OAMENI CELEBRI ACTORI prima jumtate a sec al

OAMENI CELEBRI. ACTORI (prima jumătate a sec. al XX-lea) -1 - Profesor Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

Douglas Fairbanks (1883 -1939) Născut în Colorado, SUA, Fairbanks a început să joace în 1901, iar până în 1914 dobândise reputaţie pe Broadway. Primul său film a fost Mielul (1915), iar până în 1917 înfiinţase propria sa companie de producţie. În anii 1920, a fost “regele Hollywoodului”, jucând roluri de eroi dinamici şi îndrăzneţi în filme populare. În 1919, a co-fondat United Artists.

Charlie Chaplin (1889 -1977) Născut la Londra, actorul şi regizorul de comedie Charlie Chaplin a fost fiu de artişti britanici de estradă. Tatăl a murit de alcoolism, iar mama a fost frecvent internată în spitale pentru boli mintale. Deşi şi-a petrecut copilăria în orfelinate, Chaplin şi-a urmat ambiţiile în lumea spectacolului şi la opt ani dansa step cu “Eight Lancashire Lads”.

Biletul spre glorie a sosit când s-a alăturat trupei de vodevil a lui Fred Karno, la 17 ani. Fiind în turneu în America, a fost remarcat de regele comediei, Mack Sennett. Studiourile Keystone ale lui Sennett l-au angajat şi astfel a început cariera sa cinematografică. Debutul în filmul mut a fost popularul Lupta pentru existenţă (1914). Spectatorii l-au îndrăgit pe Chaplin, iar Charlot vagabond (1915) a stabilit caracteristicile celebrului său personaj, Charlot – mustaţa, melonul, pantalonii largi, bastonul legănat şi mersul cu platfus. A jucat în multe comedii populare, printre care Charlot poliţist şi Charlot emigrant, pentru diverse companii cinematografice. Primul său film de lung metraj a fost clasicul Piciul (1921). În 1919, a fondat United Artists, împreună cu D. W. Griffith, Mary Pickford şi Douglas Fairbanks, apoi a creat unele dintre cele mai bune comedii ale sale, ca Goana după aur (1925) şi Circul (1928). Deşi cinematograful sonor apăruse în 1927, Chaplin a continuat să utilizeze mima în filme ca Timpuri noi (1936). În 1940, a realizat primul film sonor, Dictatorul, o satiră la adresa lui Adolf Hitler.

“Lupta pentru existenţă”(1914), debutul în film al lui Charlie Chaplin

“Charlot vagabond”, al doilea film al lui Chaplin și debutul costumului de vagabond

Stan şi Bran Stan Laurel (1890 -1965) Oliver Hardy (1892 -1957)

Slăbănogul Stan (Stan Laurel) şi mătăhălosul său partener Bran (Oliver Hardy) au format primul mare duo comic al cinematografiei. Stan s-a născut în Ulverston, Anglia, iar Bran în Georgia, SUA. Stan a crescut în mijlocul varieteurilor şi a jucat în vodeviluri. A sosit în America la 20 de ani, ca membru al unei trupe de comedie muzicală, iar în 1917 a debutat în film. Bran apăruse în comediile mute încă din 1913, iar anterior jucase tot în vodeviluri. În 1926, ambii au devenit membrii ai studioului Hal Roach din Hollywood. Pantalonii lui Philip (1927) a fost prima lor comedie de succes şi au devenit un duo faimos, intrând cu regularitate în numeroase “catastrofe”. Împreună au turnat peste 100 de filme între care notabile rămân: Stan şi Bran “fiii deşerului”, Stan şi Bran şi testamentul, Cutia cu muzică, Stan şi Bran eroi fără voie.

Fraţii Marx Chico (1891 -1961) Harpo (1893 -1964) Groucho (1895 -1977) Zeppo (1901 -1979)

Fraţii Marx au fost un grup de comici americani, care, în 1908, au început să joace în vodeviluri. Până în 1914, fuseseră porecliţi Chico, Harpo, Groucho şi Zeppo. Stilul lor de improvizaţie, glumele şi ridiculizarea societăţii convenţionale le-au adus popularitatea. Primele succese pe scenă au fost piesele de pe Broadway Eu zic că-i ea (1924) şi Biscuiţi pentru animale (1928). Spre sfârşitul anilor 1920, au realizat ecranizări de succes ale numeroaselor piese de teatru. Alte filme notabile: Fraţii Marx agenţi secreti, Supă de raţă, O noapte la operă, Fraţii Marx la curse, Fraţii Marx în Vest.

Edward G. Robinson (1893 -1973) La 10 ani, Edward G. Robinson a plecat din România în SUA. A urmat Academia Americană de Arte Dramatice şi a debutat pe Broadway în 1915. A început să apară în filme o dată cu cinematograful sonor. Rolul său cel mai important a fost cel al gangsterului mafiot Rico în Micul Cesar (1930).

Mae West (1893 -1980) Replicile inteligente şi spirituale actriţei, dramaturgei şi scenaristei Mae West, bomba blondă născută în Brooklyn, sunt citate şi astăzi. În adolescenţă, a jucat în comedii burleşti şi vodeviluri, iar în 1911 a debutat pe Broadway ca artistă de estradă. În 1925, a fost închisă pentru obscenitate, în urma scandalosului spectacol Sex de pe Broadway. Piesa din 1928, Diamond Lili, i-a adus succes şi în scurt timp a fost angajată de studiourile Paramount. West şi-a fascinat pentru prima dată spectatorii cu rolul din Noapte după noapte (1923). Filmele ei de început continuă să fie considerate cele mai bune. Filme notabile: Lady Lou, Nu sunt un înger, Klondike Annie, Puişorul meu drag, Myra Breckenridge.

În “Daimond Lili”

Alături de Cary Grant în filmul “Nu sunt un înger”

Mary Pickford (1893 -1979) Născută în Canada, Mary Pickford a devenit una dintre primele vedete hollywoodiene ale filmului mut, apărând în aproape 200 de filme şi câştigând titlul de “logodnica Americii”. A devenit celebră în 1914, fermecând spectatorii ca eroină angelică a ecranului. În anii 1920, popularitatea ei a crescut şi a obţinut un premiu Oscar pentru filmul Cocheta (1929).

Rudolph Valentino (1895 -1926) Născut în Italia, Valentino a emigrat în America, în 1913, câştingându-şi existenţa ca dansator în New York. După cinci ani, s-a stabilit la Hollywood şi a obţinut succes şi faimă în rolul Julio din Cei patru cavaleri ai apocalipsului (1921). A devenit “amantul latin” chipeş şi exotic, fiind adorat de femei. Sfârşitul lui tragic şi prematur a fost cauzat de un ulcer perforat. Filme notabile: Şeicul, Arene însângerate, Vulturul negru, Fiul şeicului.

Secvenţe din filmul “Şeicul”

Buster Keaton (1895 -1966) Actorul american Buster Keaton a învăţat arta comediei şi cascadoriile acrobatice în sceneta de vodevil a părinţilor săi. Filmul de debut a fost Ajutor de măcelar (1917), iar din 1921 a fost scenaristul, regizorul şi interpretul propriilor sale filme. În 1929, a semnat pentru MGM şi a pierdut din popularitate, dar a revenit în anii 1940. În 1959, a primit un premiu Oscar pentru întreaga carieră. Filme notabile: Tocilarul, Navigatorul, Mecanicul generalei, Marinar de apă dulce.

Humphrey Bogart (1899 -1957) Născut în New York, Bogart a început să joace pe Broadway după Primul Război Mondial. Adevăratul său talent a fost dezvăluit abia în 1941, în rolurile principale din filmele High Sierra şi Şoimul maltez. “Bogie” a jucat rar într-un film slab şi a întrupat bărbaţi duri, cinici, cu inimi de aur. Filme notabile: Casablanca, Somnul de veci, Key Largo, Regina africană pentru care , în 1951, a primit premiul Oscar.

Spencer Tracy (1900 -1967) După ce a urmat Academia Americană de Arte Dramatice, Spencer Tracy a făcut parte din diverse companii ambulante. În 1930, pe când evolua pe Broadway a fost remarcat de un regizor de film de la Hollywood şi a întrupat o mulţime de personaje, jucând alături de Katharine Hepburn în nouă filme. A fost primul actor care a obţinut premiul Oscar de două ori consecutiv.

Fred Astaire (1899 -1987) Născut în Nebraska, SUA, Fred Astaire a avut ca primă parteneră de dans pe sora sa, Adele. În adolescenţă, ei au prezentat un cunoscut număr de vodevil, de mare succes pe Broadway.

În anii 1020, erau vedete internaţionale. Adele s-a măritat şi s-a retras în 1932, iar Fred s-a stabilit la Hollywood unde a fost partenerul lui Ginger Rogers. Nopţi în Rio de Janeiro (1933) a fost debutul celor doi pe ecran, relaţia lor naturală consacrându-i imediat. Au jucat împreună în zece filme, ducând comedia muzicală cinematografică spre culmile rafinamentului. Astaire s-a retras în 1946, dar a revenit după doi ani pentru a i se alătura lui Judy Garland în Paradă de primăvară. Spre sfârşitul vieţii, a jucat în filme şi la televiziune. În 1981, a primit premiul pentru întreaga activitate din partea Institutului American de Filme notabile: Divorţul vesel, Piccolino, Swing, Mutră nostimă, Infernul din zgârie-nori.

Împreună cu sora sa, Adele

Ginger Rogers (1911 -1995) La paisprezece ani, Ginger Rogers a jucat în vodeviluri şi a debutat pe Broadway în 1929, în Viteză maximă. S-a stabilit la Hollywood, unde, în 1933, a jucat în Nopţi în Rio de Janeiro cu Fred Astaire. Împreună, cei doi au dansat cu succes în alte nouă filme. În 1940, Rogers a câştigat un premiu Oscar pentru rolul solo din Kitty Foyle.

Bibliografie 1. www. wikipedia. org. 2. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti, 2005 3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii. De la Revoluţia Franceză până la începutul secolului XX, 1789 -1914, Editura Rao, Bucureşti, 2003 4. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii. De la primul război mondial până în prezent, Editura Rao, Bucureşti, 2003

SF RŞIT