Noile proteste romneti ianuariefebruarie 2017 2017 Sursa pozelor

Noile proteste româneşti Новите румънски протести (ianuarie-februarie 2017) (януари-февруари 2017 г. ) Sursa pozelor: Wikipedia

Lupta împotriva corupției în personaje в персонажи Șefa DNA Laura Koveși Eurodeputata Monica Macovei Fostul premier Adrian Năstase

Personajele active în criza politică Social-democratul Liviu Dragnea Președintele Klaus Iohannis Premierul Sorin Grindeanu

Cronologie • 11 decembrie 2016 – alegeri parlamentare, • câștigate de social-democrați cu 45, 5%. Partidul Național Liberal a obţinut 20%, iar Uniunea Salvați România – 8, 9% • 4 ianuarie 2017 – noul guvern cu susținerea socialdemocraților, a unui mic partid liberal (ALDE), și a partidului minorității maghiare (UDMR) este investit. Premier este Sorin Grindeanu, care este • considerat apropriat liderului Partidului Social Democrat Liviu Dragnea • • 18 ianuarie 2017 – Cabinetul discută emiterea unor două ordonanțe de urgență, prin care să scurtează • termenii din pușcarie a unor condamnați și să schimbe Codul Penal și Codul Penal Procesual așa că abuzul în serviciu să nu fie urmărit penal dacă • prejudiciul e sub 200 000 de lei (44 000 de euro) 31 ianuarie 2017 – Ordonanțele sunt emise de la guvern în noaptea, chiar dacă oamenii protestau pe piețele marelor orașe fiecare zi după 18 ianuarie. 5 februarie 2017 – Seara un număr record – peste 600 000 de protestatari se opun schimbărilor în lupta împotriva corupției. Guvernul abroga ordonanța de urgență care schimba Codurile Penale. El introduce în parlament un proiect de lege cu aceleași propuneri de schimbări care a cerut înainte prin ordonanțe de urgență 9 februarie 2017 – Ministrul Justiției Florin Iordache demisionează. Într-un interviu pentru postul bulgar BTV, Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu anunță că proiectul de lege cu textele dubioase va fi discutat public cu ajutorul Comisiei Europene. 13 februarie 2017 – parlamentul referendumul pe tema justiție. aprobă 27 februarie 2017 г. – Curtea Constituțională (CCR) stipulează că DNA a abuzat drepturile sale în dosarul privind încalcări în Ministerul de Justiție în legătură cu ordonanțele de urgență. Dosarul este relocat la procuratură generală. Protestatari decid să cer depolitizarea a CCR la 5 martie 2017.

Cine sunt pe strada și ce vor? Identitate • • Protestatarii se văd ca protectori ai României adevărate și ai patriotismului adevărat împotriva pseudopatrioților care li se opun. Psihologul Daniel David vede în demonstranți generația tânără și jumătate din oameni la vârsta de mijloc – o comunitate cu profil european, bazată pe valori și pe viziune pentru viitor și nu pe rudenie. Pe altă parte cei care se opun protestelor cred că există o influența străină. O mare parte dintre românii care se opun protestelor sunt bătrăni. Există nefericire că protestatarii prin patosul său moralistic au divizat România în două părţi – ”cea bună” și ”cea rea”, dorind că cea bună să-i domineze pe cea rea. Protestatarii susțin fără condiții, lupta împotriva corupției. În mai multe cazuri ei sunt cetățeni ai orașelor mari și membrii ai clasei de mijloc. Revendicări • • • Niciun guvern, indiferent de coloratura politică, să nu mai repete vreodată „Ordonanța 13”. Transparență în administrație prin e-guvernare. Avocatul poporului să fie ales direct de cetățeni. Cetățenii să poată sesiza direct Curtea Constituțională. Depolitizarea funcțiilor publice și ocuparea lor doar prin concurs. Membrii Guvernului să nu fie și parlamentari. Eliminarea imunităţii parlamentare pentru cercetarea penală a guvernanților. Fără penali în demnitățile și funcțiile publice. Punerea în practică a acestor puncte: referendum.

Argumentele guvernului • • • Grațierea este necesară pentru că România ar putea fi sancționată cu 80 de milioane de euro de la Curtea Europeană a Drepturile Omului (CEDO), dacă nu se îmbunătațesc condițiile din pușcarii și nu scade suprapopularea a pușcăriilor. Curtea Constituțională a anunțat ca neconstituționale unele texte privind ”abuzul în serviciu” în 2016. Ea cere clarificarea acestor texte ca să nu mai fie posibile abuzuri și condamnări asupra României din partea CEDO. În 2016 România a fost pe locul al treilea în numărul dosarelor în care este condamnată de la CEDO. Contextul: Lupta celor două tabere privind viitorul luptei împotriva corupției din România • • • Pe de-o parte, în conflict stă procuratura anti-corupție DNA, serviciul de informație intern SRI care o susține în activitatea ei, președintele Klaus Iohannis și marile cercuri ale dreptei românești. La alegerile ei au susținut așa-numitul proiect tehnocratic ”Cioloș” după numele fostului eurocomisar și fostului premier. Asta a fost o viziune pentru România în care partidele sunt marginalizate, iar puterea politică e în instituții nealese precum DNA; Pe de altă parte este clasa politică care rezistă luptei împotriva corupției, încercând să se păstreze. Acțiunile DNA duc la curațenia peisajului politic, şi a dinozaurilor tranziției. PSD (Partidul Social Democrat) este cel mai puternic partid din România și poate să reziste cel mai mult la lupta împotriva corupției. Se crede că social-democraţii a păstrat în cea mai mare măsură rețelele clientelare vechiului regim și de cele mai multe ori sunt numiţi ”hoții”, de către protestatarii români. Partidul Social Democrat folosește dorințele obiective pentru reforma în justiție, pentru a introduce schimbări care beneficiează funcționarii lui.

Procuratura anticorupție DNA – pro și contra Reușite • • În 2016 au fost trimis în curtea dosarelor celor 1270 oameni pentru corupție medie și mare. Între cei acuzați sunt 3 miniștri, 6 seantori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori ai unor companii de stat. Prejudiciul în dosarele legate cu abuz în serviciu din 2016 se ridică la 260 milioane de euro. DNA a atacat oameni din toate partidele politice. 90% din acuzațiile lui ajung la condamnări. Critici • • • Puterea judiciară este fără control. Împreună cu aliatul său – serviciul intern, ea a devenit un centru de puternic care nu e ales din popor și erodează influența instituțiilor alese precum parlamentul. Lupta împotriva corupției e o forumulă prin care se realizează comenzi politice și care folosește și încurajează turnătorii și defaimările. DNA îi atacă numai pe funcționarii de stat, dar nu merge după un mare generator al corupției – business-ul străin

România 2017 – Bulgaria 2013 Asemănări: • • În puterea vin guverne care sunt susținute de la socialdemocrați și încerc rapid după investirea sa să schimbe balanțele de putere în stat (în România prin ordonanța de urgență 13/2017, în Bulgaria – prin numirea lui Peevschi la șefia serviciul de informație DANS) Dreapta din orașele rămâne afară de parlament sau are reprezentare mică în el. Ea se mobilizează pentru a se întoarce la scena politica ca factor prin strada Protestele asemână cu carnaval – în Bulgaria s-a apărut piano alb și o modela frumoasă cu sân gol, în România o parte importantă a demonstrațiilor au fost o spânzurătoare și câteva manechine liderilor socialdemocraților în uniforma de pușcarie Protestele au primit în răspuns contraproteste Nuanțe: • • Protestatari consideră DNA un aliat al poporului împotriva clasei politice corupte. Demonstranții vor slabirea și neutralizarea a politicienilor și afirmarea a democrației directe în loc de democrația electorală de azi, care dă puterea unor oameni corupți. Primele sondaje după marele proteste au arătat că susținerea pentru socialdemocrații a crescut la 55% În Bulgaria s-a strigat ”Demisia!” și s-a întrebat ”Cine? ” (l-a propus pe Peevschi), dar protestatarii au atacat numai guvernul Oreșarschi ca personificare a oligarhiei, în timp ce s-au aliat cu altele reprezentanții ei, care au venit în putere în 2014 Oare nu suntem manipulați prin emoțiunile noastre când ne dorim atât de mult schimbarea? Care este schimbarea astăzi? Ce este status-quoul?

Mulțumesc pentru atenție! Blog: https: //movafaq. wordpress. com/ Contact: https: //movafaq. wordpress. com/portfolio/contact/