Noiuni de citire i de accentuare Structura semestrului

Noţiuni de citire şi de accentuare

Structura semestrului I Introducere în studiul limbii latine. 2. Alfabetul. Fonetica. Pronunţia. Regulile de accentuare. Tipuri de citire a textului latin. 3. Dicţionarele de limbă latină. 1. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 2

Structura semestrului I 4. 5. 6. 7. Categoriile gramaticale verbului; recunoaşterea unui verb în textul latin. Categoriile gramaticale numelui; recunoaşterea unui nume în textul latin. Vocabularul teologic minimal în limba latină. Principalii conectori în limba latină: prepoziţii şi conjuncţii. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 3

Structura semestrului II Periodizarea limbii latine. Formarea limbilor romanice şi formarea limbii române. 9. Conceptul de latină creştină. 10. Instrumente electronice pentru abordarea unui text latin. 11. Participiile în limba latină: relaţia dintre nume şi verb. Recunoaşterea unui participiu într-un text latin. 8. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 4

Structura semestrului II 12. Sistemul pronominal al limbii latine. Recunoaşterea formelor pronominale într-un text latin. 13. Elemente de lexicologie: derivarea şi compunerea. 14. Tablou recapitulativ al cunoştinţelor teoretice dobîndite în nivelul I de Morfosintaxă a limbii latine. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 5

Structura cursului: Alfabet şi grafie. 2. Tipuri de citire a textelor latine. 3. Elemente de citire “tradiţională”. 4. Accentuarea latină. 1. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 6

1. Alfabet şi grafie. Alfabetul latin < alfabetul grecesc < alfabetul fenician. Ø Latina are o scriere “fonetică”: unui grafem îi corespunde un fonem. Ø Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 7

2. Tipuri de citire. Inquit laetus Cicero. Citirea tradiţională: [in-cvit le-tus Ci-ce-ro]. Ø Citirea restituta: [in-cuit lai-tus Chi-che-ro]. Ø Citirea medievală: [in-cvit le-tus Ţiţero]. Ø Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 8

2. Tipuri de citire. Quomodo scimus? Ø Caesar / Cezar / Kaiser / Ţar. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 9

3. Elemente de citire tradiţională. Ø Ø Ø ae şi oe = [e]: laetus, poena. diftongii au, eu, iu se citesc într-o singură silabă: au-rum, Eu-ro-pa, ius-ti-ti-a. NU a-u-rum, E-u-ro-pa!!! ch, rh, th = [c], [r], [t]: Christianus, rhetor, Thebae. j se citeşte i. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 10

3. Elemente de citire tradiţională. Ø Ø Ø ph = [f]: philosophus. ti, urmat de o vocală = [ţi]: gratia, iustitia. DAR, dacă ti este precedat de s, x sau t, îl vom citi [ti]: Sextius. ngu, urmat de o vocală = [ngv]: lingua. qu = [cv]: quinque. O consoană dublă (geminată) o vom citi ca şi cum ar fi simplă: littera. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 11

3. Elemente de citire tradiţională. Grafia sunetelor [v] şi [u] În manuscrise şi în multe ediţii: u – minuscula, iar V – majuscula PENTRU AMBELE SUNETE! Ø breuis – BREVIS Ø iustitia – IVSTITIA Ø unus – VNVS Ø Vnus Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 12

4. Accentuarea. GENERALITĂŢI Accent muzical vs. accent de intensitate. Ø În accentuare, silabele se numără de la finele cuvîntului, de la coadă spre cap. Ø Accentul este limitat la ultimele trei silabe, numărate de la finele cuvîntului: Ci-ce-ro. Excepţii (toponimice): Brin-di-si-um. Ø Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 13

4. Accentuarea. REGULI DE ACCENTUARE Cuvintele monosilabice: accentuate, cu excepţia prepoziţiilor: nam, dar ex cathedra. Ø Cuvintele bisilabice: accentul stă întotdeauna pe silaba penultimă: bre-uis; oc-to. Ø Polisilabice: accentul depinde de cantitatea penultimei silabe. Ø Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 14

4. Accentuarea polisilabicelor. REGULA DE BAZĂ: Dacă silaba penultimă e lungă, ea este accentuată: dis-cipli-na; pa-laes-tra; re-lin-quo. Ø Dacă silaba penultimă e scurtă, se accentuează antepenultima: ius-ti-ti-a; ma-chi-na; in in-te-grum. Ø Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 15

4. Accentuarea polisilabicelor. SILABĂ SCURTĂ vs. SILABĂ LUNGĂ [ ĭ vs. ī ]: O silabă este scurtă cînd: Ø conţine o vocală scurtă prin natura ei (vezi dicţionarul): in-cĭ-pit (în dicţionar: in-cĭ-pi-o). Ø conţine o vocală urmată de o altă vocală: Vocalis ante vocalem brevis est / fit [O vocală înainte de altă vocală este / devine scurtă]. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 16

4. Accentuarea polisilabicelor. SILABĂ SCURTĂ vs. SILABĂ LUNGĂ: O silabă este lungă cînd: Ø conţine o vocală lungă prin natura ei (vezi dicţionarul): dis-ci-plina. Ø conţine un diftong: pa-laes-tra. Ø vocala din interiorul ei este urmată de o două consoane sau mai multe consoane (inclusiv consoană dublă: tt, x, ss): re-lin-quo. Excepţia: Ø Dacă, în grupul de două consoane a doua consoană este r sau l, atunci silaba respectivă va fi scurtă: in-te-grum. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 17

Evangelium Secundum Marcum 5. 1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, ne me torqueas. " 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ab homine. " 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est? " Et dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus. " Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 18

10 Et deprecabatur eum multum ne se expelleret extra regionem. 11 Erat autem ibi circa montem grex porcorum magnus pascens; 12 et deprecabantur eum spiritus dicentes: "Mitte nos in porcos, ut in eos introeamus. " 13 Et concessit eis statim Iesus. Et exeuntes spiritus immundi introierunt in porcos. Et magno impetu grex praecipitatus est in mare, ad duo milia, et suffocati sunt in mare. 14 Qui autem pascebant eos, fugerunt et nuntiaverunt in civitatem et in agros; et egressi sunt videre quid esset factum. 15 Et veniunt ad Iesum; et vident illum, qui a daemonio vexabatur, sedentem vestitum et sanae mentis, et timuerunt. 16 Et narraverunt illis qui viderant qualiter factum esset ei qui daemonium habuerat et de porcis. 17 Et rogare eum coeperunt ut discederet de finibus eorum. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 19

18 Cumque ascenderet navem, coepit illum deprecari, qui daemonio vexatus fuerat, ut esset cum illo. 19 Et non admisit eum, sed ait illi: "Vade in domum tuam ad tuos et annuntia illis quanta tibi Dominus fecerit et misertus sit tui. " 20 Et abiit et coepit praedicare in Decapoli quanta sibi fecisset Iesus, et omnes mirabantur. Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 20

Gratias ago!