n numeroase ri Crciunul este considerat srbtoare naional
În numeroase ţări, Crăciunul este considerat sărbătoare naţională acordă zi liberă. şi se semnificaţia creştină bine cunoscută – Naşterea Mântuitorului – şi de participarea la liturghie şi alte servicii religioase, s-au dezvoltat în timp o varietate de superstiţii laice şi un aspect comercial (împodobirea bradului, cadourile, felicitările, festivaluri, parade). Dincolo de Cum se manifestă diferitele popoare în această perioadă, încărcată de emoţie şi bucurie creştină, dincolo de biserică, în spaţiul public şi particular ? * * *
Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îşi trage originile de la popoarele germanice. Primul brad de Crăciun a fost decorat în Germania, în secolul XVI, cu mere, trandafiri, lumânări şi podoabe din hârtie colorată. Simboliza astfel mărul din Grădina Edenului şi promisiunea că Mântuitorul este aproape. După Primul Război Mondial, tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toată lumea. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice. Conform legendei, Martin Luther ar fi fost profund impresionat de cerul înstelat, lucru pe care nu l-a putut reproduce în cuvinte pentru familia sa, așa că a tăiat un brad, l-a pus în casă și a pus lumânări în el și le-a aprins.
DARURILE DE CRĂCIUN Obiceiul de a oferi daruri este inspirat de modelul darurilor aduse de magi Pruncului sfânt născut în iesle. De obicei, se aşează sub brad în seara de Ajun, aduse fie de Moş Crăciun, fie de pruncul Isus.
ISRAEL Aici e locul unde s-a născut Isus (Bethleem) şi unde a trăit (Nazareth). Cu toate acestea, fiind un stat evreiesc de puternică tradiţie iudaică, Israelul nu sărbătoreşte Crăciunul aşa cum îl cunoaştem noi, dar în aceeaşi perioadă ei celebrează HANUKKAH, în cadrul căreia însă nu se oferă daruri. Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce.
SPANIA Bisericile, locurile publice şi particulare sunt toate decorate cu scena naşterii lui Isus. Reuniunile de familie se desfăşoară de Sfântul Ştefan. În 5 ianuarie, o paradă numită “cavalcada” întâmpină sosirea celor 3 magi în oraşe. Acum îşi pun copiii ghetuţele la geam, sperând ca magii să lase darurile aşteptate. Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, însemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase țări latino-americane.
ITALIA Sărbătoarea Imaculatei Concepţii (Naşteri) din 8 decembrie este sărbătoare naţională. Decoraţiile şi bradul sunt pregătite deja în această zi. O paradă cu lumânări aprinse se desfăşoară în 13 decembrie, ziua Sfintei Lucia. Nu se mănâncă deloc carne în ajunul Crăciunului, doar fructe de mare şi dulciuri specifice, printre care şi vestitul panettone ! Cadourile provin de la Mos Crăciun, pruncul Isus, sau pot veni în 6 ianuarie (de epifanie) de la “La Befana” – o vrăjitoare bună, care aduce dulciuri şi jucării celor cuminţi, iar celor neascultători cărbuni şi cenuşă; alte daruri aduce Sfânta Lucia. Cei 3 magi vin cu portocale – simbolizând aurul dăruit lui Isus – şi ciocolată. Există procesiuni ale magilor în oraşe, se aprind focuri, ale căror scântei oferă previziuni despre anul ce vine. În 6 ianuarie, în unele regiuni sunt arse păpuşi care simbolizează moartea anului vechi şi începutul altuia nou, mai bun. Italienii încep cina din 31 decembrie cu o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an se obișnuiește să se arunce cupa pe fereastră.
GRECIA Perioada festivă se întinde din 30 noiembrie până în 6 ianuarie. Aici darurile sunt aduse de Sfântul Vasile, la 1 ianuarie. Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în anumite regiuni ale ţării noastre. BULGARIA Băieţii pornesc la colindat la miezul nopţii de 24 pe 25 decembrie. Obiceiul e să se coacă o pâine rotundă, care e împărţită de capul familiei tuturor membrilor, iar o bucată e păstrată pentru Dumnezeu. În pâine se pune o monedă, cel care o primeşte va fi norocos, prosper şi sănătos tot anul.
SERBIA Salutul “Cristos s-a născut!” – “Adevărat s-a născut!” Crăciunul se numeşte “micul Dumnezeu” În dimineaţa de ajun, o creangă dintr-un stejar drept şi tânăr este tăiată de stăpânul casei, iar seara este arsă în cămin, în timp ce se rostesc rugăciuni şi se adresează urări reciproce de fericire, iubire, noroc, bogăţie şi hrană îmbelşugată. Tot acum, sârbii duc un mănunchi de paie în casă, care sunt acoperite cu o pânză albă – leagăn pentru Isus. CROAŢIA şi SLOVENIA În 13 decembrie (Sfânta Lucia) se pune grâu într-un mic vas umed, planta creşte până la Crăciun suficient cât să fie legată cu panglică tricoloră: roşu, albastru şi alb. În ajun, sunt aşezate în mijlocul acestei trobojnice 3 lumânări. Se coc feluri de pâine speciale: rotundă cu o cruce deasupra, pâine cu miere, nuci şi fructe uscate. În multe sate, se împrăştie în seara de ajun paie pe jos, simbolizând ieslea în care s -a născut Isus.
UNGARIA Brăduţul este împodobit în 24 decembrie, pentru ca Isus să aşeze darurile, imediat după cină. Supa de peşte e tradiţională, servită la lumina lumânărilor aprinse. Sceneta cu naşterea lui Isus – relatând despre cei 3 magi, păstori, Maria şi Iosif – se interpretează din casă în casă, “actorii” de ocazie primind daruri din partea gazdelor.
AUSTRIA Ziua de 5 decembrie este cunoscută drept “Ziua lui Krampus” – un spirit cu chip de monstru, care se plimbă ca să amintească tuturor copiilor să fie cuminţi … dacă nu vor să fie vârâţi în sac! A doua zi, Sfântul Nicolae îl alungă şi împarte din sacul său daruri pentru copiii care au fost ascultători – dulciuri, citrice şi nuci.
CEHIA şi SLOVACIA Ziua de 24 decembrie este cunoscută sub numele de “ziua generoasă”. Până şi copiii sunt convinşi să ţină postul din Ajun, cu promisiunea că astfel îl vor putea zări pe “purceluşul de aur” purtător de noroc. Darurile sunt aduse de “pruncul Isus”; momentul când el a aşezat surprizele sub brad e anunţat de un clopoţel, după cină. De la meniul festiv nu poate lipsi supa de peşte. O seamă de superstiţii: merele sunt despicate în 4 părţi (formă de cruce) pentru a da detalii despre anul ce vine; fetele aruncă pantoful peste umăr – dacă vârful pantofului se îndreaptă spre uşă, se vor căsători curând.
POLONIA 24 decembrie e zi de post, încheiată cu festinul tradiţional în familie. Cina se deschide cu împărţirea unor mici napolitane (OPLATKI), sfinţite, imprimate cu o imagine religioasă, însoţite de un schimb de urări între membrii familiei. În funcţie de zonă, darurile sunt aduse fie de Moş Nicolae, de Înger, de Omul-din-Stele, de Îngeraş sau de Micul Isus.
FRANŢA Bradul de Crăciun nu a fost niciodată foarte popular în Franţa, în locul lui fiind preferată tradiţia "trunchiului Yule". Acest obicei a fost înlocuit printr-o prăjitura delicioasă, numita "buche de Noel" (Buşteanul de Crăciun). În trecut, cu ocazia Crăciunului, în fiecare casă era adus un trunchi de copac proaspăt tăiat, care era lăudat şi stropit cu ulei şi vin, întreaga familie bucurându-se în jurul lui. În partea de sud a Franţei în sobă este ars un buştean, suficient de mare ca să dureze de la Crăciun la Anul Nou. În trecut cenuşa acestui buştean era răspândită pe câmp, pentru a aduce recolte bogate. În trecut, în fiecare familie franceză se pregătea "Prăjitura celor Trei Magi", care avea ascunsă în ea un bob de fasole. Cine îl găsea devenea Rege sau Regină pentru întreaga zi de Crăciun. Un alt obicei era ca de Crăciun copiii să plece în căutarea Magilor, având la ei grămezi de fân pentru a le hrăni acestora cămilele.
GERMANIA Dacă în seara de 5 decembrie copiii sunt vizitaţi de Moş Nicolae, în seara de 24 decembrie cel care lasă daruri sub bradul împodobit în aceeaşi seară e pruncul sfânt. Uneori un ajutor al Moşului îi vizitează pe copii la grădiniţe, şcoli, şi îi răsplăteşte pentru poeziile şi cântecele interpretate. E însoţit de asistentul său Ruprecht, care e pregătit să îi pedepsească cu o nuia pe cei care nu au fost ascultători. Masa tradiţională conţine peşte şi supă de mazăre, raţă/ gâscă umplută cu prune, stafide – şi nenumărate dulciuri preparate după reţete vechi, delicioase.
DANEMARCA Cina din ajun include în meniu şi o budincă de orez cu sos de cireşe, în care sunt presărate nenumărate migdale pisate, şi o singură migdală întreagă. Cel ce o găseşte, se spune că va fi norocos şi primeşte un mic dar. Se dansează şi se cântă în jurul bradului, şi chiar împrejurul casei, în cerc. Cei care împart darurile găsite sub brad sunt copiii. Moşul, nevăzut, însoţit de elfi şi ren, e întâmpinat cu budincă de lapte şi orez. ESTONIA Copiii îşi pun la ferestre papuceii, pentru ca elfii care îi vizitează să le lase în săptămânile premergătoare Crăciunului dulciuri, mici bucurii. Alimentele rămase de la cina din 24 decembrie sunt scoase afară, pentru a hrăni spiritele strămoşilor decedaţi. În această zi se mai obişnuieşte vizitarea cimitirelor, se aprind şi lumânări pentru cei plecaţi.
FINLANDA În 24 decembrie, exact la ora 12, de pe balconul primăriei, un reprezentant al oraşului proclama "pacea de Crăciun“ şi se intonează imnul naţional. Aceasta înseamna că de la momentul proclamării păcii şi până la Bobotează celor care tulbură pacea li se aplică pedepse severe. Acest obicei există de aproape 600 de ani şi este valabil pentru întreaga ţară. După amiază se aprind lumânări în cimitire. Seara, în familiile cu copii, soseşte cu multe cadouri Moş Crăciun. Printre mâncărurile servite de Crăciun se numără: şunca sau curcanul, cartofii, morcovul, pateul de ficat, orezul care conţine o singură migdală. Persoana care mănâncă migdala se va căsători în anul ce urmează. În 25 decembrie se serveşte un fel de peşte care iniţial s-a preparat printr-un proces îndelungat.
RUSIA După calendarul vechi iulian, ritul ortodox răsăritean serbează Crăciunul cu 13 zile mai târziu, pe 7 ianuarie. După lunga perioadă de post în care sunt permise doar alimente vegetale, ruşii se aşează la masă odată cu apariţia primei stele pe cerul din seara de ajun. În cinstea celor 12 apostoli, meniul tradiţional este alcătuit din 12 feluri de mâncare. Bunicul “Gerilă” şi nepoata lui, Fiica Zăpezii, sunt cei care împart nevăzuţi bucuriile de sub brad. În ARMENIA – bunicul Iarnă
ANGLIA Copiii din Anglia nu îşi primesc cadoul în data de 24, ci în 25 decembrie. Scrisorile pentru Moş Crăciun sunt puse în hornul şemineului, pe şemineu sau în geam, introduse în şosetuţe speciale, în aşa fel încât să fie umplute cu surprize a doua zi dimineaţă. În 25 decembrie familia engleză se adună la masa festivă şi consumă tradiţionala masă de sărbători: curcanul cu castane, raţa coaptă la cuptor şi binecunoscuta budincă de prune. Conform legendei, cu ocazia Crăciunului din anul 1588, Elisabeta I servea raţă la cuptor când a primit vestea că armata engleză a învins Armada Spaniolă. Tot tradiţiei Crăciunului englezesc îi aparţine şi pacheţelul surpriză numit cracker, care este împărţit la servirea budincii de Crăciun. Renii moşului sunt aşteptaţi cu morcovi, iar Moşul cu plăcintă şi o băutură caldă !
IRLANDA Copiii aşează lumânări aprinse la ferestre, pentru a-i ghida pe Maria şi pe Iosif, care îşi caută adăpost. După cina din Ajun, masa este pregătită pentru aceştia cu pâine, lapte şi o lumânare aprinsă. Uşa casei nu se încuie. De Sfântul Ştefan, o pasăre (pitulice) era lovită cu pietre aidoma sfântului lapidat - acum este purtată într-o cuşcă o pasăre împăiată; băieţii poartă costume, peruci, colindă şi în felul acesta colectează bani, de obicei folosiţi apoi în scopuri caritabile. SCOŢIA Legenda/ superstiţia interzice ca focul să se stingă din cămin (sobă) în Ajun – pentru ca năstruşnicii elfi să nu coboare prin horn şi să comită …năzdrăvănii. Copiii le pregătesc morcovi renilor, iar Moşului lapte şi biscuiţi.
CHINA Creştinii de aici îşi decorează locuinţele cu lampioane din hârtie colorată, dinlăuntrul cărora strălucesc lumânările aprinse. Pentru că majoritatea populaţiei este budistă, ziua de Crăciun este o zi obişnuită de şcoală pentru copiii chinezi; sărbătoarea marcată în această perioadă este doar Anul Nou, la sfârşitul lunii ianuarie. INDIA Crăciunul este numit şi “ziua cea mare”. Deşi doar 2, 3 % din populaţie este creştină, multe şcoli fiind conduse de misionarii creştini, copiii participă la activităţile specifice Crăciunului. Brăduţii, steluţele, baloanele colorate şi Moşul sunt prezenţi şi aici. JAPONIA Doar 1% dintre japonezi sunt creştini. Aici, în ziua de Crăciun se munceşte şi se frecventează şcoala ca într-o zi obişnuită. Moş Crăciun este cunoscut sub numele de “Hoteiosho” şi se spune că ar avea ochi la spate şi urmăreşte tot ce fac copiii. Se organizează petreceri cu acest prilej, unde se serveşte o prăjitură cu frişcă şi căpşuni. Este momentul în care cuplurile fac schimb de daruri.
STATELE UNITE ALE AMERICII În America pregătirile de Crăciun încep foarte devreme. Prima zi importantă este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day (Ziua Recunoştinţei). De la sfârşitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Crăciun. În binecunoscutul Rockefeller Center, lângă patinoar se împodobesc deja brazi de zeci de metri înălţime. Un magazin aparţinând lanţului Hallmark vinde pe durata întregului an ornamente de Crăciun. Fiecare membru al familiei primeşte obligatoriu câte un băţ din zahăr, însă datoria moşului nu se termină aici. Tot el răspunde şi de cadourile de Crăciun, pe care le lasă sub brad, conform scrisorilor pe care le-a primit de la copii, în funcţie de cât de cuminţi au fost pe parcursul anului.
MEXIC Copiii au voie o dată în an să spargă ceva, cu acordul părinţilor …! E vorba de pinata – un măgăruş (o cutie din hârtie vesel colorată umplută cu dulciuri şi jucării).
VENEZUELA Copiii participă la “patinatas” – festivaluri nocturne, unde pot patina, se dau cu rolele, skateboard-uri, biciclete. Scrisorile în care solicită daruri sunt adresate lui Isus. COLUMBIA În 7 decembrie toate străzile sunt iluminate de candele aprinse, sub numele de “Ziua Lumânărilor”. Străzile devin adevărate “tuneluri de lumină”. 16 decembrie este prima zi a NOVENEI – un şir de 9 zile de rugăciune. În 28 decembrie se comemorează copiii nevinovaţi ucişi la porunca lui Irod – Ziua Inocenţilor.
NIGERIA Crăciunul este o sărbătoare oficială, toţi cei care au reuşit să obţină succesul se întorc la locurile natale, astfel că oraşele par abandonate; belşugul de alimente tradiţionale. ETIOPIA În noaptea de Ajun, preoţii creştini conduc o procesiune de la care nu lipsesc umbrelele pitoresc decorate. în sate se organizează festivaluri – cu muzică şi dans - paradă cu măşti, în cadrul căreia “cei răi” sunt biciuiţi simbolic. De obicei, parada e însoţită de un personaj care merge pe catalige. Se fac daruri de către cei îmbogăţiţi, care au ajuns la o condiţie mai prosperă; se aruncă bani în aer pentru a fi prinşi, culeşi din zbor de săraci, există obiceiul de a lipi banii pe fruntea dansatorilor.
FILIPINE Colindele răsună încă de la 1 septembrie. Este cel mai lung “sezon” de Crăciun din lume. Masa de la miezul nopţii dinaintea Anului Nou cuprinde 12 feluri de mâncare. Copiii trebuie să …sară în sus, crezându-se astfel că vor creşte înalţi ! Îmbrăcămintea trebuie să fie cu …multe buline, pentru a atrage cât mai mulţi bănuţi, se mănâncă 12 boabe de strugure la miezul nopţii pentru a avea prosperitate în fiecare din cele 12 luni ale anului care vine. Uşile şi ferestrele se ţin deschise în prima zi din an, pentru a permite norocului şi bunăstării să pătrundă în locuinţe. Se aprind focuri de artificii şi se loveşte în obiecte metalice, pentru ca zgomotul să alunge spiritele rele ! Darurile se primesc în ghetuţe în 6 ianuarie, şi sunt aduse de cei 3 magi.
AUSTRALIA Se trimit felicitări – timbrul e marcat special “pentru Crăciun” şi costă mai puţin decât timbrele din restul anului. Se organizează petreceri de “rămas-bun”
- Slides: 29