n Forma de guvernmnt monarhie constituional Suprafaa 449

n Forma de guvernământ: monarhie constituţională Suprafaţa: 449 964 km² Populaţia: 8 878 085 locuitori Limba de stat: suedeza Religie: evanghelişti luterani (94%); romanocatolici. Capitala: Stockholm Moneda: Coroana suedeza (SEK) Ziua naţionala: 30 aprilie (ziua de naştere a regelui); 6 iunie (Ziua Drapelului) Fus orar: GMT +1 Domeniu Internet: . se; . eu (codul. eu aparţine Uniunii Europene, din care Suedia face parte) Prefix telefonic: 00 46

§ Suedia este un stat în § § Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Oland ş. a. ). La nord-vest, Norvegia - pe o lungime de 1619 km; la nord-est, Finlanda pe o lungime de 586 km; la sud-vest, Marea Nordului; la sud-est, Marea Baltica si strâmtorile daneze.

§ Relief predominant de platou şi de § § câmpie, cu următoarele particularităţi: în vestul şi nordvestul ţării se întind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte vârfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m). Spre est munţii sunt mărginiţi de un podiş, care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic. În partea sudică a ţării se întind câmpii care înconjoară o mică regiune deluroasă, podişul Smaland (alt. 377 m) şi câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile şi peisaje asemănătoare Danemarcei învecinate. Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia central-sudică a ţării. Din cele circa 96. 000 de lacuri, mai mari sunt Vanern, (5585 km 2), Vattern (1899 km 2)şi Malaren (1140 km 2). Zonele mlăştinoase acoperă peste 10% din suprafaţa ţării.

§ Fiind traversată de Cercul Polar, in nord clima este mai aspră in aceste regiuni având un caracter continental, iar in partea sudica este mai blandă datorită influenţei marine. § In luna februarie, temperatura medie inregistrată in Stockholm este cuprinsa intre -5˚C si -1˚C si intre -14˚C si -6˚C in Pitea, in partea de nord a tarii. § In luna iulie temperatura medie este cuprinsa intre 13°C si 22°C in Stockholm si 12˚C si 21˚C in Pitea. Gheata acopera lacurile mai mult de 100 de zile pe an in sud si mai mult de 200 de zile in partea nordica.

§ Hidrografia este reprezentata de numeroase rauri in general scurte, (Umealv 465 km, Lulealv 450 km) dar cu debite bogate si un potential energetic ridicat (mai ales cele din Norrland) si de cele circ 96 000 lacuri, unele de mari dimensiuni (Varnen 5 585 km 2, Vatern 1 899 km 2). § O parte din lacuri si rauri sunt legate intre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gota

§ Jumătate din suprafaţa ţării este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid). Mai puţin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). În partea nordică şi centrală a ţării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate, iar în extremitatea sudică pădure de fag şi stejar. În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetaţia de tundră montanaă. În faună se remarcă ursul (protejat de lege), elanul, nevăstuica, hermelina, păsările de apă. Există 16 parcuri naturale şi 753 de rezervaţii de stat şi alte rezervaţii care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată.

Suedia are aproximativ 8 642 000 locuitori(1800 2 350 001; 1900 5 136 000; 1950 7 042 000) Natalitatea 14, 3‰, mortalitatea 11, 0‰; Populatia urbana fiind de 85%. Orase principale dupa numarul de locuitori: Stockholm (capitala-1 492 000); Goteborg (433); Malmo (234); Uppsala (167); Linkoping (122); Norrkoping (122); Jonkoping (111); Helsingborg (109). Suedezi, in nord traind circa 15 000 de l aponi. In tara sunt circa 400 000 de imigranti (iugoslavi, norvegieni, danezi, turci, polonezi, iranieni, germani, chilieni, s. a. inclusiv romani). Populatia se concentreaza in partile centrale si de sud ale tarii unde-in arealele urbanizate-densitatea populatiei depaseste 150 loc/km 2. in schimb in partea de nord densitatea este mai ridicata in zonele miniere (20 loc/km 2) si pe litoral (35 loc/km 2). 70% din teritoriu prezinta o densitate mai mica de 6 loc/km 2. Culte: protestantism 95%, catolicism, ortodoxism.

§ Principala resursa § a Suediei este reprezentata de depozitele de minereude fier precum si altele, precum zinc, cupru, aur, argint, plumb, uraniu si wolfram. § Nu dispune de zacaminte de petrol si carbune, insa are un mare potential in ce priveste producerea energiei hidroelectrice. § Si padurea este considerata o resursa importanta pentru Suedia deoarece aprovizioneaza industrii extrem de dezvoltate. § § § § Economie bazată pe industrie şi servicii. PIB (1995): 2% agricultură, 32% industrie, 66% servicii. Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier, şisturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint. Industrie avansată: extractivă, metalurgică (fontă, otel, aluminiu ş. a. ), constructoare de maşini (nave, avioane, automobile, material rulant ş. a. ), energetică (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestieră, de celuloză şi hârtie, chimică şi petrochimică, textilă, alimentară. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine, porcine, păsări) şi producţia de cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Se mai cultivă cartofi, sfeclă de zahar, legume, plante furajere. Exportă nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere şi chimice, hârtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare. Importă combustibili, maşini şi utilaje industriale, fructe, legume. Comerţ extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Franţa, Ţările de Jos, Finlanda ş. a. Monedă : coroană suedeză (SEK)|

§ 2 376 000 turisti straini § § § Pescuit maritim. Flotă comercială maritimă. Căi navigabile interne. Căi ferate: 11. 285 km. Căi rutiere: 135. 859 km. (1996) si 3, 65 miliarde $ incasari. § Principale zone sau obiective: Stokholm si imprejurimile: Uppsala (catedrala in stil gotic, cea mai mare din nordul Europei), castelul Gripsholom (1537), lacul Malaren, Stargnas (catedrala secolele XIIXV), castelul Skokloser. In sudul tariise afla numeroase statiuni balneare, mai cunoscute fiind Bastad; Ystad; Falkenberg si mari centre cu rezonanta in istoria Suediei (Goteborg;

Orasul este un loc vibrant, cu aventuri in orice colt: pe strazi, pe scene, in muzee si in parcuri. În fiecare saptamana au loc diverse expozitii, diverse premiere, filme si spectacole; evenimente de dimensiuni diferite incep unul dupa altul. Indiferent de preferintele si interesele fiecaruia, exista intotdeauna ceva de experimentat in § capitala Suediei. Astazi, Stokholm include mai multe peninsule si 14 insule, legate intre ele printr-o retea de poduri si canale. Este unul dintre orasele europene pline de parcuri, piete si bulevarde spatioase, un exemplu clasic de arhitectura nordica impletita cu tendintele si necesitatile moderne, fara a pierde farmecul trecutului. § Stockholm se gaseste intr-un punct in care Lacul Malaren se intalneste cu Marea Baltica, spatiul ideal pentru acest oras ce a fost fondat la jumatatea secolului XIII, fiind initial o fortareata, care, pe masura ce s-a dezvoltat, s-a extins pe continent si pe insulele din jur. § La Stockholm, ca si in intrega Suedie de altfel, noul se impleteste cu vechiul cum se impleteste apa cu pamanturile si convetuieste cu el in deplina armonie de sensuri si culori. O toamna la Stockholm este o bucurie a ochiului si luminii. Prima atestare documentara a orasului dateaza din 1252, cand era o piata importanta in comertul de fier din minele de la Bergslagen. Se spune ca orasul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de la invazia maritima a fortelor straine si pentru a impiedica jefuirea unor cetati ca Sigtuna pe lacul Mälaren. § Americanii numesc toamna suedeza "sarbatoarea luminilor" si este intradevar: marea cu reflexele ei otelii, imensele masive de verdeata, cenusiul stancilor razlete, acoperisurile de cupru coclit ale orasului vechi, zidurile cenusii, patina monumentelor, liniile suple ale cladirilor noi cu ritmica lor de beton, sticla si aluminiu, cu tenta lor viu pastelata, cerul de o puritate calda, podurile fara numar, miile de ambarcatii, mici si mari, ce luneca in toate directiile si zborul ca o naluca alba a pescarusilor. Fiecare lucru isi are lumina lui iar culoarea lui restituie luminii reflexele.

n n Malmo este un oras international, unul din centrele comerciale importante ale Suediei. Aici locuiesc in jur de 265. 000 de oameni, care au 164 de nationalitati diferite si vorbesc in jur de 100 de limbi. Impreuna cu teritoriile sudice ale Suediei, Malmo a apartinut Danemarcei, pana in 1658. In multe privinte mai mult danezi decat suedezi, multi localnici ar numi mai degraba Danemarca tara lor natala. De asemeni mentalitatea si arhitectura orasului se aseamana foarte mult cu cele din Copenhaga Mare parte din locuitorii orasului s-au nascut in alte tari, acest fapt contribuind la viata culturala bogata si la gastronimia exotica. In august, aici are loc Festivalul din Malmo, un eveniment traditional si foarte popular, care reflecta diversitatea culturala a orasului.

n n Goteborg este un oras si municipiu in provincia Vastergotland pe coasta de vest a Suediei. In 2005 populatia ajungea la 485. 000 locuitori in orasul actual si 879. 000 in zona metropolitana transformandu-l in cel mai mare oras al Suediei, dupa Stockholm. Goteborg este cel mai mare oras universitar din Scandinavia cu aproximativ 60. 000 studenti. Orasul este situat unde Gota Alu se varsa in Kattegat. Golful Gota Alu este bine potrivit pentru un port, iar Goteborg si-a extins portul devenind cel mai mare dintre tarile nordice.

n n In anii 90 mari portiuni din oras au fost transformate in unele dintre cele mai inovative centre urbane din Suedia. Zonele principale se afla in spatele portului si includ o cladire in totalitate din sticla - Knutpunkten, in Jarnvagsgatan. Aici se afla terminalele caii ferate, a traseului de autobuz si a feriboturilor, o zona comerciala asemanatoare cu un mall si un helioport. Zecile de copaci au transformat centrul orasului intr-un parc verde. Helsingborg este cunoscut ca Perla Sudului, un oras care se vrea continental si oarecum diferit de restul Suediei. Partial datorita lui Henry Dunker, acum aveti posibilitatea de a lua parte la activitati culturale diverse - un teatru, o orchestra simfonica recunoscuta pe plan international si un nou centru cultural. Aflat langa mare, orasul este de multa vreme poarta Danemarcei spre restul Europei, fiind doar 4 km de apa intre Helsingborg si orasul danez Halsingor.

n n Ahus se afla in tinutul Skane din sudul Suediei. Pe timp de iarna populatia numara 8. 984 de locuitori, insa vara numarul acestora se tripleaza, datorita turistilor, majoritatea germani, atrasi de plajele si peisajele frumoase din zonele Helgea si Hanobukten. Orasul este foarte vechi, datand din secolul XII, si are si o biserica foarte veche, numita Sankta Maia kyrka. Ahus este si un centru al cunoscutelor petreceri Eel, cand in lunile august si septembrie oamenii se aduna pentru a manca tipar si a bea cantitati considerabile de „schnapps”.

n Principalul oras din provincia Vasterbotten, Umea se afla pe malul raului Umea, la 5 km deasupra golfului Bothnia. Pe langa port si oras comercial, U&mea este centru cultural pentrul nordul Norland, are o biblioteca, opera, universitate si un colegiu de silvicultura. Orasul este inconjurat de paduri, aerul este curat si peisajul superb. n Umea a fost atestata in 1622, insa dezvoltarea sa a inceput doar dupa cea a industriei de cherestea, in a doua jumatate a secolului XIx. In 1888 trei sferturi din oras si cele trei santiere navale au fost distruse intr-un incendiu de proportii. Orasul a fost reconstruit, cu strazi largi aliniate de mesteacani.