N BENEFICIUL UMANITII CRETEREA IMPACTULUI REZULTATELOR CERCETRII TIINIFICE

ÎN BENEFICIUL UMANITĂŢII : CREŞTEREA IMPACTULUI REZULTATELOR CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE PRIN METODE SCIENTOMETRICE Prof. dr. ing. Angela REPANOVICI Universitatea Transilvania din Brașov Seminarul Bibliotecii Academiei Române 25 iunie 2010 1

UTILIZAREA SCIENTOMETRIEI ÎN SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ • Evaluarea performanțelor cercetătorilor • Măsurarea eficienței rezultatelor cercetării științifice • Măsurarea producției științifice • Măsurarea productivității științifice 2

PRODUCŢIA ŞI PRODUCTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ Producţia ştiinţifică a unei țări este un indicator important al gradului de dezvoltare a unei ţări Este în prezent riguros monitorizată de Institutul de Informare Ştiinţifică din Philadelphia, USA. [ISI - Institute for Scientific Information] Productivitatea reprezintă numărul de lucrări dintr-o perioadă de timp raportată la populație

INDICATORI DE MĂSURARE A ACTIVITĂŢII ŞTIINŢIFICE • numărul de publicaţii (care există în baza de date ISI, deci care sunt considerate lucrări relevante în domeniul respectiv); • distribuţia publicaţiilor pe domenii; • numărul lucrărilor foarte mult citate aşa cum apar ele în baza de date ISI; • numărul brevetelor.

INDICI DE MĂSURARE A PERFORMAŢELOR CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE • Indexul H(irsch) reprezintă un nou instrument pentru a măsura rezultatele ştiinţifice. • Citarea este cea mai bună formă de recunoaştere.

CITAREA • Citările sunt legate intrinsec de sistemul de recompensă al ştiinţei. • Citările sunt „amprente ale realizărilor ştiinţifice. . . martori la evoluţia ideilor”. • Citările oferă „o evidenţă a utilizării informaţiei şi pot fi considerate un indicator al intrărilor la acest nivel. ”

BAZE DE DATE SCIENTOMETRICE

PUBLISH OR PERISH • http: //www. harzing. com/pop. htm

PUBLISH OR PERISH Acest software este disponibil gratuit pe pagina web a prof. Anne Wil HARZING, specialist în management internaţional la Universitatea Melbourne din Australia (Harzing A. -W. , 19972009).

PUBLISH OR PERISH • • Numărul total de lucrări Numărul total de citări Numărul mediu de citări pe articol Numărul mediu de citări pe autor Numărul total de lucrări al autorului Numărul mediu de citări pe an Indicele Hirsch şi parametrii de legătură

PUBLISH OR PERISH • • • Indicele g al lui Egghe (Egghe L. , 2006 ) Indexul h contemporan Importanţa vârstei în rata de citare Două variaţii ale indicelui individual h O analiză a numărului de autori pe lucrare

ANALIZA CITĂRILOR ŞI MĂSURAREA FACTORULUI DE IMPACT AL JURNALELOR

PUBLISH AND PERISH

PUBLISH OR PERISH

h index Măsoară simultan calitatea şi sustenabilitatea impactului cercetărilor cadrelor didactice şi extinde diversitatea cercetărilor. Se bazează pe distribuţia citărilor primite de publicaţiile cercetătorului (Hirsch, 2005).

g-index Pentru a depăşi deficienţele indicelui h, Egghe a propus indicele g pentru a măsura productivitatea cercetătorilor bazată pe publicaţiile lor (Egghe L. , 2006). Indicele g utilizează distribuţia citărilor primite de publicaţiile cercetătorului ca bază de calcul dar dă mai mare greutate celor mai citate lucrări.

hc index Acesta este indexul h contemporan care adaugă o greutate legată de vârsta articolului fiecărui articol citat al unui cercetător prin mai puţină greutate parametrizată articolelor de mai mulţi ani.

hi norm Indexul reprezintă o modificare a indicelui h formulată de cei care au produs şi dezvoltat Publish or Perish. Pentru a calcula acest index, numărul de citări pe fiecare articol este normalizată prin divizarea numărului de citări primite de articol cu numărul de autori ai articolului. Indexul este calculat ca un indice h normalizat de contul citărilor.

PERFORMANŢA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE A CADRELOR DIDACTICE ALE UNIVERSITĂŢII TRANSILVANIA DIN BRAŞOV - STUDIU EXPLORATORIU BAZAT PE ANALIZA CITĂRILOR CERCETAREA ANALIZEAZĂ PERFORMANŢELE DE CERCETARE OBŢINUTE DE COMUNITATEA ACADEMICĂ ÎN 2008, COMPAR ND CEI PATRU INDICI AI PROFESORILOR CU CELE MAI BUNE REZULTATE.

PUNCTAJUL DE CERCETARE Criteriile de acordare a punctajelor sunt preluate din documentele Consiliului Naţional al Cercetării Știinţifice din Învăţământul Superior, privind evaluarea universităţilor prin indicatori de calitate.

Lipsa corelaţiei dintre indicele h şi punctajul anual

Indexul h al primilor 60 profesori pentru punctajul de cercetare din anul 2008

Citările în Web of Science pentru 60 de profesori la punctajul de cercetare din 2008

“Declaraţia de la Berlin privind accesul liber la cunoaştere în ştiinţă” “Misiunea noastră de difuzare a cunoaşterii este doar pe jumătate completă dacă informaţia nu este făcută pe larg şi imediat disponibilă societăţii. Noi posibilităţi de răspândire a cunoaşterii nu numai prin forma clasică, dar totodată şi în mod crescător prin paradigma Open Access, Acces Deschis prin internet, trebuie să fie susţinute. ” Octombrie 2003

DISEMINAREA CUNOAŞTERII

Accesul deschis Acces online gratuit şi nerestrictionat la materialul academic digital și la articole de cercetare evaluate ştiinţific publicate în jurnalele academice

Acces deschis varianta electronică a publicaţiei ştiinţifice poate fi citită pe internet, tipărită, distribuită fără nici un scop comercial, fără nici o plată sau restricţie. • Acces la informații științifice • Comunicare academică • Promovarea și publicarea rezultatelor

Modalităţile prin care se poate realiza accesul deschis Publicaţii cu acces deschis („gold OP”) Arhive sau depozite instituţionale cu acces deschis („green OP”)

REVISTE CU ACCES DESCHIS

DREPTUL DE AUTOR- http: //www. sherpa. ac. uk/romeo/

DREPTUL DE AUTORhttp: //www. sherpa. ac. uk/romeo/

Depozitul digital instituţional, instrument de promovare a producţiei ştiinţifice a universităţii Depozitul digital instituţional trebuie privit ca instrument cu trei funcţii de bază: • Depozitul memoriei ştiinţifice a universităţii cu menirea de conservare şi prezervare a conţinutului • Bază de date cu resurse informaţionale ce asigură accesul la produsele depozitate • Bază de date în dezvoltare cu posibilitatea autoarhivării produselor ştiinţifice Consumatorii produselor oferite au o dublă ipostază: • Producători care alimentează depozitul • Consumatori de resurse informaţionale

Open. DOAR-Directory of Open Access Repository

Registry of Open Access Repositories (ROAR) Creșterea numărului depozitelor digitale

Conceptul depozit instituţional digital (institutional repository - ir) Depozitul instituţional digital reprezintă o bază de date deschisă, adică accesibilă pe internet unde este arhivată toată producţia ştiinţifică a universităţii: qproiecte de diplomă, dizertaţiile masteranzilor, teze de doctorat ale membrilor universităţii, materialul de predare, lucrări ştiinţifice, proceedings-urile conferinţelor organizate de universitate, rapoarte de cercetare q alte materiale pe care universitatea consideră că sunt valoroase şi pot fi puse la dispoziţia membrilor universităţii sau a altor universităţi sau pentru oricine de oriunde.

Open Source (Sursa deschisă) • Programele (software-ul) cu sursă deschisă (open source) sunt programe dezvoltate de către o comunitate, de către o companie sau de către o persoană şi oferite spre folosire sub o licenţă liberă, ele sunt caracterizate de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, redistribui, studia, modifica şi îmbunătăți. • Softul Open source este gratuit, dar, cel care dezvoltă acest soft poate să ofere contra cost anumite servicii, cum ar fi instalarea sistemului, instruire, suport tehnic, conversia datelor.

Softuri surse deschise pentru IR • Dezvoltarea depozitelor digitale instituționale Surse deschise: – – Ar. Xiv - Cornell University DSpace - MIT Libraries & Hewlett-Packard EPrints - University of Southampton Fedora - Cornell University & University of Virginia – Greenstone - University of Waikato (New Zealand Digital Library Project)

Open Source Software Softul propriu-zis nu costa nimic, exista costuri doar pentru o dezvoltare ulterioara, training, conversie date etc. 38

Avantajele Softului Open Source : • Abilitatea de a fi adaptat si potrivit nevoilor locale : Codul sursa al softului poate fi modificat si imbunatatit, astfel incat sa poata fi adus cat mai aproape de necesitatile proprii ale utilizatorului • Nu exista restrictie in utilizare : Nu exista restrictii contractuale in privinta modului in care este utilizat acest soft. • Costuri reduse : Softul propriu-zis nu costa nimic, exista costuri doar pentru o dezvoltare ulterioara, training, conversie date etc.

Dezavantajele Softului Open Source: • Eforturi mari, neanticipate : O biblioteca va descoperi ca, pentru a realiza un lucru bun, vor fi necesare eforturi mult mai mari decat cele presupuse initial pentru adaptarea unui astfel de soft necesitatilor sale. • Lipsa unei coordonari : Dezvoltarea descentralizata de software open source se face oarecum haotic şi exista intarzieri in rezolvarea erorilor de programare. • Suport tehnic inadecvat : Documentatia tinde sa fie limitata si destinata in special dezvoltatorilor. Exista limitari in ceea ce priveste documentatia pentru utilizatorii acestor software-uri. • Personalizare : Software-ul open source poate sa nu ofere nivelul de personalizare dorit comparativ cu un soft comercial.

DRIVER - Digital Repository Infrastructure Vision for European Research DRIVER search portal - Access the network of freely accessible digital repositories with content across academic disciplines with over 2, 500, 000 scientific publications, found in journal articles, dissertations, books, lectures, reports, etc. , harvested regularly from more than 249 repositories, from 33 countries

Cercetare de marketing „Atitudini, opinii şi comportamente ale cadrelor didactice privind constituirea unui depozit digital instituţional cu producţia ştiinţifică a universităţii Transilvania”

Ipoteze generale • Informaţiile pe care le posedă profesorii privind producţia ştiinţifică a universităţii sunt insuficient promovate. • Calitatea cercetărilor ştiinţifice elaborate de cercetătorii universităţii este bună. • Legătura între cercetarea ştiinţifică, lucrările publicate şi recompensa academică prin numărul de citări este foarte puternică. • Gradul în care profesorii sunt sprijiniţi pentru publicarea cercetărilor este redus. • Atitudinea profesorilor privind societatea informaţională, cerinţele informaţionale şi diseminarea cunoaşterii este favorabilă.

Open. DOAR – România Software utilizat în depozitele digitale Tipul documentelor

http: //www. opendoar. org/countrylist. php? c. Continent =Europe#Romania

ASPEKT-DSpace

PUBLISH OR PERISH-ASPEKT-DSpace

Analiza SWOT

Concluzii analiza SWOT • În România nu există expertiză și modele de dezvoltare a IR • Nu există o mișcare la nivel național de promovare a accesului deschis • Analiza impactului autorilor și a citărilor nu reprezintă un instrument de evaluare în universități • Nu există o practică în utilizarea surselor deschise • Tehnologia este avansată în acest domeniu, ușor de implementat și dezvoltat • Există multe surse deschise disponibile • Proiectele de cercetare europene vor impune diseminarea rezultatelor cercetărilor

MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE! Internet / Intranet Acces deschis la resursele informaționale științifice ! 55