data 25

Măsurarea Şomajului & Subutilizării muncii: Impactul aşteptat Impactul şi măsurarea subutilizării forţei de muncă relevante în special pentru femei şi tineri Previous standards NEW standards Source: ILO calculations based on national data (2010) ILO Department of Statistics 26

Măsurarea şomajului & subutilizarea muncii: Impactul aşteptat Impactul şi subutilizarea forţei de muncă relevante în special pentru zonele rurale Previous standards NEW standards Source: ILO calculations based on national data (2011) 27

Identificarea separată a persoanelor angajate în producţia produselor alimentare pentru consum propriu Persoanele angajate în producţia produselor alimentare din agricultură, pescuit, vînătoare şi colectarea pentru consumul final de către gospodărie sau familie Source: ILO calculations based on national data (2010 - 28

Implementarea naţională necesită strategii coordonate • Modelate în dependenţă de impactul scontat – Va fi nevoie de actualizarea chestionarelor • Comunicarea timpurie cu utilizatorii • Implementarea coerentă în diferite surse – Recensămîntul Populaţiei, Cercetările în gospodării (AFM) • Planul de testare necesită informaţia clară privind impactul asupra schimbărilor 29

Activităţile următoare ale BIM 30

Departamentul de Statistică al BIM Planul de lucru pentru implementare: • Comunicarea pe larg a noilor standarde • Elaborarea în continuare a metodologiilor • Consolidarea capacităţilor & instruire – Cursuri la BIM – Centrul Internaţional de Instruire (Turin, Italia) – Seminare instructive regionale & naţionale • Elaborarea materialelor tehnice – Materiale model pentru AFM, Îndrumare tehnice (recensăminte, cercetări) • Asistenţă tehnică directă/asistenţa ţării 31

Programul pilot de studiu al BIM (iulie 2015 – decembrie 2016) • Pentru a elabora modelul consecutivităţii întrebărilor şi îndrumare pentru AFM – Armonizat cu noile standarde CISM 19 – În baza bunelor practici existente ŞI datelor noi – Elaborate 5 chestionare posibile pentru testare • Accent 1. 2. 3. Ocupare (ca muncă pentru plată sau profit) Măsurarea subutilizării muncii Persoanele angajate în munca pentru consumul propriu (şi timpul de lucru) • Rezultate – Îndrumar practic preliminar pentru AFM, setul model pentru AFM – Cursuri instructive & materiale ILO Department of Statistics 32

Faza 1: Abordarea generală Ţări pilot (10) Metodologia pilot • • • Pentru fiecare ţară pilot Camerun Cote d’Ivoire Ecuador Kyrgyzstan Moldova Namibia Peru Philippines Tunisia Vietnam • 2 modele alternative de chestionare – Diferite etape de testare 33

Situaţia curentă şi paşii următori • Toate ţările finalizează testarea pînă în iulie 2016 • OIM va analiza datele şi va publica manualele pînă la sfîrşitul lui 2016 • Următorii paşi pentru ţări se vor axa asupra implementării manualelor OIM ILO Department of Statistics 34

MULŢUMESC 35