Naterea lumii moderne Renaterea i Umanismul Clasa a

Naşterea lumii moderne Renaşterea şi Umanismul Clasa a VI-a

Fişă de lucru 1 • • • „Aşadar, ţinta unui curtean desăvârşit…socot că trebuie să fie aceea de a-şi câştiga, prin mijlocirea însuşirilor cu care a fost înzestrat…în aşa măsură bunăvoinţa prinţului pe care-l va sluji, încât să poată întotdeauna să-i spună adevărul în legătură cu acele lucruri pe care se cuvine să le cunoască, fără teamă şi primejdie că nu-i va fi pe plac…Şi astfel, având curteanul în suflet acea bunătate împreună cu agerimea minţii şi felul lui de a fi plăcut, cu înţelepciunea şi cunoaşterea literelor şi a altor lucruri, va şti în orice împrejurare să-l facă pe principe să înţeleagă câtă cinste şi cât folos pot să-i aducă lui şi alor săi dreptatea, dărnicia, mărinimia, blândeţea şi alte virtuţi care-i stau bine unui prinţ. …Doresc ca omul nostru de curte să fie instruit în litere şi să ştie nu numai limba latină, ci şi greaca…să cunoască poeţi, precum şi oratori şi istorici şi, în plus, să se priceapă a scrie în versuri şi în proză. Nu voi fi mulţumit de cavalerul nostru dacă n-ar fi în plus muzician. Mai există un lucru pe care-l consider de mare importanţă: e talentul de a desena, precum şi cunoştinţe în pictură. Vreau ca omunl nostru de curte să fie un cavaler perfect… ” (Baldessar Castiglione, Curteanul) Sarcini de lucru Ce calităţi îi erau necesare unui astfel de „curtean”?

Fişă de lucru 2 • „Este întrutotul spre lauda unui principe faptul de a se ţine de cuvânt şi de a proceda în mod cinstit, iar nu cu viclenie. Cu toate acestea, experienţa vremurilor noastre ne arată că principii care au săvârşit lucruri mari au fost aceia care nu au ţinut seama prea mult de cuvântul dat şi care au ştiut, prin viclenia lor, să ameţească mintea oamenilor, iar la sfârşit i-au înfrânt pe cei care s-au încrezut în cinstea lor. Trebuie să ştiţi că există două feluri de a lupta: unul bazat pe legi, iar celălalt bazat pe forţă. Cel dintâi este propriu oamenilor, celălalt aparţine animalelor. Dar întrucât primul nu este de multe ori suficient, trebuie să recurgem la al doilea. Deci, îi este necesar unui principe să ştie să fie tot atât de bine animal şi om. ” (Niccolo Machiavelli, Principele) • • Sarcini de lucru Care este îndemnul pe care-l face Niccolo Machiavelli în lucrarea sa „Principele”? Cum apreciaţi (consideraţi) acest îndemn? •

Fişă de lucru 3 • „Barbaria care domnea atunci stricase toate bunele rânduieli de învăţătură, dar azi, din fericire, toate au fost înscăunate la locurile de cinste ce li se cuveneau dintotdeauna. Aşa, deci, învaţă ştiinţele vremii tale, artele liberale şi geometria, aritmetica şi muzica, învaţă toate canoanele astronomiceşti şi nu se teme de astrologia prezicătoare, căci nu este decât înşelătoare închipuire. Şi mai vreau să ştii pe de rost toate acele paragrafe atât de frumoase din codurile dreptului. Iar despre cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să o cercetezi cu multă băgare de seamă…nimic să nu-ţi rămâie necunoscut. ” (François Rabelais, Gargantua şi Pantagruel) • Sarcini de lucru • Care sunt cunoştinţele pe care trebuie să le aibă „omul nou”? • La ce se face referire prin expresia „barbaria stricase bunele rânduieli de învăţătură”?

Fişă de lucru individual 4 • Ce este umanismul? • Ce fel de om doreau să formeze umaniştii? • Care era scopul învăţământului în Renaştere? • Prin ce crezi că se deosebesc operele artiştilor Renaşterii de cele din antichitate?

Leonardo da Vinci Brunelleschi (Florenţa) Tizian (Veneţia) (Roma) Personalităţi ale Renaşterii artistice Veronese (Veneţia) El Greco (Spania) Rafael Sanzio (Roma) Pieter Bruegel cel Bătrân (Ţările de Jos) Michelangelo Buonarroti (Roma)

Petrarca Miguel de Cervantes Boccaccio Personalităţi ale literaturii Niccolo Machiavelli Lope de Vega William Shakespeare Francois Rabelais

Nicolae Copernic Erasmus din Rotterdam Personalităţi ale Renaşterii ştiinţifice Galileo Galilei Thomas Morus

Erasmus din Rotterdam - Elogiul nebuniei “Deşi mă grăbesc, nu pot trece sub tăcere pe aceia care, măcar că nu se deosebesc întru nimic de ultimul cârpaci, totuşi se mândresc grozav cu un titlu zadarnic de nobleţe; îşi arată în fiece colţ chipuri sculptate sau pictate de-ale strămoşilor lor, cu străbunele lor titluri. Ei înşişi nu prea se deosebesc de statuile mute, ba sunt chiar mai lipsiţi de duh decât chipurile acestea care se fălesc…”

Copernic îşi descrie sistemul “După îndelungate cercetări, m-am convins, în sfârşit, că Soarele este o stea fixă înconjurată de planete care se învârtesc în jurul lui, care este centrul şi făclia lor. Prima şi cea mai înaltă dintre toate este sfera stelelor fixe, care conţine totul, inclusiv pe ea înşişi; urmează prima dintre planete, Saturn, care-şi termină rotaţia în treizeci de ani. După ea. Jupiter, care realizează mişcarea de revoluţie în 12 ani, apoi Marte, în 2 ani. Locul patru în serie este ocupat de revoluţia anuală a orbitei în care este inclusă Terra, cu orbita Lunii. În al cincilea rând, Venus, care se învârte în cinci luni. În sfârşit, locul şase îl ocupă Mercur, care se învârte timp de 80 de zile. Iar în mijlocul tuturor domneşte Soarele. ”

Exerciţii 1. Caracteristicile învăţământului scolastic erau: a) b) c) d) Stimularea gândirii proprii, Recunoaşterea autorităţii scriitorilor cunoscuţi; Reproducerea pe de rost a cunoştinţelor; Promovarea spiritului critic. 2. Stabiliţi relaţia corectă între autorii de mai jos şi operele lor: N. Machiavelli Th. Morus Fr. Rabelais W. Shakespeare “Romeo şi Julieta” “Principele” “Gargantua şi Pantagruel” “Utopia”