Numele oficial Republica Austria Capitala Viena 1 539

Numele oficial : Republica Austria Capitala : Viena (1. 539. 843 locuitori) – al zecelea oraş ca mărime din Uniunea Europeană Suprafaţa : 82. 444 km² Populaţia : 8. 185. 000 locuitori Densitatea populaţiei: 90 locuitori/km² Diviziuni administrative: 9 provincii federale=Bundeslander. Sărbătoarea naţională: 26 octombrie (aniversarea adoptării Legii Constituţionale - 1955). Forma de guvernamant: republică parlamentară Sarbatoarea naţională: 26 octombrie (Ziua Naţională - 1955)

Austria este o ţară alpină, fiind una dintre cele mai muntoase ţări ale Europei. Lanţurile muntoase estice ale Alpilor ocupă 70% din teritoriul său, lanţuri care se întind de la est la vest şi sunt despărţite între ele de afluenţii Dunării: Inn, Salzach şi Enns. Câmpiile mai mari se află pe cele doua maluri ale Dunării. Austria este situată în Europa Centrală, învecinându-se cu Germania (816 km), Cehia (500 km), Slovacia (68 km), Ungaria (340 km), Slovenia (311 km), Italia (415 km), Elveţia (165 km), Liechtenstein (34, 9 km). Nu are ieşire la mare. Aşezare geografică: între 46° 30" - 49 latitudine nordică şi 9° 30"- 17 longitudine estică.

Munţii înalţi ai Alpilor determină condiţii climaterice locale specifice, dar Austria în sine are o climă continentală: iernile sunt reci, iar verile sunt calde şi însorite. Vara este anotimpul cu cele mai multe precipitaţii datorită averselor puternice cu multe descărcări electrice, iarna deseori se înregistrează ninsori abundente. Viena şi împrejurimile sale aflate în Depresiunea Vienei sunt zonele cele mai calde şi mai secetoase: temperatura medie în ianuarie este -1°C , iar în iulie 20°C. În Alpi clima este mult mai rece. Piscurile înalte sunt acoperite de zapadă pe toată perioada anului.

Locuit de iliri, apoi de celţi, ţinutul dintre Dunare şi Alpi face parte, în secolul I i. Hr- 5 d. Hr, din provinciile romane Raltia, Noricum şi Pannonia. La sfârşitul secolului VIII, teritoriul Austriei, locuit de triburi germanice, intră în componenta statului francez, ulterior a Imperiului Romano - German. În stăpănirea dinastiei de Habsburg intră în secolul XVI Bohemia, Moravia, Silezia şi Ungaria Occidentală, Imperiul Habsburgic devenind astfel un stat multinaţional şi totodată o mare putere europeană. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi abdicarea Împăratului Carol I de Habsburg, este proclamată la 12. 1918 Republica Austria, stat federal, ale carui graniţe sunt stabilite la 10. 09. 1919 prin Tratatul de la Saint-Germania-en-Laye. Austria este ocupată şi transformată la 11. 03. 1938 în provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark). La 4. 02. 2000 Wolfgang Schussel, lider al Partidului Populist, depune jurământul în calitate de nou cancelar al Austriei în fruntea unui guvern de coaliţie alcătuit împreună cu extremiştii Partidului Libertăţii.

Populaţia Austriei este de 8 185 000 locuitori (1998), natalitatea 10, 4%, mortalitatea 9, 8%, astfel sporul natural fiind de 0, 6%, speranţa de viaţă la naştere: 74 ani la bărbaţi şi 81 ani la femei; populaţia urbană este de 64%. Circa 99% este populaţie austriacă, iar minorităţile includ: croaţi, sloveni, turci. Cele mai mari concentrări ale populaţiei se înregistrează în aglomeraţia urbană Viena (peste 4000 loc/km) şi landurile Oberosterreich, Niederosterreich şi Voralberg, iar cele mai scăzute în landurile Tirol şi Karnten (circa 50 loc/km). Grupuri etnice : 91% austrieci, 4% din fosta Iugoslavie (croaţi, sloveni, sârbi, bosniaci), 16% turci, 0, 9% germani, 2, 4% alte naţii. Religie : 73, 6% romano-catolici, 4, 7% protestanţi, 4, 2% musulmani, islamismi 2%. Limbi vorbite : germana (limba oficiala), slovena (oficială în Carinţia), croata şi ungara (oficiale în Burgenland)

În general gospodăriile sunt mici, dar foarte eficiente şi cu toate ca numai 18% din teritoriul ţării este semănat, iar alte 24% sunt folosite ca paşuni. Austria singură îşi produce 80% din necesarul de alimente. Agricultura ocupă 8% din forţa de muncă. Fermierii din Alpi se ocupă cu creşterea vitelor şi cu producţia de lapte. Până la altitudinea de 2000 m se cultiva grâu, porumb, orz şi anumite zarzavaturi, dar produsul principal al acestor zone este fânul. În jurul oraşului Graz şi în unele zone din sud se găsesc livezi şi vii. Din suprafaţa ţării 45% este acoperită de păduri, mai ales în Alpi şi in munţii nordici de lângă Cehia. Austria produce anual 2, 4 milioane tone de hârtie şi cartoane, 1, 4 milioane tone de celuloză. Alte produse importante specifice economiei forestiere şi industriei lemnului sunt chibriturile, răşinile şi terebentina.

Industria ocupa 35% din forţa de muncă austriacă şi produce 37% din produsul intern brut. Principalele ramuri industriale: industria chimică, industria electrotehnică, industria celulozei şi a hârtiei şi mineritul. Industria siderurgică produce o treime din produsul intern brut, cu centre siderurgice renumite în zonele oraşelor Linz şi Donawitz, localităţi care au dat numele unui procedeu de elaborare al oţelului, procedeul LD. În multe localităţi funcţionează uzine chimice. INDUSTRIA ENERGETICĂ Ţiţeiul, gazele naturale şi cărbunele brun sunt surse utile de energie. Dar în Austria 66% din necesarul de energie electrică este obţinuţă din energia apelor, utilizând debitul constant al râurilor izvorâte din Alpi. La Kaprun, regiunea Salzburg funcţionează o hidrocentrală la o înălţime de 2036 m. Lacurile de acumulare din depresiunea Kaprun sunt iezere mărite. Atât în văile Alpilor cât şi pe râul Kamp, un afluent al Dunării, sunt mai multe hidrocentrale mici.

Ţara cu o economie dezvoltată şi echilibrată, care a cunoscut o creştere spectaculoasă a PNB în ultima vreme (cu peste 70 mld $ numai în perioada 1987 -1994). Industria prelucrătoare (concentrează cca 1/3 din populaţia activă şi contribuie cu pondere apropiată la PIB şi peste ½ la export) este foarte diversificată (siderurgia, constructoare de maşini, chimica, sticlărie şi porţelan, textila, instrumente muzicale) şi de înaltă productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr. Producţia de energie electrică este dominată de hidroenergie, care asigură peste 2/3 din productivitate. Foarte dinamice sunt industriile: electronică (Villach, Viena), bunuri industriale de larg consum, autovehicule (Viena, Steyr, Graz), chimică şi petrochimică, alimentară (bere, vin, zahar), industria uşoară (pielărie-Viena, Graz), sticlărie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumente muzicale -Viena fiind un renumit centru piane. Nu dispune de resurse minime importante, cu excepţia sării şi magneziului; agricultura de mare randament şi puternic mecanizată (deţine doar 2% din populaţia activă deşi participă cu numai 1% la PIB, asigură mai mult de 4/5 din necesarul intern de produse alimentare). Se cresc îndeosebi porcine şi bovine şi se cultiva cereale (grâu, orz, porumb). Un rol important în economia Austriei îl au comerţul exterior (1/4 din PIB) şi turismul (de regula între 15 si 17 mld $ venituri anuale, respectiv 7 -8% din PIB).

Austria a fost locul de naştere al mai multor compozitori faimoşi ca de exemplu Wolfgang Amadeus, Johann Strauss Sr. , Johann Strauss Jr. , Arnold Schoenberg, Anton Weber sau Alban Bera (ultimii trei au făcut parte din faimoasa A Doua Scoala Vieneya). La Viena şi-au compus principalele opere compozitori renumiţi, precum Ludwig van Beethowen, Joseph Havdn ş. a. Alţi austrieci renumiţi au fost fizicienii Ludwig Boltymann şi Erwin Schrodinger, filozofii Ludwig Wittgenstein şi Kurt Goedel, psihoanalistul Sigmund Freud, poetul Peter Rosegger şi pictorul Gustav Klimt. Mari jurişti precum Rudolf von Ihering, Hans Kelsen au făcut celebră şcoala vieneză de drept, în special în domeniul dreptului public şi dreptului internaţional public. În domeniul economiei un austriac de seamă a fost Joseph Alois Schumpeter.

Aproape 20% din populaţie trăieşte în Viena, capitala ţării şi in principalele centre industriale. Viena este un centru al industriei constructoare de maşini, al industriei tipografice, al industriei textile şi al industriei alimentare, totodată este şi un centru turistic, cu atracţii culturale şi distractive. Graz, al doilea oraş ca număr de locuitori (237. 810) este un centru universitar şi industrial. Al treilea oraş ca mărime este Linz-ul (203. 044 locuitori) fiind renumit pentru industria lui diversificată, aici funcţionează întreprinderi textile, uzine chimice şi fabrici constructoare de maşini. Urmează ca mărime Salzburgul (143. 978 locuitori) şi Innsbrukul (118. 112 locuitori), amândouă centre turistice importante. Cu toate că este o ţară muntoasă, Austria este totuşi o răscruce de drumuri importante, o verigă importantă între ţările europene vecine. Unele din principalele drumuri se află pe malul Dunării iar peste Alpi se circulă pe trecători importante. Lungimea căilor ferate este de 5800 km, liniile principale sunt electrificate. Lungimea totală a drumurilor rutiere este de 107503 km. Sunt importante şi căile navigabile ale Dunării şi ale afluenţiilor.

Turismul constituie o ramură de bază a economiei, mai ales în Alpi; turişti sunt atraşi iarna de posibilităţile practicării schiului, iar vara de frumuseţile peisajului montan. În ţară există peste 50 de staţiuni de schi, cele mai renumite fiind: St. Anton, Kitzbuhel şi Innsbruck. Foarte mulţi vizitează Salzburgul, în parte pentru atracţiile locale - cetatea, casa natală a lui Mozart - în parte pentru frumuseţea ţinutului. Pe lângă zonele muntoase o atracţie mare constituie şi Viena, un centru cultural important - un centru cultural muzical. Austria este vizitată de 19 milioane de turisţi anual.

Actuala capitală a Austriei a devenit reşedinţă a Habsurgilor în 1278, iar în 1438 şi 1918 a fost reşedinţă imperială. Este situată pe Dunăre, la poalele masivului muntos Pădurea Vieneză şi concentrează o cincime din populaţia ţării. Prin impresionanta poziţiei sale politice şi geografice, Viena a fost scena multor evenimente istorice europene: atacul şi asediul turcilor din 1529 şi 1683, domnia împărătesei Maria Teresa, Congresul de la Viena (1814 -1815), ce a urmat înfrângerii lui Napoleon, condus de diplomatul austriac Metternich, domnia împărătului Franz Joseph (1848 -1916). Constituie al treilea sediu al organismelor ONU după New York şi Geneva. În 1559 împăratul Maximilian al II-lea a cumpărat un mic palat, care a ars între timp de mai multe ori şi a fost distrus în 1683 de către turci. Împăratul Leopold I i-a cerut arhitectului Johann Bernhard Fischer von Erlach să îl ridice din nou (începe în 1692, termină în 1713). Împăratul, a cărui autoritate era în continuă creştere, se consideră egalul Regelui Soare şi îşi dorea o reşedinţă care să rivalizeze Versailles-ul francezilor.

În ziua de astăzi, palatul are 1442 de camere de diferite mărimi (nu toate se pot vizita).

A fost reşedinţă de vară a Curtii de Habsburg, la iniţiativa împăratului Leopold I. Edificiul a fost construit între 1695 şi 1700 şi a fost modificat sub Maria Theresa, între 1743 şi 1749. Palatul şi parcul său sunt locul a numeroase amintiri istorice: copilăria Mariei Antoaneta, Mozart, sejururile lui Napoleon între 1805 -1809, naşterea şi moartea împăratului Franz Joseph, abdicarea lui Carol I de Habsburg la 11 nov 1918.

Gloriette este un monument ridicat în cinstea victoriei împotriva Prussians (Frederick cel Mare înfrangere la Kolin, în 1757). Labirintul

Gradina Zoologică Schonbrunn

Oraşul lui Mozart, traversat de râul Salzach, a fost fondat în secolul VII de Sf Rupert. Oraşul este sediu al unei episcopii care a devenit în secolele următoare un puternic arhiepiscop. Principii Sfântului Imperiu – Roman - germanic, arhiepiscopii, care şi-au exercitat puterea lor temporală până în Italia, s-au îmbogăţit considerabil datorită salinelor.

☼ Informaţii de pe: - www. google. com - www. wikipedia. ro - www. cartiere. ro - www. ghidturism. ro ☼ Poze de pe: - www. google. com - www. sabin. ro - www. blogspot. com