NUTRITIA BOLNAVULUI CU INTOLERANTE ALIMENTARE DR DANA ANTON

NUTRITIA BOLNAVULUI CU INTOLERANTE ALIMENTARE DR. DANA ANTON

NUTRITIA BOLNAVULUI CU CELIACHIE (ENTEROPATIE PRIN SENSIBILIZARE LA GLUTEN)

REGIMUL ALIMENTAR FARA GLUTEN -excluderea glutenului din alimentatie = masura terapeutica fundamentala; -tranzitoriu, este recomandat (pana la refacerea completa a mucoasei jejunale) si in sensibilizarile temporare dupa o gastroenterocolita acuta; -este un regim alimentar obligatoriu si scump.

• ALIMENTE CARE TREBUIE EXCLUSE IN REGIMUL FARA GLUTEN: -grupa cerealelor (grau, secara, orz, ovaz) si orice derivat, sub orice forma prezentat: cornuri, biscuiti, paste fainoase, gris, prajituri, aluaturi, supe cu fainoase; -mancaruri gatite cu fainoase, ; -grupa carne: conserve, mezeluri; -grupa lapte si derivati: branzeturi cu mucegai, inghetate, formule de lapte cu proteine vegetale hidrolizate; -mustar, maioneza; -dulciuri: ciocolata, caramele, dropsuri; -casete si capsule gelatinoase.

• ALIMENTE PERMISE IN REGIMUL FARA GLUTEN: -grupa cereale si derivate: painea din faina de orez sau faina de grau fara gluten, faina de porumb, cartofi, mei; -grupa carne: carne proaspata, peste proaspat, moluste, carne si peste congelate natural; -formule de lapte fara gluten, branza de vaci, iaurt; -oua, margarina, unt, uleiuri vegetale; -legume si fructe proaspete; -sucuri de fructe, supe clare; -zahar, miere, dulceata, cacao, nuci.

• DURATA REGIMULUI ALIMENTAR FARA GLUTEN -regim cat mai strict posibil cel putin pana la pubertate. -in “crizele” celiace se procedeaza ca intr-o diaree acuta cu deshidratare acuta severa; -dupa reechilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica, se trece la alimentatie de tranzitie cu supa de morcov sau mucilagiu de orez, urmata de realimentarea cu un preparat de lapte fara lactoza sau cu continut scazut de lactoza (lapte albuminos, Humana H); -concomitent se pot introduce, in cantitati progresive: carnea mixata suspendata in supa de morcov, branza de vaci suspendata in mucilagiu de orez, mere rase, banane; -aportul de hidrocarbonate se face initial sub forma de glucoza, apoi zahar, iar uleiul vegetal se introduce dupa 12 -15 zile.

-se va reveni progresiv la alimentatia corespunzatoare varstei mentinand excluse lactoza si grasimile cu lant lung timp de 3 -6 saptamani si glutenul permanent. -in afara perioadelor de acutizare: alimentatia va fi alcatuita din alimentele permise, dar bine tolerate, adaptate varstei, in vederea asigurarii unei ratii calorice suficiente, chiar hipercalorica (cu aprox. 25% calorii mai multe decat in mod obisnuit); -aport proteic = 4 -6 g/kgc/zi; -grasimile se vor administra sub forma de ulei vegetal, margarina si apoi se vor introduce grasimile animale (unt); -glucidele, in functie de toleranta, sunt reprezentate de: zahar, orez, cartofi.

• EXEMPLU DE REGIM ALIMENTAR DUPA STABILIZAREA BOLII -dimineata: lapte/ cacao cu lapte sau ceai + zahar; paine din faina de orez sau de grau fara gluten; branza de vaci, unt, miere de albine / dulceata. -ora 10: iaurt, fructe sau nuci. -pranz: supa de legume sau de carne alba; carne de pasare / vita fiarta / gratar; piure de legume, cartofi sau orez fiert; salata de legume cu ulei, otet, sare; fructe, sucuri de fructe, compot. -ora 17: mamaliga cu branza de vaci; fructe, inghetata fara gluten. -seara: lapte / iaurt; branza de vaci, oua, unt; budinca din faina de porumb.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU INTOLERANTA LA PROTEINELE DIN SOIA

• Boala a fost descrisa relativ recent, fie ca forma izolata, fie asociata cu intoleranta la proteinele laptelui de vaca; -Regimul dietetic consta in excluderea din dieta a proteinelor din soia; -in general, dupa 1 -2 ani de dieta fara soia, toleranta fata de proteine acesteia se restabileste. -Cand intoleranta este comuna atat pt. soia, cat si pt. laptele de vaca, aceste alimente vor fi excluse si inlocuite cu carne mixata suspendata in supa de morcov / mucilagiu de orez sau cu formule elementale (Pregestimil).

ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU INTOLERANTA LA DIZAHARIDE

• Intoleranta primara la lactoza este legata de un deficit congenital in lactaza; este exceptionala si impune respectarea pe viata a unui regim fara lactoza; • Intoleranta secundara la lactoza: temporara, mai frecventa; • ALIMENTE EXCLUSE: -lapte uman; -lapte de vaca sau orice preparat clasic de lapte praf si derivatele lor; -toate preparatele pt. sugari pe baza de lapte praf (vaca) preparate cu rezidii de lactoza; -toate medicamentele care au ca excipient lactoza.

• ALIMENTE PERMISE -PREPARATE DIETETICE INFANTILE PE BAZA DE PROTEINE DIN SOIA; -PREPARATE FARA LACTOZA: AL 110, Humana H, Nan fara lactoza, etc. -Normalizarea regimului cu introducerea laptelui de vaca se face in mod obisnuit (in intoleranta secundara) in 3 luni. -Daca tulburarile digestive sunt severe si antreneaza un sindrom de deshidratare acuta: se va efectua reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica, urmata de dieta de tranzitie cu mucilagiu de orez / supa de morcov timp de 24 ore, dupa care se incepe realimentarea progresiva cu preparate de lapte complet sau partial delactozate. -Uneori, realimentare cu formule sintetice pe baza de hidrolizate proteice (Pregestimil) sau preparate cu soia (Nutri Soja).

ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU INTOLERANTA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACA

• Regimul dietetic = singura terapeutica actuala. -baza tratamentului = excluderea absoluta din alimentatie a laptelui de vaca si derivatelor sale (unt, branza), precum si a tuturor produselor comerciale susceptibile de a fi fabricate cu lapte. -daca tulburarile digestive au determinat prin intensitate si durata starea de malnutritie asociata cu deshidratare: se indica reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica si nutritie parenterala timp de mai multe saptamani;

• Conduita practica la sugarul mic: 3 posibilitati dietetice: 1) laptele uman =alimentul ideal pt. sugarul mic (3 -6 luni). 2)laptele de soia -cand alimentatia naturala nu este posibila: formule dietetice pe baza de soia: Vegebaby, Vegelact, Soyamilk, Isomil, Nutricare Soia. -aceste formule nu contin proteine lactate bovine, nici lactoza si gluten; -unii sugari (sub 6 luni): alergie la proteinele din soia.

3)formule hipoalergenice -dpdv proteic sunt constituite din hidrolizate de cazeina sau lactalbumina; -alte componente: trigliceride cu lant mediu, polimeri de glucoza sau dextrin-maltoza; -contin proteine, glucide si lipide in cantitati si proportii similare cu cele indicate de ESPGHAN pt. formulele adaptate.

Diferenta dintre aceste preparate consta in originea proteinelor hidrolizate: ·hidrolizate cu proteine din lactoser: -ALFARE: contine 2, 24 g cazeina/100 ml, 50% trigliceride cu lant mediu, este zaharat cu dextrinmaltoza, osmolaritate scazuta; -PEPTIJUNIOR: 2 g cazeina/100 ml;

·hidrolizate cu cazeina: -PREGESTIMIL: 1, 9 g cazeina/100 ml, 42% trigliceride cu lant mediu, este zaharat cu polimeri de glucoza, osmolaritate 310 m. Osm/l; -NUTRAMIGEN: 1, 5 g cazeina/100 ml; -GALLIAGENE: 1, 9 g cazeina/100 ml; se prezinta sub forma lichida, este indulcit cu zaharoza. ·hidrolizate cu colagen de vita si proteine din soia: -PREGOMIN: 2 g proteine/100 ml.

• Indicatii ale utilizarii formulelor hipoalergenice: -la nou-nascutii din parinti atopici, in primele 4 luni de viata; -in perioada alimentatiei diversificate. • Inconveniente ale formulelor hipoalergenice: -cost ridicat: putin accesibile unui tratament de lunga durata; -gust si miros dezagreabile; -poluare microbiana digestiva;

• In cazul esecului terapeutic sau in lipsa formulelor hipoalergenice: carne de pui mixata (ca sursa de proteine); -nevoile calorice se realizeaza prin adaos de glucoza, sucroza sau amidon de orez. !! Carnea si produsele din carne de vaca contin proteine serice bovine nu se utilizeaza in alimentatia sugarilor cu intoleranta la proteinele laptelui de vaca.

• Conduita practica la sugarul mare si copil: -alimentatie diversificata; -se pastreaza substituientii de lapte de vaca; RECOMANDARI: -principiul de baza al regimului ramane excluderea oricarui aliment care contine proteine din laptele de vaca; -cand diversificarea devine posibila: se va incepe cu legume, fructe, carne (cu exceptia carnii de vaca); -aportul proteic va fi realizat mai usor cu ajutorul carnii, pestelui, oului; -introducerea fainurilor va fi prudenta: intai se introduce faina fara gluten, apoi faina obisnuita;

• LAPTELE DE CAPRA -este o alternativa; -inconveniente: ·este nepasteurizat, putand contine bacterii potential patogene; ·este inadecvat pt. sugarii cu varsta sub 6 luni; ·numai 2 tari (SUA, Africa de Sud) comercializeaza lapte de capra sub forma de pulbere pt. uz pediatric. • LAPTELE DE MAGARITA -prudenta; -confirmarea tolerabilitatii printr-un test de provocare orala bine supravegheat.

• Durata regimului in intoleranta la proteinele laptelui de vaca -regim temporar; -durata medie 12 -18 luni, rar 3 -4 ani; -dupa varsta de 18 -24 luni se face o tentativa de reintroducere a laptelui de vaca;