NVM NT SPECIAL I SPECIAL INTEGRAT CONSFTUIRI NAIONALE















































- Slides: 47

ÎNVĂŢĂM NT SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT CONSFĂTUIRI NAŢIONALE 2018 -2019

1. Diagnoza procesului educațional, pe discipline/compartimente/domenii, la nivelul fiecărui județ/al municipiului București, pentru anul școlar 2017 -2018 1. 1. Analiza calității educației, din perspectiva monitorizării externe realizate de către inspectoratele școlare, prin inspecția școlară: analiza activității de predareînvățare: curriculumul aplicat, strategiile didactice și metodele de predare-învățare utilizate, instrumentele de evaluare utilizate și rezultatele elevilor la evaluarea curentă; analiza calității programelor educaționale derulate în școli și a impactului pe care îl au asupra comunităților educaționale. 1. 2. Prezentarea de către inspectorii școlari ai inspectoratelor școlare județene/municipiului București a rezultatelor privind aplicarea noului curriculum pentru clasa a V-a în anul școlar 2017 -2018 și a rapoartelor privind participarea la programele europene din domeniul educației și formării profesionale; exemple de bună practică. 1. 3. Analiza pe discipline de examen a modului de organizare și desfășurare a examenelor naționale și a rezultatelor obținute de elevi în cadrul examenelor naționale, comparativ cu rezultatele evaluării curente; analiza rezultatelor la evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. 1. 4. Analiza rezultatelor elevilor la olimpiadele și concursurile școlare naționale și internaționale.

2. Priorități ale educației pentru anul școlar 2018 -2019 2. 1. Asigurarea înțelegerii și aplicării corecte a noilor programe pentru învățământul preșcolar și gimnazial - clasa a VI-a, în vederea eliminării elementelor care ar putea accentua criza de adaptare a elevilor la trecerea de la un nivel de învățământ la altul (preșcolar –primar- gimnazial-liceal). 2. 2. Utilizarea metodelor moderne de predare – învăţare – evaluare diferenţiate, conform nevoilor educative ale elevului vizând dezvoltarea gândirii critice, premisă a alfabetizării ştiinţifice şi diminuării riscului de analfabetism funcțional. 2. 3. Organizarea unor activități de monitorizare și consiliere pentru aplicarea noilor programe pentru învățământul preșcolar și gimnazial-clasa a VI-a și pentru sporirea calității educației, atât de la nivelul MEN, cât și de către fiecare inspectorat școlar din țară, precum și abilitarea curriculară organizată în mod special pentru toți profesorii care predau la clasa a VI-a în anul școlar 2018 -2019, aplicând noile programe în vigoare, conform prevederilor OMEN nr. 3393/28. 02. 2017. 2. 4. Asigurarea calității evaluării (evaluarea continuă și prin examenele naționale), având ca reper noile programe și prevederile din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

2. 5. Măsuri care trebuie întreprinse la nivelul unității de învățământ în scopul asigurării calității procesului instructiv-educativ, cu accent pe: prevenirea și diminuarea crizei de adaptare a elevului la trecerea de la învățământul primar la învățământul gimnazial și de la învățământul gimnazial la învățământul liceal; măsuri vizând prevenirea și reducerea absenteismului și a abandonului școlar; tratarea diferențiată și individualizarea predării - învățării - evaluării astfel încât să se asigure progresul școlar al tuturor elevilor; parcurgerea integrală a programei/programelor școlare în vigoare, în vederea atingerii standardelor naționale, reflectate în nivelul competențelor dobândite de către aceștia și în rezultatele obținute la examenele naționale; aplicarea evaluării cu scopul orientării și optimizării procesului de învățare și pentru pregătirea succesului social, în momentul integrării absolvenților pe piața muncii. 2. 6. Elaborarea și implementarea de programe/proiecte/activități de abilitare curriculară pe discipline de studiu/niveluri de studiu, cu accent pe: proiectare curriculară, evaluarea la clasă, evaluarea la examenele naționale și la competițiile școlare, în parteneriat cu centrele de formare județene (CCD) și pentru participarea profesorilor la stagiile de formare Erasmus+.

3. Cadrul normativ privind organizarea procesului de învățământ în anul școlar 2018– 2019 – noutăți, puncte critice, măsuri și acțiuni generate de acesta: 3. 1. Ordinul MEN nr. 3220/2018 privind structura anului școlar 2018 -2019; 3. 2. Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, aprobată cu OM nr. 4203/2018 privind modificarea Anexei nr. 1 a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3035/2012 privind aprobarea Metodologiei – cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare. Elaborarea noilor regulamente specifice pentru competițiile școlare, în funcție de specificul fiecăreia, conform prevederilor OM nr. 4203/2018. 3. 3. Reglementări referitoare la învățământul profesional și tehnic de stat în general și a celui organizat în sistemul dual; 3. 4. Alte regulamente, metodologii specifice, curriculum național etc.

Art. 1 (1)Anul şcolar 2018 -2019 are 34 de săptămâni de cursuri, însumând 168 de zile lucrătoare. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele: a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie în data de 31 mai 2019; b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri și se încheie în data de 7 iunie 2019; c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare; d) pentru clasele din învăţământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare; e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare; f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor; g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.

Art. 2 Anul şcolar 2018 -2019 începe pe data de 1 septembrie 2018, se încheie pe data de 30 august 2019 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează: Cursuri – luni, 14 ianuarie 2019– vineri, 1 februarie 2019. Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 2 februarie 2019– duminică, 10 februarie 2019. Semestrul al II- lea are 16 săptămâni dispuse în perioada 11 februarie 2019 - 14 iunie 2019: Cursuri – luni, 11 februarie 2019 – vineri, 19 aprilie 2019. Vacanţa de primăvară –sâmbătă, 20 aprilie 2019– duminică, 5 mai 2019. Cursuri –luni, 6 mai 2019 –vineri, 14 iunie 2019. Vacanţa de vară –sâmbătă, 15 iunie 2019– duminică, 15 septembrie 2019. Art. 5 (1) Programul național „Şcoala altfel” se va desfășura în perioada 1 octombrie 2018 – 31 mai 2019, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ.

a) Acte normative ü Legea nr. 1/2011 Legea educației naționale, cu completările și modificările ulterioare ü OMECTS nr. 5547/6. 10. 2011 privind Regulamentul de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar, ü O. M. nr. 5530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare ü Regulamentul de ordine interioară al ISJ aprobat de MEN ü OM nr. 5079/31 08 2016 privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar ü OM nr. 3027/2018 din 8 ianuarie 2018 pentru modificarea şi completarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5. 079/2016 ü Ordin nr. 3844/2016 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar ü Ordin nr. 5561 din 7 octombrie 2011 de aprovare a Metodologiei privind formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. ü Ordinul nr. 3367/2017 pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5. 561/2011

ü OM nr. 5. 573/7. 10. 2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului special și special integrat, publicat în Monitorul Oficial nr. 787 din 7 noiembrie 2011, ü OM nr. 5574/ 7. 10. 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integrați în învățământul de masă, publicat în Monitorul Oficial nr. 785 din 4 noiembrie 2011. ü OM nr. 5036/2015 din 25 august 2015 pentru modificarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului 5. 574/2011 ü OM nr. 5086/2016 din 31 august 2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale ü OMMFPSPVnr. 1985/04. 10. 2016/OMS nr. 1305/17. 11. 2016/OMENCS nr. 5805/23. 11. 2016, privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea si interventia integrata in vederea incadrarii copiilor cu dizabilitati in grad de handicap, a orientarii scolare si profesionale a copiilor cu cerinte educationale speciale, precum si in vederea abilitarii si reabilitarii copiilor cu dizabilitati si/sau cerinte educationale speciale

ü OM nr. 5. 555/7. 10. 2011 Regulamentul privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională, publicat în Monitorul Oficial nr. 759 din 27 octombrie 2011. ü OM nr. 5. 248/2011 privind aplicarea Programului "A doua şansă" ü OM nr. 4093 din 19 iunie 2017 pentru modificarea și completarea OM nr. 5248/2011 ü OM nr. 5132/10/09/2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte ü OM nr. 4742/10 08 2016 privind aprobarea Statutului elevilor ü Legea nr. 35/2006 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ ü Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12. 07. 2005 privind asigurarea calităţii in educaţie ü Ordonanţă de urgenţă nr. 75/12. 07. 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei; ü Ordinele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei Naționale

b) Curriculum ü Ordin nr. 4927/08. 09. 2005 privind aprobarea planului-cadru de învăţământ pentru clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu deficienţe moderate sau uşoare. ü Ordin nr. 5239/ 01. 09. 2008 privind aprobarea planului-cadru de învăţământ pentru clasele/ grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu dizabilităţi moderate sau uşoare. ü Ordin nr. 4928/08. 09. 2005 privind aprobarea planului-cadru de învăţământ pentru clasele/ grupele/unităţile de învăţământ special care şcolarizează copii/elevi/tineri cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate. ü Ordin nr. 4920/22. 09. 2003 privind aprobarea planului-cadru de învăţământ pentru şcolile speciale care şcolarizează elevi cu deficienţe de auz. ü Ordin nr. 5243/ 01. 09. 2008 privind aprobarea curriculumului pentru clasele/ grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple ü Ordin nr. 5236/ 01. 09. 2008 privind aprobarea curriculumului pentru grupele din învăţământul special – pedagogie curativă, care integrează elevi / tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociate ü Ordin nr. 3414/16. 03. 2009 privind aprobarea Planului Cadru de învățământ pentru învățământul special clasele IX-XI, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică.

ü Ordin 5235/01. 09. 2008 privind aprobarea programelor școlare pentru clasele/grupele din învățământul special sau de masă care școlarizează elevi cu dizabilități severe, profunde și/sau asociate (anexele 1 -8) ü Ordin 5234/01. 09. 2008 privind aprobarea Programelor școlare pentru Terapiile educaționale complexe și integrate, realizate în învățământul special de către învățătorii/profesorii-educatorii (anexele 1 -5) ü Ordin 5176/01. 09. 2008, privind aprobarea curriculumului pentru grupele din învățământul special preșcolar – pedagogie curativă, care integrează copii cu deficiențe severe, profunde sau asociate (anexele 2 -11) ü Ordin nr. 5755/17. 09. 2012 privind aprobarea Planurilor-cadru pentru învățământul primar, Ciclul achizițiilor fundamentale - clasa pregătitoare, învățământ special ü Ordin nr. 3071/18. 01. 2013 privind aprobarea Conținutului educativ pentru intervenție timpurie antepreșcolară destinat copiilor cu deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate ü OM nr. 3622/27. 04. 2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul special preşcolar, primar şi gimnazial, ü OM nr. 4215/01. 08. 2018, pentru modificarea art. 17 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3. 622/2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul special preşcolar, primar şi gimnazial publicat, în MO nr, 723/22. 08. 2018 Partea I

Examenele naţionale 2019: v v v Bacalaureat (OMEN nr. 4830/30. 08. 2018) Definitivat Titularizare Evaluare Naţională clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a (OMEN nr. 4461/27. 08. 2018) Evaluare națională clasa a VIII-a (OMEN nr. 4813/29. 08. 2018) Admiterea în liceu și școli profesionale (OMEN nr. 4829/30. 08. 2018) Aprecieri privind examenele naţionale 2018: v Evaluare națională clasa a VIII-a v Examenul naţional de bacalaureat v Evaluare națională clasa a II-a, a IV-a, a VI-a

Documente strategice ü Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Orizonturi 2013 -2020 -2030 ü Programul Național de Reformă 2018 ü Țintele asumate de România în domeniul educației, în conformitate cu strategia Europa 2020. ü Strategia Națională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități 2014 -2020. ü Programul de Guvernare pe perioada 2018 - 2020, capitolul Politica în domeniul Educaţiei. ü Strategia educației și formării profesionale ü Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România

Priorități pentru anul școlar 2018 – 2019 CONTEXT: România are nevoie de pași concreți în asigurarea: 1. creșterii economice inteligente (consolidarea cunoașterii, inovație, educație, societate digitală); 2. creșterii economice durabile (creșterea eficienței în producție și a competitivității); 3. creșterii economice incluzive (participarea sporită pe piețele muncii, dobândirea de noi abilități profesionale și diminuarea sărăciei). Educația, prin sistemul de învățământ preuniversitar, contribuie decisiv la aceste obiective

La nivel european, sunt stabilite ţinte concrete în domenii precum: investiția în cercetare și dezvoltare, reducerea sărăciei, creșterea ocupării, domenii legate de performanța sistemului educațional. În educație au fost agreate două ținte: 1. Reducerea ratei de părăsire timpurie¹ a școlii sub 10%. 2. Creşterea la 40 % a procentului de absolvenţi de studii universitare din totalul populației în vârstă de 30 -34 de ani. Pentru a măsura progresele, fiecare stat membru și-a stabilit obiective naționale. România și-a asumat, pentru anul 2020: 1. Reducerea ratei de părăsire timpurii a școlii la 11, 3 %, cu țintermediare de 14, 8%, în 2013 și 13, 8%, în 2015. 2. Creşterea procentului de absolvenţi de studii universitare din totalul populației în vârstă de 30 -34 de ani la 26, 74% (ţintermediare: 20, 25% în 2013 și 22, 7 în 2015). ¹ Procentul populaţiei în vârstă de 18 -24 ani cu nivel gimnazial de educaţie sau care nu şi-a completat studiile gimnaziale şi care nu urmează nici o formă de educaţie şi formare profesională în ultimele 4 săptămâni anterioare anchetei, din totalul populaţiei în vârstă de 18 -24 ani+.

STRATEGIA EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE DIN ROM NIA PENTRU PERIOADA 2016 -2020 1. Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016 -2020, denumită în continuare Strategia EFP, propune o abordare coerentă a formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru cerințele pieței muncii. Strategia abordează în mod integrat educația și formarea profesională inițială și continuă și urmează ciclului de politici publice 2007 – 2013 în domeniul dezvoltării resurselor umane. 2. Strategia educației și formării profesionale este complementară Strategiei Naționale de Învățare pe Tot Parcursul Vieţii 2015 -2020 și Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și propune o viziune globală asupra dezvoltării/consolidării întregului sistem de educație și formare profesională adresat participanților la învățarea pe tot parcursul vieții. Totodată, din perspectiva calificărilor și competențelor, prezenta strategie propune o abordare conexată cu strategiile elaborate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Vârstnice în domeniul ocupării și echității sociale.

3. Obiectivele, principiile și direcțiile de acțiune ale strategiei sunt fundamentate pe o analiză a sistemului de educație și formare profesională și sunt elaborate luând în considerare rolul major pe care formarea profesională îl are pentru dezvoltarea economică și socială a României, și pentru coeziunea teritorială precum și experiențele acumulate în perioada de programare 2007 – 2013. 4. Elaborarea acestui document s-a realizat în contextul Strategiei Europa 2020, care promovează creşterea inteligentă, realizabilă prin investiţii majore în educaţie, cercetare şi inovare sustenabilă, creşterea incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de muncă şi reducerea sărăciei - Comisia Europeană1, precum și în acord cu principiile și instrumentele europene pentru cooperare în educație și formare profesională. Strategia educației și formării profesionale răspunde obiectivelor strategice pentru deceniul 2010 – 2020 formulate prin Cadrul Strategic ET 2020, cu accent pe consolidarea sistemelor de formare profesională pentru ca acestea să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile şi flexibile, adaptate necesităţilor pieţei forţei de muncă. 5. Strategia educației și formării profesionale răspunde obiectivului global al României de a reduce discrepanțele de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE. De asemenea, documentul strategic ia în considerare obiectivul național pentru orizontul 2020 din Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României 2013 -2020 -2030, privind atingerea nivelului mediu de performanță al UE în domeniul educației și formării profesionale.

II. CONTEXTUL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020 17. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010 -2020: a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%³; b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; c) obiectivul “ 20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990; d) reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii 4 la maximum 10% 5 și creșterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiarla cel puțin 40% 6 în 2020; e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008 7 3 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei EFP 4 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională 5 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP 6 Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP 7 Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru

18. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele: până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții 8; 2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte 9 , ar trebui să fie mai mic de 15 %; 3) până în 2020, proporția persoanelor de 30 -34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar 10, ar trebui să fie de cel puțin 40 %; 4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii 11 din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 %; 5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară; 6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați 12 cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76, 5 % în 2010 13 Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 9 Sursă: OCDE/PISA 10 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE) 8 11 Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 12 Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar (ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5 -6) 13 Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nicio altă activitate de educație și formare profesională

Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii Europene, 28 de state:



Performanța elevilor este legată de statutul lor socio-economic. Studiul din 2015 al Programului privind evaluarea internațională a elevilor (PISA) al OCDE a constatat că mai mult de jumătate dintre tinerii cu vârsta de 15 ani din cuartila socio-economică inferioară nu posedă nivelul minim de competențe în știință (56, 1 %), citit (57, 5 %) și matematică (59 %). Performanța scăzută în rândul elevilor dezavantajați este de aproape trei ori mare decât în cuartila socioeconomică superioară1 , deși ratele pentru cel din urmă grup sunt ridicate în comparație internațională. Acest decalaj este unul dintre cele mai ridicate din UE (36, 9 puncte procentuale la știință, comparativ cu 26, 2 puncte procentuale în UE). Cu toate că reziliența în rândul studenților dezavantajați 2 este scăzută (11, 3 %), inclusiv în comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est 3 , aceasta s-a dublat față de anul 2006 (OCDE 2016). Rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii (PTȘ) este concentrată în zonele rurale și în rândul romilor. Procentul celor care au părăsit timpuriu școala în rândul tinerilor în vârstă de 18 -24 de ani a scăzut ușor (de la 19, 1 % în 2015 la 18, 5 % în 2016), dar rămâne al treilea cel mai ridicat din UE. Obiectivul național în cadrul strategiei Europa 2020 de 11, 3 % rămâne de neatins. Diferența dintre ratele de părăsire timpurie a școlii în zonele rurale (26, 6 %) și cele urbane (6, 2 % în municipii, 17, 4 % în orașe și suburbii) este mare. Ratele anuale de abandon școlar rămân ridicate, în special în zonele rurale, ceea ce sugerează că părăsirea timpurie a școlii va rămâne o provocare în anii următori.

Două apeluri naționale finanțate din Fondul social european (FSE) au fost lansate pentru susținerea măsurilor de prevenire în școllie dezavantajate și sprijinirea furnizării de educație de calitate prin atragerea de personal motivat, însă implementarea proiectelor nu a început încă. Un program pilot prin care se oferă elevilor o masă caldă este inițiat în școllie dezavantajate. Pregătirile privind un apel în cadrul FSE pentru a îmbunătăți disponibilitatea redusă programelor de tip „a doua șansă” se află în curs de desfășurare. Cu toate acestea, design-ul programului „a doua șansă” nu este suficient de flexibil, în special pentru cursanții adulți. Accesibilitatea este destul de limitată în zonele rurale, iar programele sunt organizate adesea numai în anumite momente ale anului școlar. Alinierea dintre programele de educație și formare profesională (VET) și programele „a doua șansă” necesită o consolidare suplimentară, precum și concentrarea asupra competențelor de bază. Sunt necesare mai multe căi alternative pentru a răspunde diverselor grupuri-țintă, în funcție de necesitățile lor. Există planuri de instituire a unui program național de școală după școală (PNR 2017) și au început lucrările pentru elaborarea unui mecanism de alertă timpurie cu privire la părăsirea timpurie a școlii.

I. Reducerea absenteismului: Absenteismul alimentează insuccesul școlar și reprezintă un prim pas spre abandonul școlar și părăsirea timpurie a sistemului de educație. Ca urmare, absenteismul trebuie monitorizat, prevenit și redus. a) La nivelul unității de învățământ: Școala este instituția care poate găsi soluții pentru reducerea ratei de absenteism, dar, mai ales, pentru prevenirea acestuia.

i) Desfășurarea de lecții bine proiectate, interesante și atrăgătoare pentru elevi, este o primă modalitate de a-i atrage pe aceștia la școală. Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității, împreună cu directorul, monitorizează sistematic pregătirea pentru fiecare oră astfel: • schița lecției, pentru cei aflați în primii 3 ani de activitate; • proiectarea secvențelor nou introduse (lectura, momentul ortografic), pentru cei care au depășit examenul de definitivat; • constatarea, în urma asistenței la clasă, a unor deficiențe în predare conduce automat la instituirea obligativității întocmirii schiței lecției pentru o perioadă de șase luni. ii) Unitatea de învățământ are obligația de a înregistra în documentele școlare și de a monitoriza absențele elevilor, de a analiza cauzele acestora și de a stabili, în cel mai scurt timp, un dialog cu familia elevului, pentru a informa părinții/reprezentanții legali, dar și pentru a-i consilia și pentru a-i responsabiliza.

Întreaga echipă pedagogică impune o abordare unitară, coerentă și consecventă, în colaborare cu părinții și consiliul școlar al elevilor. Monitorizarea prezenței la școală a elevilor și prevenirea absenteismului este, în primul rând, obligația cadrelor didactice (obligație consemnată în fișa postului) la fiecare oră de curs. Profesorii diriginți au obligația de a monitoriza, săptămânal, frecvența elevilor și de a lua, împreună cu consiliul clasei și conducerea școlii, toate măsurile care se impun pentru a corecta și a preveni astfel de situații. Tematica prevenirii și combaterii absenteismului se află pe agenda permanentă a directorilor și coordonatorilor de școli. Discuțiile formale și informale cu elevii privind importanța participării la cursuri, dezbaterile referitoare la cauzele absenteismului școlar, consecințele pe termen mediu și lung ale acestuia, reprezintă o constantă a procesului educativ. Inspectoratul școlar are obligația monitorizării și prevenirii absenteismului. Tematica este inclusă în planul de acțiune al inspectoratului și este unul din obiectivele inspecției școlare. Problema participării școlare și a absenteismului este analizată în ședințele de lucru cu directorii unităților de învățământ de la începutul anului școlar. Inspectoratul școlar organizează acțiuni de monitorizare și control al aplicării măsurilor decise la nivelul unităților de învățământ și al inspectoratului. Inspecțiile organizate urmăresc: observarea și analiza participării școlare, a cauzelor absenteismului și a măsurilor care se impun la nivelul abordării didactice, al organizării și managementului școlar. Inspectoratele școlare colectează lunar, de la fiecare unitate de învățământ, numărul de absențe, pentru a observa tendințele și a lua măsurile corespunzătoare.

II. Evaluarea cu scop de orientare și optimizare a învățării: Legea nr. 1/2011 - Legea Educației Naționale, schimbă filosofia evaluării. Art. 71 și art. 72 prevăd: Art. 71 (1) Scopul evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea. (2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire. (. . . ) (4) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară. (5) Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor prezentei legi.

Art. 72 (1) Evaluarea se centrează pe competente, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcție orientativă, pentru a -i ajuta pe profesori în notarea la clasă. (2) Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de educație remedială. Urmând același demers transparent parcurs în elaborarea legislației secundare, prima etapă a procesului de instituire a băncii de instrumente de evaluare unică, are loc la nivelul unităților de învățământ. Standardizarea evaluării se fundamentează astfel pe experiența directă a cadrelor didactice. a) La nivelul unității de învățământ: Evaluările inițiale devin reper pentru adaptarea procesului de învățare la particularitățile beneficiarului direct. Testele vor avea o structură unitară pornind de la un model elaborat la nivel național de CNEE și adaptat în funcție de condițiile locale.

Subiectele sunt elaborate la nivel local, de către comisiile metodice/catedre de specialitate, respectând singurul element egal depărtat de fiecare elev: programa școlară. Scopul evaluărilor nu este ierarhizarea elevilor, a profesorilor sau a școlilor, ci cunoașterea nivelului real al elevilor, pentru a stabili un parcurs individualizat al acestora și pentru a măsura progresul școlar realizat. Testarea inițială se desfășoară la începutul semestrului întâi, fiind precedată de două săptămâni de recapitulare. Elevilor și părinților/reprezentantului legal li se comunică, în întâlniri individuale, rezultatul obținut în urma evaluării. Eventualul ecart față de programa școlară, acțiunile pe care le propune cadrul didactic pentru a remedia deficiențele/ a asigura progresul școlar/ a stimula performanța, precum și măsurile necesare de susținere a elevului de către familie, sunt discutate în cadrul acestor întâlniri individuale. La nivelul catedrelor/comisiilor metodice sunt analizate rezultatele globale claselor, problemele tipice și modul de acțiune didactică ce este aplicat în timpul anului școlar, pentru a asigura normalitate în parcursul școlar. Întreaga abordare metodologică este dezbătută la nivelul comisiilor metodice.

Consiliul profesoral al unității de învățământ analizează rezultatele testelor și stabilește planul de acțiune care conduce la ameliorarea rezultatelor școlare. Documentul se transmite spre informare Consiliului de Administrație. Este interzisă comunicarea publică a rezultatelor individuale. Nerespectarea acestei prevederi conduce la sancționarea celor vinovați. Singura persoană autorizată să facă prezentarea publică a rezultatelor globale, fără nominalizări ale elevilor sau cadrelor didactice, cu accent pe diagnoza și măsurile propuse este directorul unității de învățământ. În ultimele săptămâni ale semestrului al doilea, se vor organiza testările finale, după o procedură asemănătoare celei menționată anterior. Situația comparativă a rezultatelor obținute de elevi la cele două testări (inițială și finală) reprezintă unul dintre indicatorii vizați de fișa postului cadrelor didactice și a directorului.

b) La nivelul inspectoratului școlar județean: Anterior/concomitent procedurilor derulate la nivelul unităților de învățământ au loc: - conceperea planurilor operaționale județene; - inspecție școlară orientată către parcurgerea adaptată a programei și evaluarea obiectivă a elevilor; - conceperea planurilor de acțiune, împreună cu casele corpului didactic, pentru a sprijini cadrele didactice în consolidarea metodelor eficiente de evaluare, prin formare continuă. Până la jumătatea primului semestru au loc: - analiza rezultatelor de la testele inițiale, pe discipline; - analize comparative între notele obținute de elevii claselor a VIII-a și a XII-a la examenele naționale și cele obținute la clasă la disciplinele de examen. Concluziile se materializează în măsuri la nivelul unității de învățământ.

III. Îmbunătățirea competențelor de lectură Rezultatele evaluărilor internaționale cât și a celor naționale impun intervenția imediată și unitară pentru ameliorarea performanțelor elevilor în domeniul lecturii, lectură înțeleasă atât în dimensiunea sa tradițională cât și ca alfabetizare în înțelegerea textului. Cititul, în sens larg, este cel mai bun drum spre cunoaștere. Lectura, înțelegerea și interpretarea textului trebuie să devină practici și preocupări obligatorii ale profesorilor, indiferent de disciplină. Activitatea de lectură presupune și utilizarea unui set de întrebări care contribuie la înțelegerea textului: Întrebări care evaluează cunoştinţele existente. Înainte de a citi pasajul, elevul poate fi rugat să răspundă la un set de întrebări opţionale despre subiectul pasajului, pentru a se observa în ce măsură elevul are cunoştinţe anterioare despre subiect; Întrebări care verifică vocabularul /solicită cunoaşterea vocabularului. Cunoştinţele de vocabular sunt o parte importantă a înțelegerii; Întrebări care verifică reţinerea informaţiilor din text. Unele întrebări cer elevului săşi amintească informaţiile importante din text. Acestea se referă la ideile care au fost menţionate explicit, la enunţuri cheie, precum şi la detalii care vin în sprijinul construirii sensului textului; Întrebări care solicită formularea de deducţii. Alte întrebări care se adresează elevului după ce acesta a citit textul solicită operarea unor deducţii pentru a construi sensul acolo unde ideile nu au fost explicite în text.

b) La nivelul inspectoratului școlar: Au loc acțiuni de: - concepere a planurilor cu măsuri de susținere și monitorizare a unităților școlare; - inspecție școlară orientată către monitorizarea dar și consilierea acțiunii de implementare; - concepere a planurilor de acțiune, împreună cu casele corpului didactic, pentru a sprijini metodologic cadrele didactice, prin formare continuă.

Direcţii de acţiune prioritare pentru învățământul special din România: • Îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare pentru copiii/elevii/tineri cu dizabilităţi, este un obiectiv prioritar pe care România, alături de celelalte state membre, este chemată să-l urmeze. • Flexibilizarea sistemului de educație, astfel încât să fie capabil să răspundă nevoilor variate, adesea complexe şi specifice ale acestor elevi. • Perfecționarea sistemului de formare continuă a resurselor umane din școală pentru asigurarea calității învățământului în vederea asigurării reușitei integrării socio –profesionale a absolvenților. • Orientare şcolară şi profesională în acord cu particularităţile fizice, fiziologice şi psihologice ale a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educaționale speciale

• Menţinerea copiilor/elevilor în şcoala de masă prin acordarea serviciilor educaţionale, a terapiilor logopedice şi consiliere psihopedagogică celor care prezintă dificultăţi de învăţare, de adaptare, de integrare sau care au abateri comportamentale. • Transferul în şcoala de masă a elevilor din şcoala specială care nu fac obiectul acestui tip de învăţământ sau a acelora care, fie că au avut un diagnostic greşit, fie că prezintă un progres evident în urma activităţii de educaţie. • Orientarea şi transferul în şcoala specială a acelor elevi care în urma evaluărilor iniţiale s-a constatat că din punct de vedere fiziologic şi psihologic nu posedă deprinderi minimale pentru a fi şcolarizaţi în învăţământul de masă şi nu pot să se integreze în colectivul clasei, aceasta fiind singura soluţie pentru ca şi aceşti elevi să beneficieze de educaţie. • Transformarea unităţilor de învăţământ special în centre şcolare pentru educaţie incluzivă.

• Elaborarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare: ü planurile de învăţământ şi programele şcolare au fost elaborate de grupurile de lucru ale Comisiei Naţionale pentru Învăţământ Special, discutate în această comisie, avizate şi aprobate prin ordin de ministru üfiecare unitate de învăţământ poate hotărî în consiliul profesoral ce plan de învăţământ să aplice în funcţie de tipul şi gradul deficienţei; üunele unităţi de învăţământ special pot aplica planul de învăţământ al şcolii de masă – adaptat sau altfel structurat; üunităţile de învăţământ special pentru elevii cu deficienţe senzoriale aplică planul de învăţământ al şcolii de masă. Aceste unităţi îşi păstrează doar structura şi forma de organizare după sistemul învăţământului special, iar în conţinut, pregătire şcolară şi specializare sunt asemănătoare şcolii de masă.

üŞcolile profesionale, liceele, clasele de liceu şi clasele postliceale speciale sunt organizate după modelul şcolii de masă (conţinut, profiluri, specializări, finalităţi, obiective şi/sau competenţe). Specific acestor unităţi rămân strategiile, modalităţile şi metodele de predare/învăţare; üla absolvire, elevii acestor unităţi de învăţământ special susţin examene naţionale (teste, bacalaureat sau examen de absolvire) la fel ca toţi absolvenţii din învăţământul de masă. Pentru ei sunt stipulate facilităţi şi adaptări în metodologiile de organizare şi desfăşurare a examenelor.

În ceea ce privește planurile/programele de intervenţie educaţională individualizate acestea se aplică astfel: üpentru toţi elevi cu deficienţe integraţi în şcoala de masă, cadrul didactic de la clasă în colaborare cu cadrul didactic de sprijin/itinerant elaborează şi aplică programul de intervenţie personalizat, în funcţie de nevoile şi cerinţele educaţionale elevului integrat. Astfel, există şi se aplică programe educaţionale de intervenţie personalizate pentru: dificultăţi de învăţare, tulburări de comportament, dificultăţi de adaptare, tulburări de înţelegere, hiperactivism, pentru reducerea riscului de abandon şcolar din cauza rezultatelor slabe la învăţătură etc.

üpentru elevii din şcolile speciale, învăţarea se face prin diferenţiere şi individualizare, iar pentru terapiile specifice se realizează programe individuale de învăţare, corectare, compensare care au ca finalitate progresul în formarea şi dezvoltare personalităţii sale. üîn şcoala de masă, elevii cu deficienţe uşoare sau medii beneficiază de servicii educaţionale de sprijin, de programe de intervenţie personalizate care determină progresul în învăţare al elevilor, precum şi adaptarea şi integrarea acestora în programul şcolii de masă.

Probleme identificate care impiedică participarea deplină și accesul la un tratament eficient al persoanelor cu CES, ca membri cu drepturi egale societății: üFormarea cadrelor didactice atât din învățământul special, dar mai ales a celor din învățământul de masă care școlarizează copii cu CES, pentru toate categoriile de deficiențe. üCursuri autorizate de MEN pentru limbajul semnelor (limbajul mimico-gestual) sau alfabetul Braille. üNumărul mic de profesori de sprijin/itineranţi precum şi lipsa sprijinului suplimentar necesar în unele cazuri creează încă o problema privind situaţia copiilor cu dizabilităţi integraţi în şcoli de masă.

üO altă problemă deosebit de importantă care se impune este aceea a înfiinţării atelierelor protejate. Înfiinţarea atelierelor protejate pentru absolvenţii şcolilor de arte şi meserii sau liceelor tehnologice pentru învăţământ special (ca etapă necesară inserției socio-profesionale). üReconsiderarea statutului internatelor şcolare transformate în centre de plasament prin intrarea lor în administrarea unităţilor de învăţământ special precum şi reglementarea finanţării acestora în condiţiile transferării lor din subordinea direcţiilor judeţene de protecţia copilului în subordinea inspectoratelor şcolare. üO problemă deosebită cu care se confruntă tot sistemul de educaţie specială este lipsa manualelor, ultima editare a manualelor, pentru elevii cu deficienţă mintală a fost în anii `70. üCampanie de imagine în mass-media privind reabilitarea imaginii persoanei cu dizabilităţi. üColaborare cu toți factorii responsabili pentru identificarea copiilor cu CES neșcolarizați.

Aspecte care trebuie avute în vedere pentru a sprijini și a susține familiile și pe cei care au responsabilități directe în îngrijirea acestor copii și tineri, pentru a reduce dependența de aceștia, sporindu-le autonomia, în paralel cu evitarea neglijării și marginalizării. Pentru aceasta trebuie avute în vedere mai multe aspecte: ü Conștientizarea faptului că dizabilitatea este o problema a întregii societăţi. ü Generalizarea acţiunii de intervenţie timpurie privind compensarea şi recuperarea deficienţei sau a dificultăţilor intelectuale. ü Creşterea numărului de clase speciale integrate în unităţi de învăţământ de masă.

üCreșterea numărului de profesori de sprijin în fiecare unitate de învăţământ de masă pentru elevii cu dizabilităţi intelectuale integraţi individual. üIntroducerea în formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice a trei module psihopedagogice privind: educaţia incluzivă, limbajele nonverbale şi asistenţă educaţională de sprijin. üProgramele de intervenţie şi sprijin ar trebui să implice familiile la maximum. üSă aiba asigurate instrumente de asistare, in functie de necesitatile diverse ale persoanelor cu dizabilitati. üInformarea părinţilor asupra potenţialului real al copilului şi asupra mijloacelor susceptibile să-i favorizeze dezvoltarea. üInformarea părinţilor asupra tipurilor de servicii care pot asigura cel mai bine educarea şi dezvoltarea copilului cu dizabilităţi intelectuale.


SUCCES ÎN NOUL AN SCOLAR!