OBICEIURI DIN TARA CODRULUI DANSUL IN ZONA CODRULUI

OBICEIURI DIN TARA CODRULUI DANSUL IN ZONA CODRULUI prof. ing. Kiss Izabela

“Dantul” – jocul codrenilor • “Dant” inseamna insasi melodia de joc care este cantata de ceatara, pregatind si sustinand coregrafia “dantului”, adica a jocului propriu-zis. • Se facea “Dant” in fiecare duminica sau de sarbatori: Ziua de Anul Nou, Boboteaza, Duminica Mare, Ispas, Lasata Secului, Pasti, Rusalii, Sfintirea bisericii (hramul) si cu alte ocazii. • Era organizat de “feciori”, care se numeau “chizesii” dantului.

Ceatarasi • • Prestatia muzicala era asigurata de “ceatarasi”taraful codrenesc. Acestia evoluau sub controlul direct al “primasului”, adica al violonistului rural, care cumula atat rolul de sef de formatie cat si de joc. Primasul era subordonat direct celor care l-au angajat

In timpul desfasurarii “dantului”, fiecare categorie “joaca” separat, intalnindu-se doar “barbatii” la momentul de virtuozitate din cadrul ponturilor – jucand in cerc. Femeile batrane sau cei care nu pot juca, stau pe margine – in picioare, prinzandu-se de brat (de subsiori) sau pe “lavite” puse de-a lungul, in prelungire una langa alta.

Desfasurarea dansului se face ciclic. Se incepe cu “Dantul Mare” (A ograzilor), se continua cu “Romaneste” (in unele locuri numit “De araduit” – pregatitor), “Codreneste”, “Romaneste pe ponturi”, “Scuturatu”, si “Batranescu”. Figuri coregrafice din timpul dantului: Roata, Sus pintenii, Jos numa, Sus numa, tri, Doaua-tri, Pa dinapoi, Multe la Caputa, Madarita, etc.

Cea mai des intalnita tinuta “pozare” este cea cu fata avand mainile pe umerii feciorului iar feciorul cu mainile pe talia fetei. Doar la dantul “Ardeleana”feciorul tine mainile pe umerii fetei. • Romanescu’– este un dans de perechi compus din doua parti: - in prima parte dansatorii executa miscari in cerc si semicerc, cu pasi tropotiti sau nu - in a doua parte pasi de invartita care alterneaza cu ponturi. • Codreneste si Scuturatu’ sunt dansuri de perechi in care melodiile sunt mai iuti. • Se executa ponturile fecioresti.

Alte dansuri • Ardeleana, sau Ardeleneste – sunt “danturi” de pereche, asemanatoare jocurilor transilvane de pe cele doua maluri ale Somesului. Jocurile feciorilor se executa prin miscari libere cu foarfeci, in contratimp, executate in spate, cu pinteni largi, sariti spre dreapta si stanga. • Batraneste jucat de cei in varsta, cu miscari mai lente – “catingan”, denumindu-se si “De araduit” – de pornit.

Romaneste pa ponturi • Ponturile au fost la inceput jocuri in care fata are rol de sprijin – in locul batei. • Barbatul executa miscari coregrafice – batai pe “turecii” cizmelor, cu o singura mana, ce alterneaza cu salturi spectaculoase – uneori intoarceri si “dat peste cap”. • Partenerii incep dantul cu o “preumblare”, dupa care se succed “invartiri” in perechi si invartirea fetei pe sub mana feciorului. • In partea a doua a dantului, se succed figurile ponturilor de virtuozitate, executate in fata ceatarasului – adica “in grumazu’ ceterii”. ”