Nicolae Iorga Cugetri F binele cu diplomaie cci

Nicolae Iorga Cugetări

Fă binele cu diplomaţie, căci nu ştii cât de mult supără!

În fiecare ateu există un candidat la dumnezeire.

Niciodată nu s-au putut distruge toate trupurile în care trăia o idee şi, prin urmare, toate momentele de prigonire au fost zadarnice.

Când un om ţi se pare aspru, gândeşte-te că o cetate întărită nu este şi o cetate duşmană.

Când doi îţi spun ca eşti beat şi trebuie să te culci, iar tu ştii ca n-ai băut, să fii sigur că ei sunt beţi!

Cel ce stă jos să nu râdă de cel ce cade de pe vârfuri!

Viaţa ta va arde oricum, lăsând cenuşa în urmă; caută de încălzeşte cât mai mulţi pe lângă tine!

Moralitatea unor prieteni: “Ajută-mă şi-ţi voi fi prieten ca să mă ajuţi şi altă dată. ”

Diamantul se deosebeşte de cărbune prin faptul că, primind aceeaşi lumină, el dă mai multă înapoi.

Veselia omului este ca mirosul florilor ; ea nu se înalţă din sufletele veştede.

Prigonind, nu distrugi ideea; zdrobind colivia, eliberezi vulturul.

Există nu doar ceea ce n-ai văzut tu, dar au văzut alţii, ci şi ce trebuie să fie, deşi n-a văzut nimeni.

Temniţa cea mai de temut este aceea în care te simţi bine.

Tăgăduieşte nu ceea ce n-ai văzut că este, ci ceea ce ai văzut că nu este!

Oamenii L-au închis pe Dumnezeu în biserică pentru a fi liberi în lume

Numai moartea egoistului este deplină: nimic din el nu rămâne în alţii.

Nu e greu să găseşti adevărul; e greu să ai dorinţa de a-l găsi.

Când nu găseşti cuvântul, să fii sigur că gândul nu s-a limpezit încă.

Mânia este o armă cu două tăişuri care iese zgâriindu-şi teaca.

Cei mai mulţi trăiesc zile, puţini trăiesc viaţa.

Ce-ţi pasă de otrava pe care ţi-o întind duşmanii, când din tine curge limpede izvorul cel veşnic?

În toate iernile de suferinţă, gândeşte-te că va fi, că nu poate să nu fie şi o primavară! Muzica: Albinoni- Concert pt. oboi op. 9 nr. 8 - Adagio