OBIECTIVE ALE DISTRIBUTIEI Bunstare social Distribuire i redistribuire

OBIECTIVE ALE DISTRIBUTIEI Bunăstare socială Distribuire și redistribuire

Bunăstarea socială - alternative la eficiența Pareto (principiul pur economic) - principiul economico-social → ECHITATE - ex: - sclavagism (poate fi eficient) - optiune vs. Dictatură - funcții de bunăstare socială - criteriul Kaldor-Hicks (http: //www. metodologie. ro/Criteriul%20 Kaldor-Hicks. htm)

rolul politicilor publice in managementul societatii: corectarea imperfecțiunilor pieței + w promovarea valorilor acceptate social w

Criteriul Kaldor-Hicks lumea devine mai bună in ansamblu dacă dimensiunea câştigurilor este mai mare decât cea a pierderilor, de aşa manieră incât cei care au de câştigat ar putea să ii compenseze total pe cei care au de pierdut şi incă să rămână cu ceva in plus. - beneficiile ar trebui sa fie mai mari decat costurile → analiza cost-beneficiu - varianta optimă → diferenţa (pozitivă) între beneficii si costuri este cea mai mare (stă la baza departajării proiectelor de finanţare in cadrul procesului de evaluare). uneori este dificil de estimat beneficiile proiectului http: //www. metodologie. ro/Criteriul%20 Kaldor-Hicks. htm

Optimul social & eficiență creștere de bunăstare socială curbe de indiferență a bunăstării sociale frontiera utilităților posibile (FUP)

Optimul social & eficiență optimul social este Pareto eficient, dar preferat social (FUP=max) optimul social este Pareto eficient. curbe de indiferență a bunăstării sociale

Funcții de bunăstare socială - principiul celui mare bine (binelui superior) - (1) maximul social (cum măsurăm/apreciem? ) - → clasic (funcție aditivă = bunăstarea generală este suma bunăstării individuale) - → multiplicativ (efecte de antrenare / transfer și redistribuire voluntară) - (2) distribuția bunăstării (maximin / protecția celor mai năpăstuiți)

Funcții de bunăstare socială - exemplu Weiner&Vinning p. 165 -166

Funcții de bunăstare socială - Utilitariană (clasic):

Funcții de bunăstare socială - Rawlsiană (minimax):

distribuirea&redistribuirea veniturilor Distribuire = procesul de împărţire a veniturilor între participanţii la procesul de producţie; proprietarii de factori de producţie ⇒ venituri primare (salarii, rentă, dobânzi, profit). w Redistribuirea = proces prin care o parte a veniturilor primare sunt preluate (cu titlu gratuit şi nerambursabil) de la unii agenţi/subiecți economici, şi alocate altor agenţi/subiecți economici (în schimbul unor prestaţii sau cu titlu gratuit şi nerambursabil) w controverse în teoria/practica economică (modalități, limite, efecte…) w

redistribuirea veniturilor (argumente economice) un venit suplimentar înseamnă mai mult pentru cei săraci decât pentru cei bogaţi (Bentham). → venitul (banii) are o utilitate marginală descrescătoare → societatea câştigă prin redistribuire de venituri de la cei bogaţi la cei săraci: crește cererea de bunuri → creşte producţia → cresc veniturile tuturor (inclusiv a celor bogați) iar ţara ar fi mai bogată. w

redistribuirea veniturilor (argumente etice) w un venit suplimentar înseamnă mai mult pentru cei săraci decât pentru cei bogaţi, deoarece bunurile de primă necesitate au mai mare importanţă pentru viaţa omului decât obiectele de lux.

Inegalitate indivizii sunt diferiţi în ceea ce priveşte aptitudinile, capacitatea de muncă, pregătirea, experiența etc. w inegalitatea dotărilor inițiale w șansa w discriminări în societate (rasă, etnie, sex) w

măsurarea distribuției rata sărăciei absolute w rata sărăciei relative w curba Lorenz w coeficientul Gini w

Rata și pragul sărăciei absolute w ponderea populației a căror venituri se află sub un anumit nivel considerat critic (limita sărăciei absolute) Rata sărăciei absolute reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de consum pe adult echivalent sunt mai mici decât pragul de sărăcie în populația totală. Pragul sărăciei absolute este calculat prin însumarea costului unui coş minim alimentar cu un minim de consum de bunuri nealimentare şi de servicii, egal cu cheltuielile efectuate de persoanele al căror consum alimentar este egal cu costul coşului alimentar. Costul coşului alimentar a fost estimat pentru a asigura necesarul de 2. 550 de calorii zilnic în funcție de consumul populației din decilele 2 şi 3 ale distribuției populației după cheltuielile de consum (decila 1 fiind cea mai săracă).

Rata și pragul sărăciei relative ponderea persoanelor sărace în totalul populatiei (rata). w se calculează luând în considerare un prag ce reprezintă 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (se mai pot determina și efectele la alte nivele de prag: 40% sau 50%). w Indicatorul este intalnit uneori sub denumirea de rata riscului de saracie

Rata și pragul sărăciei relative w 'Estimata pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodariei, rata saraciei relative a fost in anul 2016 de 25, 3%. In valori absolute, numarul saracilor corespunzator acestei rate a fost de 5, 006 milioane persoane. Peste unul din patru locuitori ai Romaniei traia intr-o gospodarie ale carei venituri erau mai mici decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adultechivalent. In perioada 2013 -2016, rata saraciei, estimata in raport cu pragul stabilit in functie de nivelul si distributia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 23, 0%, la 25, 3% in ultimul an‘ (Agerpres).

Rata și pragul sărăciei relative Rata saraciei relative a crescut in 2014 cu 2, 1 puncte procentuale la 25, 1%, in 2015 a ajuns la 25, 4%, iar in 2016 a scazut la 25, 3%. w afecteaza insa cu intensitate diferita populatia in functie de grupa de varsta, de capacitatea de munca de care dispune si, evident, de veniturile dobandite) w cea mai inalta incidenta a saraciei s-a inregistrat in randul copiilor si tinerilor in varsta de pana la 18 ani, peste o treime dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie, mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor (INS) w populatia varstnica (65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie (aproape 1 din 5, nivel inferior mediei pe ansamblul populatiei) w

rata sărăciei relative

Rata/pragul sărăciei http: //www. insse. ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_al e_incluziunii_sociale_in_romania_2016. pdf Indicele inegalității veniturilor Indicele inegalităţii veniturilor arată de câte ori sunt mai mari veniturile disponibile pe adult-echivalent ale persoanelor considerate cele mai bogate (din ultima quintilă a distribuţiei persoanelor după venit) faţă de veniturile persoanelor considerate cele mai sărace (din prima quintilă a distribuţiei persoanelor după venit). Quintila reprezintă o cincime (20%) din totalul persoanelor cuprinse în distribuţie. Uneori, acest indicator este denumit şi “raportul S 80/S 20”. (vezi p. 47) medie UE: 5, 2: 1 (min: Cehia, Slovacia 3, 5: 1) Romania: 8, 3: 1 (max!!!)

Curba Lorenz

coeficientul Gini - măsoară nivelul inegalității în distribuția veniturilor la nivel de familii (abaterea) - derivă din curba Lorenz → dublul suprafeței dintre dreapta distribuției perfecte (450)și curba Lorenz → evidenţiază ce procent din totalitatea veniturilor populaţiei ar trebui redistribuit, pentru a asigura o repartizare perfect egală între toţi membrii societăţii. (vezi p. 48)

coeficientul Gini G = A/(A + B) A+B= 1/2 G = 2 A G→ 0 egalitate G→ 1 inegalitate

coeficientul Gini https: //www. cia. gov/library/publications/the-worldfactbook/rankorder/2172 rank. html în România a crescut constant, din 2013 până în 2015 (de la 34, 6% până la 37, 4%, când a atins maximul perioadei), iar în anul 2016 a scăzut uṣor la 34, 7%.

diminuarea inegalităților (exemple) direct și imediat: - transferuri bănești directe (alocații pentru familii cu venituri foarte mici și/sau cu mulţi copii sau către şomeri) - subvenționarea parțială/totală a unor consumuri (hrană, încălzire - impozitele progresive pe venit indirect: - sistem de pensii obligatorii - asigurări obligatorii de sănătate / gratuitatea asistenței medicale (vezi p. 46) → ameliorarea decalajelor nu eliminare !!! analiza fenomenului înainte și dupa transferuri → eficiența politicii de redistribuire

Deprivarea materială din punct de vedere economic una sau mai multe lipsuri de natura deprivării economice: - incapacitătea de a plăti o săptămână de vacanţă pe an sau al imposibilitătea de a face faţă financiar unor situaţii neprevăzute, - înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată - calitatea necorespunzătoare a condiţiilor de locuit

Seminar

seminar: Rata sărăciei în România: https: //economie. hotnews. ro/stiri-finante_banci-22161083 -ins-ratasaraciei-fost-anul-trecut-25 -3 -avem-adica-peste-5 -milioane-romaniconsiderati-saraci-vezi-10 -lucruri-care-poate-nu-stiai-despre-distributia -saraciei-romania. htm

Politica economică Politica financiară Politica bugetară Politica fiscală Politica monetară Ansamblul intervenţiilor autorităţii monetare asupra lichidităţii economiei