NEVOILE NUTRITIVE ALE SUGARULUI SI COPILULUI aAportul caloric

NEVOILE NUTRITIVE ALE SUGARULUI SI COPILULUI a)Aportul caloric (energetic) optim este recomandat pe baza incretei sugarilor sanatosi, evaluindu-se nevoi medii de 117 kcal/kg/zi de la nastere la 6 luni si de 108 kcal/kg/zi de la 6 la 12 luni. • Nevoile energetice totale cresc cu varsta, paralel cu greutatea si inaltimea, dar pe unitatea ponderala , nevoile calorice inregistreaza un declin timpuriu. • Un indicator al nevoilor calorice la copiii sanatosi poate fi considerat apetitul: in perioada neonatala cresterea rapida corespunde unui apetit f. bun; aproape de sfarsitul primului an de viata, odata cu scaderea ratei cresterii si accentuarea activitatii fizice, scade si apetitul.

• Din cele 100 -115 kcal/kg/zi furnizate in medie in primele luni de viata, 55 kcal asigura nevoile nutritive bazale, 1027 kcal asigura activitatea si 35 kcal asigura cresterea. • Caloriile sunt furnizate de grasimi, hidrocarbonate si proteine. -se recomanda: 30 -55% din calorii sa fie furnizate de grasimi, 35 -65% de glucide, 7 -16% de proteine.

Necesarul mediu energetic pt. sugar in primul an de viata: Varsta (luni) Kcal/kg/zi Sub 3 3 -6 6 -9 9 -12 120 115 110 105

Dupa varsta de 1 an, necesarul energetic se raporteaza la varsta copilului in ani: Varsta (ani) Kcal/zi 1 -3 1300 4 -6 1700 7 -9 2200 Baieti 10 -12 2700 Baieti 13 -15 2800 Baieti 16 -19 2900 Fete 10 -12 2300 Fete 13 -15 2400 Fete 16 -19 2300

b)Nevoile hidrice -apa are importanta primordiala pt. Organism, ocupand locul 2 dupa oxigen. -absenta sa din alimentatie este tolerata de sugar doar 48 ore. -continutul in apa al corpului uman este invers proportional cu varsta: la nou-nascut 75 -72% din G corporala, la copil 72 -66% , la adult 60%. -nevoile de apa sunt relativ mari la sugar: 1, 5 ml pt. fiecare calorie/kg/zi. -minimum de aport este de 75 ml/kg/zi, sub care se produce starea de deshidratare si oprirea cresterii.

Varsta (luni) 0 -2, 5 – 8, 5 - 12 Aport de apa (ml/kg/zi) 130 -200 130 -165 130

NEVOILE DE PROTEINE -proteinele asigura procesul de crestere si dezvoltare. -reprezinta substratul formarii enzimelor si anticorpilor , sunt implicate in rezistenta la infectii si la nereceptivitatea fata de boli; -deoarece organismul este capabil sa sintetizeze numai jumatate din aminoacizi, aportul alimentar de proteine este obligatoriu.

-aportul proteic recomandat la copilul sanatos: * sugar: 1, 5 – 2 g/kg/zi; * 1 -3 ani: 20 -40 g/zi * 4 -6 ani: 30 -60 g/zi; * 7 -10 ani: 40 -70 g/zi; * 10 -15 ani: 60 -100 g/zi; * 15 -18 ani: 70 -110 g/zi.

Aportul proteic la sugar: -in primele luni de viata, aportul proteic este dependent de alimentatia exclusiv lactata; -alim. naturala ofera sugarului conditia privilegiata a unui aport proteic ideal, cantitativ, dar mai ales calitativ, care asigura 6 -8% din valoarea calorica globala. -recomandarea de a evita laptele de vaca in alimentatia artificiala a sugarului se bazeaza pe neconcordanta dintre aportul proteic crescutsi utilizarea digestiva si posibilitatile metabolice reduse ale sugarului.

-in alimentatia diversificata, se recomanda ca 50% din proteinele aportului alimentar sa fie de origine animala, tinand seama de valoarea lor biologica crescuta in raport cu proteinele vegetale.

ABATERI DE LA RATIA PROTEICA RECOMANDATA -reducerea aportului proteic la sugar si copilul mic determina oprirea cresterii si aparitia manifestarilor caracteristice malnutritiei proteice; -in primele luni de viata, carenta proteica opreste inmultirea celulara in SNC si alte organe; -excesul de proteine nu accelereaza cresterea si nu mareste sinteza musculara ; dimpotriva, poate determina tulburari diverse: -favorizarea proceselor de putrefactie intestinala si multiplicarea germenilor patogeni; catabolism accelerat al proteinelor cu eliminarea sub forma de uree a excesului de azot nefolosit; suprasolicitarea functiei de epurare renala. -regimul hiperproteic cresterea adipocitelor instalarea obezitatii.

NEVOILE DE LIPIDE -lipidele = principii nutritive cu rol esential energetic si reprezinta sursa energetica de rezerva prin acumularea in tesutul subcutanat. -favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile si asimilarea proteinelor; -contin substante indispensabile procesului de crestere, sub forma de acizi grasi nesaturati.

-minimul de lipide din ratia alumantara = 1, 5 g/kgc/zi; -ratia dietetica recomandata in raport cu varsta = 3 -6 g/kgc/zi la sugar si 25 – 40% din ratia calorica totala dupa varsta de 1 an; -grasimile de origine animala trebuie sa constituie mai putin de ½ din ratia totala de lipide; -laptele uman furnizeaza sugarului alimentat natural 3, 4 g/100 ml sau 40% din valoarea calorica totala; -compozitia chimica a grasimilor din laptele uman este optima; -in alimentatia artificiala cu lapte de vaca aportul de lipide este tot de 3, 4 g/100 ml, dar valoarea lor biologica este inferioara celor din laptele uman.

-coeficientul de absorbtie a grasimilor : 90% la sugar, 85% la nou-nascutul la termen, 60 -70% la prematur; -in cazul folosirii formulelor de lapte praf adaptat, aportul lipidic este imbunatatit calitativ prin suplimentarea cu ulei vegetal; -alimentatia artificiala dupa varsta 4 – 5 luni aduce un aport lipidic prin introducerea carnii, branzei, untului, smantanei ca surse de grasimi saturate a uleiului vegetal ca sursa de grasimi nesaturate, a oului si viscerelor bogate in colesterol;

ABATERI DE LA RATIA RECOMANDATA DE LIPIDE -reducerea grasimilor in ratia alimentara a sugarului: reduce substantial aportul caloric; scade absorbtia vitaminelor liposolubile; perturba procesul de crestere; -daca aportul caloric este mentinut prin cresterea hidrocarbonatelor, se produce o crestere a fermentatiei si a osmolaritatii in lumenul intestinal, cu aparitia distensiei abdominale si a diareei; -o dieta saraca in acid linoleic determina aparitia semnelor de oprire a cresterii si manifestari clinice polimorfe: cutanate(dermatita), HTA;

Excesul de lipide = mai frecvent intalnit; -primele consecinte vizibile = cresterea ponderala si obezitatea; -alte consecinte: hipercolesterolemia copilului in relatie cu bolile cardio-vasculare ale adultului tanar; -consumul excesiv de acizi grasi nesaturati este incriminat in producerea calculilor biliari, datorita continutului crescut in fitosterol.

NEVOILE DE GLUCIDE =sursa cea mai importanta de energie pt. organism; -intra in structura corpului uman in proportie de 1%; -sunt principalul combustibil pt. celula nervoasa si unica sursa de energie pt. hematie si medulosuprarenala; APORTUL ALIMENTAR DE GLUCIDE LA SUGAR -in primul trimestru de viata, unica sau principala sursa de glucide este lactoza din lapte; -laptele matern contine 70 g/l dintre care 60 g lactoza si 10 g oligozaharide, acoperind 40% din aportul energetic. -calitatea lactozei din LV folosit in alimentatia artificiala este biologic inferioara fata de cea din laptele matern;

Necesarul de hidrati de carbon dieta = 45 -55% din caloriile totale; -Deficienta hidratilor de carbon duce la formarea depozitelor de grasimi pt. energie si in lipsa lor la catabolism proteic. -in deficienta acuta de glucide, se produce cetoza daca increta de proteine este sub 15% din calorii; -in asociere cu cantitatea insuficienta de calorii in dieta, deficienta de glucide conduce la subponderabilitate. Excesul de glucide duce la supraponderabilitate daca sunt crescute caloriile totale; -pot apare si stari de deficienta ale unor factori nutritivi aflati in cantitati proportional mai scazute in dieta.

NEVOILE DE FIBRE ALIMENTARE -fibrele alimentare intra in alimentatia sugarului de la varsta de 4 -5 luni. -principalele componente ale fibrelor alimentare sunt: celuloza, pectinele, lignina; -aportul caloric al fibrelor alimentare este neglijabil; Principalele actiuni ale F. A. in organismul uman sunt: -cresterea greutatii materiilor fecale si accelerarea tranzitului intestinal; -modificarea florei bacteriene intestinale, cu reducerea nr. de bifidobacterii si cresterea lactobacililor si streptococilor; -eliminarea crescuta de cationi (sodiu, potasiu, calciu. , magneziu); -favorizeaza eliminarea acizilor biliari odata cu materiile fecale;

-cresterea excretiei de grasimi, proteine, calorii prin materiile fecale; -scaderea absorbtiei glucidelor prin prelungirea retentiei alimentelor in stomac si prin formarea de geluri care scad rata de difuziune a glucozei prin peretele intestinal. ABATERI DE LA RATIA DIETETICA RECOMANDATA -aportul scazut de fibre alimentare conduce la cresterea frecventei unor boli metabolice: dislipidemii, ateroscleroza, cardiopatie ischemica, litiaza biliara; -reducerea tranzitului intestinal datorita unei alimentatii lipsite de fibre alimentare, in special cerealiere, favorizeaza obstructia lumenului apendicular cu fecaliti si cresterea frecventei bolii diverticulare a colonului.

NEVOILE DE SUBSTANTE MINERALE -mineralele numite si “ factori accesorii de crestere” ocupa un loc important in nutritia copilului datorita rolului plastic si participarii la desfasurarea unor procese vitale in organism. -principalele saruri minerale indispensabile organismului uman: calciu, fosfor, sodiu, potasiu, magneziu, sulf, fier, clor. -aportul mineral zilnic este necesar pt. formarea tesuturilor noi, cat si pt. acoperirea pierderilor prin piele, urina, fecale. -situatii in care nevoile sunt mai crescute: prematuri, stari febrile, efort.

SODIUL -este necesar pt: reglarea presiunii osmotice, a echilibrului acido -bazic si hidro-electrolitic si in reglarea excitabilitatii neuromusculare. -nevoile de sodiu la sugar: 1 -2 m. Eq/kgc/zi, laptele uman furnizand 8 m. Eq/l. -laptele de vaca contine o cantitate mai mare: 22 -28 m. Eq/l; -la copil aportul de sodiu este asigurat prin sarea de bucatarie, sodiul din lapte si oua. -carenta de sodiu greturi, varsaturi, deshidratare, crampe musculare. -excesul de sodiu retentie hidrica, hipervolemie, aparitia edemelor, eliminare urinara crescuta de sodiu.

CLORUL -rol esential in reglarea presiunii osmotice si a echilibrului acidobazic. -aportul recomandat la copil = 2 -3 m. Eq /100 calorii; -surse de clor: sarea de bucatarie, carnea, laptele, oua. -deficitul de clor alcaloza hipocloremica ca in varsaturi prelungite, transpiratii profuze; -la copilul hranit cu diete sarace in clor s-au observat tulburari de crester, cu scaderea raportului G / T.

POTASIUL -este indispensabil contractiei musculare, conducerii impulsului nervos si ritmului cardiac. -aportul recomandat: 1 -2 g/zi; -surse de potasiu: carne, peste, legume si fructe uscate (nuci); -deficit K stari de acidoza cu deshidratare acuta, manifestate prin tulburari digestive (greturi, varsaturi), distensie abdominala, tahicardie, instabilitate nervoasa. -excsul K: modificarea ritmului cardiac, aparitia blocului atrioventricular (K peste 10 m. Eq/l).

CALCIUL = elementul esential al mineralizarii osoase, 99% din calciu aflandu-se in schelet; -absorbtia intestinala a calciului este foarte variabila, fiind influentata de mai multi factori. -tolul esential in absorbtia Ca il are vit. D. -roluri: in mineralizarea osoasa in relatie cu fosforul, vit. D si parathormonul; in contractura musculara si excitabilitatea neuro-musculara. -ratia zilnica recomandata = 500 -800 mg. -surse de Ca: lapte, legume verzi, galbenus ou, carne, peste, fructe crude, faina de grau. -deficit Ca rahitism, tetanie. -exces Ca nu are efecte daunatoare.

FOSFORUL -alaturi de calciu, este constituentul principal al oaselor si dintilor, ¾ din cantitatea totalafiind in schelet. -aportul recomandat: 250 mg/zi pana la 6 luni, 360 mg/zi pana la 1 an, 800 mg/zi peste 1 an. -surse de fosfor: crne, ficat, peste, galbenus ou, branza, lapte, legume verzi, fructe. -deficitul de fosfor: hipotonie, stare de oboseala. -Exces fosfor: se intalneste prin dezechilibrul raportului Ca /P, in perioada de vindecare a rahitismului, cand hiperfosforemia se asociaza cu hipocalcemie.