Obiceiuri si traditii specifice judetului Olt Cuprins 1

Obiceiuri si traditii specifice judetului Olt

Cuprins • • • 1. ASEZARE GEOGRAFICA……………. . . . . 3 2. RADACINILE ISTORICO-ETNOGRAFICE ALE PORTULUI POPULAR DIN JUDETUL OLT………. . . . . . 7 3. MATERII PRIME FOLOSITE LA CONFECTIONAREA PIESELOR DE PORT…………………. . . . 9 4. MESTESUGURI SI TEHNICI SPECIFICE CONFECTIONARII PIESELOR DE PORT…………………………………. . 10 5. SPECIFICUL PORTULUI POPULAR OLTENESC…………. 11 6. OBICEIUL COLINDATULUI…………………… 16 7. COLINDE……………………. . . . 18 8. AMENAJAREA MESEI………………………. 21 9. OBIECTE LUCRATE MANUAL PE TEMA „TRADITII SI OBICEIURI ROMANESTI”. . . . . . . 24 10. RETETE TRADITIONALE. . . , ………………… 26

Asezare geografica Din ansamblul judetelor Romaniei, Oltul se detaseaza ca o regiune cu trasaturi proprii bine definite din punct de vedere economic, social si istoric. Asezat de o parte si de alta a Oltului, cu o suprafata totala de 5. 507 km. p. teritoriul judetului are o forma alungita ce masoara de la nord la sud 138 km, iar de la est la vest 78 km. Spre nord judetul Olt se invecineaza cu judetele Valcea si Arges, in vest cu judetul Dolj, iar la est cu judetul Teleorman. Granitele actuale judetului Olt stabilite prin reforma administrativa din anul 1968 dupa criterii economice si sociale corespunzatoare perioadei actuale, includ un teritoriu care se auprapune aproximativ peste fostele judete Olt si Romanati asa cum sunt ele mentoinate pe harta tarii la 1700. Denumirea judetului Olt derivata din stravechiul Aluta ca mostenire preromana, indica vechimea asezarilor din aceasta parte a tarii. In anul 1700 judetele Olt si Romanati erau situate simetric de o parte si de alta a raului Olt cuprinzand Podisul Getic pana la Dunare, o parte din Campia Olteniei si din Campia Munteniei. Dupa hartile din 1931 -1935 granitele sudice ale judetului Olt trecusera si in stanga Oltului pana in apropierea orasului Turnu Magurele, ocupand asezari ce fac parte in prezent din judetul Teleorman.

Din punct de vedere geocrafic teritoriul judetului Olt este situat in bazinul inferior al raului olt care il imparte in aproape in doua din directia de nord –vest, sud-est. Paralela 44* latitudine nordica trece pe linia localitatilor Vladila-Scarisoara iar meridianul 24* longitudine estica traverseaza teritoriul judetului pe linia localitatilor Iancu Jianu. Baldovinesti.

Radacinile istorico-etnografice ale portului popular din judetul Olt Portul popular este un factor fundamental in comunitatile rurale, care reflecta totul: starea sociala, ocupatiile, trecutul istoric si elementele innoitoare, raporturile cu zonele invecinate sau cu alte nationalitati. Dupa victoria lui Traian asupra lui Decebal terituriul actual al judetului Olt a fost inclus in provincia Moesia Inferior. Vestigiile arheologice gasite in asezarile de la Slatina, Cireasov, Brebeni, Piatrasat si Brancoveni documenteaza continuitatea de viata a populatiei bastinase pe acest teritoriu, imediat dupa retragerea stapanirii romane din Dacia si in secolele urmatoare. Nivelul de trai a crescut enorm aducand transformari profunde in viata satului. S-au construit case noi, sosele, s-au elecrtificat satele, oamenii lucreaza cu alte unelte, au alte conceptii despre viata. Ca urmare fireasca modul de a amenaja casa, de a te imbraca, comportamentul, s-au schimbst si ele. In aceste conditii cercetarea si cunoasterea valorilor culturii populare a devenit o sarcina prioritara, fiecare judet avand datoria de a conserva, valorifica si ingera in modul de viata contemporan aceste comori inestimabile.

Pornind de la ideea ca in cadrul marei unitati care caracterizeaza portul popular romanesc fiecare zona isi are specificul si preferintele sale, exprimate foarte pregnant si prin port, cercetarile intreprinse au pornit de la cunoasterea izvoarelor, a terenului si a pieselor conservate in colectiile muzeale ceea ce a permis stabilirea tipurilor si variantelor de costum specifice fiecarei zone. Spatiul si timpul sunt doua coordonate constitutive in functie de care a fost apreciat costumul inclusiv “timpul de creatie” al fiecarei piese ca element care dezvaluie travaliul etapelor de cristalizare a ideilor si de concretizare creatoare a acstora in piese cu caracter vestimentar. Valoarea estetica a portului popular din judetul Olt apare evident de la prima vedere dar, acordand unui costum sau altuia atributul de frumos nu spunem nimic nou, nu este suficient. Culorile de baza folosite in secolul al XVIII-lea sunt: rosu, negru, albastru si fir de aur. In partea de sud costumul a fost mai viu colorat folosind o paleta mai colorata: galben, verde, brun.

Materii prime folosite la confectionarea pieselor de port Analiza pieselor de port din judetul Olt pune in evidenta faptul ca materiile prime au fost in cea mai mare parte cele produse in gospodarie, in, canepa, iana, cultivarea plantelor, cresterea animalelor in scopul producerii fibrelor necesare confectionarii pieselor de imbracaminte fiind in stransa corelatie cu dezvoltarea mestesugurilor casnice si a celor specializate. Acestor materiale li s-au adaugat treptat bumbacul, borangicul, firul de aur si de argint, beteala, margele si fluturii, ca dovada a ponderii mereu crescande a preocuparii pentru aspectul estetic al costumului.

Mestesuguri si tehnici specifice confectionarii pieselor de port Indeletnicirile casnice si mestesugurile legate de confectionarea pieselor de port au inflorit pe tot teritoriul judetului Olt dezvoltandu-se puternic in sec. al XVIIIlea, datorita conditiilor economice favorabile si traditiei milenare a prelucrarii fibrelor textile si a pieilor conservata temeinic in zonele mentionate. Initial materiile prime au fost prelucrate pentru nevoile gospodariei proprii in cadrul unei economii inchise. In cadrul industriei casnice s-au capatat indemanarea si deprinderile tehnice imbogatite permanent prin contributia nenumaratelor generatii de mesteri populari.

Specificul portului popular oltenesc Analiza aspectelor unitare ale costumului popular din judetul Olt in ansamblul artei populare romanesti a evidentiat existenta lor peste ani. Satul romanesc trece astazi printr-o perioada prelungita de redefinire culturala. Si ca de atatea ori de-a lungul istoriei, in astfel de momente se cauta repere, se face apel la valori care au rezistat timpului. Desfasurarea vietii omului in cadrul definit spatial si temporal ia determinat pe cercetatorii culturii populare sa stabileasca un sistem de organizare a timpului si spatiului in functie de obiceiurile calendaristice care corespund celor patru anotimpuri. Craciunul este o sarbatoare crestina prin definitie, sarbatorita la 25 decembrie inca din antichitate. In satul traditional, Craciunul era din punct de vedere folcloric, o sarbatoare din ciclul “calendaristic”, iar din punct de vedere religios, una din cele mai importante sarbatori din calendarul crestin, fiind precedata de post si rugaciune. In cadrul Craciunului sunt concentrate structuri rituale complexe la care participa toate categoriile de varsta. Ca urmare, masurile luate in vederea intampinarii sarbatorii sunt pe

Pregatirile pentru celebrarea Craciunului incep la 20 decembrie, in ziua de Ignat, zi destinata traditional taierii porcului in aproape toate gospodariile. Analizand semnificatiile etnologice ale sacrificarii porcului, Frazer asocia porcul cu zeitatile vegetatiei: Demeter, Persefona, Adonis, Osiris, ritualul taierii porcului amintind de zertfele inchinate zeitatilor care se nasteau simureau in perioade de innoire a timpului calendaristic.

Impreuna cu bucuria sosirii anotipului iarna, incepe bucuria regasirii acelui fond ancestral de frumusete, bunatate, darnicie, intr-un sincretism reunind mit, rit, act magic, melodie, teatru popular. Prin gest si cantec se trece din timpul profan, cel stiut si prea plin de griji, intr-unul mitic, marcat de sacru, timp al dualismelor: haos si cosmos, sfarsit si inceput. Ajunul Craciunului este o zi mare. O confirma batranii care stiu ca acum oamenilor nu trebuie sa le fie frica de spiritele celor plecati in Lumea Neagra. Si pentru ei se aseaza “masa de ajun” care apoi va fi impartita la cei sarmani. Pe masa aceasta, se pun turta inmuiata in apa cu zahar si miez de nuca pisata, colaci si vin rosu. Nu lipseste vinul fiert, indulcit cu miere si zahar. Se aprinde si o lumanare spre a lumina drumul. Dar ajunul nu e zi de tristete. E chiar de bucurie si asteptare. Se asteapta impodobirea bradului de Craciun, simbol al vietii care renaste.

Potrivit traditiei, bradul reprezinta credinta pomului ca sursa de viata. Bradul trebuia sa fie cat mai mare, iar la impodobirea sa participa toti membrii familiei. Sarbatoarea Craciunului este momentul dezvaluirii multor reminiscente folclorice de ordin mitologic. Batranul Craciun apare in constiinta colectivitatii deopotriva ca o semidivinitate arhaica si ca o semidivinitate crestinizata.

Colindatul Datinile si obiceiurile populare abunda la sfarsit de decembrie, avand ca apogeu Noaptea de Anul Nou. In spatiul etnografic oltenesc sunt de reperat credinte populare, avand ca suport material obiecte investite polisemantic. Oferirea in dar de colindete a merelor, precum si punerea acestora in bradul de Craciun trimit cu gandul la inceputuri. Alaturi de brad si de stejar, reputatul etnolog Romulus Vulcanescu, considera marul un pom sacru, dominand peisajul paradiziac. Raiul este imaginat ca un arbore cosmic cu mere de aur, sub care se gaseste adesea patul sotilor. Un colind din zona Olteniei aminteste aceasta imagine: “La doi meri si la doi peri Florile dalbe, flori de mar ! E un pat mare-ncheiat Cu scanduri dalbe de brad, Cu stalpi strupiti de fag

Dar acolo cine-mi doarme Doarme domnul astor case Astor case laminate, Si cu doamna dimpreuna Cu-ai lui mandri coconasi. Ca-s frumosi si dragalasi. Cu chipulri de feti-frumosi, Iar din spate si din piept Luna si cu soarele. ” Toate acestea se practica in credinta ca astfel se asigura bunastarea si fericirea comunitatii, valentele apotropaice ocupand loc prioritar in sustinerea motivatiei transmiterii peste timp.

Colinde Astazi s-a nascut Hristos 1. Astazi s-a nascut Hristos Mesia chip luminos Laudati si cantati Si va bucurati!!!!!! 2. Mititel infasatel In scutec de bumbacel Ladati si cantati Si va bucurati 3. Neaua ninge , nu-L atinge Vantul bate , nu-L razbate Laudati si cantati Si va bucurati!!!!!!! 4. Si de acum Pana-n vecie Mila domnului sa fie Laudati si cantati Si va bucuratï!!!!!

Deschide usa crestine. . . Deschide usa crestine Ca venim din nou la tine Drumu-i lung si-am obosit De departe am venit. Si la Viflaeem am fost Unde s-a nascut Hristos Si-am vazut pe a sa mama Pe care Maria-o cheama Cum umbla din casa-n casa Ca pe fiul ei sa nasca Ca sa nasca pe Hristos!! Umbla-n jos si umbla-n sus Ca sa nasca pe Iisus Umbla-n sus si umbla-n jos Ca sa-L nasca pe Hristos! Ma tarziu gasi apoi Un staul frumos de oi Si acolo pe paie jos S-a nascut Domnul Hristos Cete de ingeri coboara Staulul de-l inconjoara Ingerii cu flori in mana Impletesc mandra cununa Pe cununa-i scris frumos Astazi s-a nascut Hristos!!

In seara de Mos Ajun In seara de Mos Toti copiii se adun Si asculta cu folos Ce se spune de Hristos. Magii steaua urmaresc Mergand ca sa-L vada Ingerii din cer privesc Cantand imn de slava. Asta-i seara lui Ajun Florile dalbe, flori de mar Maine-i ziua lui Craciun Florile dalbe, flori de mar Corul: Flori de mar!

Mos Craciun cu plete dalbe Moş Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeţi Şi aduce daruri multe La fetiţe şi băieţi Moş Crăciun, Moş Crăciun Din bătrani se povesteşte Moş Crăciun cu plete Că-n toţi anii negreşit dalbe Moş Crăciun pribeag soseşte Incotro vrei s-o apuci Mos Craciun cu plete dalbe Ţi-aş canta Florile dalbe De la noi să nu te duci! Niciodată n-a lipsit Moş Crăciun, Moş Crăciun!

Aranjarea mesei de Craciun Sunt foarte multe reguli pentru aranjarea mesei festive, şi cea a mesei familiare. Dacă înveţi aceste reguli simple nu vei rămâne de ruşine niciodată în faţa musafirilor mai sofisticaţi. La masa familiară de zi cu zi foloseşti mult mai puţine farfurii, pahare şi tacâmuri, însă la o masă festivă ai nevoie de multe din acestea. O masă festivă se prezintă de obicei în felul următor. Se aşează două farfurii una peste alta, dedesupt cea de serviciu şi deasupra cea pentru felul întâi deasupra lor se pune servetelul. Se pun două – trei coşuleţe pentru chifle sau pâine, depinde cât de mare este masa. Furculiţele se aşează întotdeauna pe partea stângă a farfuriei şi se pun în funcţie de felurile care vor fi servite, aliniate de la stânga spre dreapta. La dreapta farfuriei se pun cuţitele cu partea tăioasă spre farfurile tot în ordinea utilizării lor. În faţa farfuriei se pune lingura de supă cu curbura în sus şi lingura pentru desert.

Dacă avem mai multe feluri de mâncare nu aliniem toate furculiţele şi cuţitele lângă farfurii, nu punem mai mult de trei, restul tacâmurilor ca de pildă linguriţele de tort, furculiţele şi cuţitele pentru baclava sau fructe se pun pe o tavă în apropierea mesei. Numărul de tacâmuri şi aşezarea lor diferă în funcţie de meniul servit la masă, dar aranjamentul de bază este obligatoriu. La mesele festive este obligatoriu să schimbi tacâmurile şi să foloseşti pentru fiecare fel tacâmul lui, la fel şi farfuriile, dar pentru o masă mai puţin pretenţioasă nu este obligatoriu schimbarea lor continuă. Farfuriile sunt şi ele de mai multe feluri dar pe masă la început se pun doar cele două, dar foloseşti farfurie pentru antreuri, supă, farfuria întinsă şi cea pentru desert. În faţa farfuriilor pe partea dreaptă este locul paharelor. Sunt multe tipuri de pahare dar trei dintre acestea sunt obligatorii pe masă. Paharul de ţiucă, de vin şi de apă. Paharele de vin alb şi vin roşu diferă între ele, cel de vin alb este puţin mai mare decât cel de vin roşu. După folosirea oaharelor de ţiucă ele trebuie luate de pe masă.

Este mai elegant dacă băuturile aperitive se servesc la o lată măsuţă unde musafirii pot sta pe canapea sau fotolii, dar nu este obligatoriu, mai ales dacă spaţiul nu ne permite. Sticlele de apă şi de vin se pun simetric pe masă, şi la îndemâna bărbaţilor pentru că ei trebuie să servească băuturile. Este bine dacă le punem pe o tăviţă ca să evităm pătarea feţei de masă. Dacă masa nu este suficient de mare ca să încapă sticlele pe ea, băutura va fii servită în mod obligatoriu de bărbatul casei, niciodată de femeie. Nu se toarnă băutură în pahare doar în cazul în care ele sau golit. Decorarea unei mese depinde mult de mărimea ei, de felul musafirilor şi de împrejurări. Pe lângă farfuriile, tacâmurile şi paharele obligatorii, este bine să punem şi nişte flori în vaze joase sau lumânări decorative, dar fără să încărcăm prea mult masa. Dacă este una mai mică atunci vom pune pe ea exact ce este necesar pentru felul respectiv de mâncare. Să nu uităm de pe

Obiecte lucrate manual pe tema „Traditii si obiceiuri romanesti”

Retete traditionale Stelute cu ciocolata si alune 35 de bucati Ingrediente: Aluat: 1 ou 1 galbenus 110 g zahar pudra 15 g zahar vanilinat 1 praf de sare 1 lingurita de cafea instant 60 g ciocolata fierbinte 225 g pudra 1 praf de copt Preparare: Se amesteca oul, galbenusul, zaharul pudra, zaharul vanilinat, sare si cafeaua la viteza mare cu mixerul pana devin to spuma.

Ciocolata se rupe in bucati mici. Intr-o craticioara se pune apa la fiert iar peste se aseaza un bol in care se topeste ciocolata. Ciocolata topita se adauga in primul amestec. Se mai amesteca si cu alunele si praful de copt. Acest aluat se lasa la rece pentru 4 ore. Pentru glazura se bate spuma albusul unui ou si treptat se adauga zahar si eventual niste apa pentru legarea compozitiei. Pe planseta de lucru se presara faina, se intinde o foaie de aluat de cca. 2 cm si se taie cu forme de stelute prajiturelele. Se pun in tava de copt nu inainte de a aseza hartie de copt pe fundul tavii. Stelutele obtinute astfel se ung cu glazura de ciocolata si dupa 10 min se pun la copt. Se pudreaza cu zahar! Pofta buna!!

Barcute cu ciocolata Ingrediente: Preparare: Aluat fraged: Cu mixerul se bate untul 175 g unt pana devine spuma. Se 100 g zahar pudra adauga treptat in 1 plic zahar vanilinat compozitie: faina, cacao, praf de copt iar la sfarsit ½ esenta de rom 1 varf cutit scortisoara migdale. Din aluatul obtinut se formeaza 1 albus rulouri care se modeleaza 200 g faina la capete pentru a fi 20 g cacao ascutite. Se aseaza in tava 125 g migdale unsa, pe fiecare barcuta se 1 albus spuma pune albus spuma, peste Migdale prajite care se decoreaza cu o migdala. Se pun la cuptor si se servesc reci.

Pricomigdale cu nuca de cocos 45 bucati Ingrediente: Aluat: 50 g unt 125 g zahar pudra 1 plic zahar vanilinat 1 ou 125 g faina 1 esenta de rom 2 lingurite praf de copt 1 lingura lapte 250 g fulgi de cocos Preparare: Cu mixerul se bate untul spuma. Treptat se adauga zahar pudra, zahar vanilinat si esenta de rom. Se incorporeaza oul. Se adauga treptat faina si praful de copt amestecand la viteza mare. Apoi se pune laptele si in final fulgii de cocos. Cu doua lingurite modelam gramajoarele de pricomigdale ce se pun in tava pe hartia de copt. Se tin in cuptor 10 minute. Pofta buna!!

Prajiturele cu caise si migdale Pregatire: Ingrediente: Aluat: Intr-o craticioara la foc mic se amesteca bucati de ciocolata cu apa si unt pana se obtine o crema compacta. Compozitia se adauga intr-un vas si se mai amesteca cu zaharul pudra, zaharul vanilinat si scortisoara. Apoi se adaugă ouăle şi se amestecă din nou. Faina se amesteca cu praful de copt pana aceste incorporat. Apoi adaugati caise si migdale. In tava se aseaza hartie de copt si se toarna compozitia obtinuta. Dupa coacere se lasa sa se raceasca. Glazura de ciocolata se pregateste conform instructiunilor de pe ambalaj. Cand glazura de ciocolata este inca moale se toarna peste prajitura, dupa care se decoreaza cu caise si migdale. Se serveste rece taiata in bucatele de 4 x 4 cm. Pofta buna!! 200 g ciocolată pentru topit 75 g de apă 100 g unt 100 g de zahăr pudră 1 pachet de zahăr vanilat 1 lingurita de scortisoara 3 oua 150 g făină 3 lingurite cu pudra de cacao 100 g caise uscate tăiate 50 g de migdale tăiate sicurăţate 1 plic de glazura de

BIBLIOGRAFIE: 1. Ilie, Rada si Stoica, Georgeta, “Traditii si Obiceiuri din judetul Olt”; 2. Ilie, Rada si Stoica, Georgeta, ”Portul popular din judetul Olt”; 3. Rusu-Pasarin, Gabriela, “Calendar popular romanesc”; 4. “Muzeul National al Satului’’Dimitrie Gusti’’, Editura MEGA. Elevele: Bungete Alina si Cãrturoiu Nicoleta Coordonatori: Prof. Tudor Andreea si educatoarea Ceraru Gina